Andrei Mardari / NewsMaker

Ce amenzi riscă jurnaliștii și redacțiile care au publicat imaginile scurse din casa lui Vasile Bolea

Portalurile de presă online care au publicat imaginilor video din locuința deputatului Vasile Bolea, filmate în contextul intervenției într-un presupus caz de violență domestică, riscă să fie amendate. Precizarea a fost făcute de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) într-o declarație publicată pe 29 aprilie.

CJI a precizat că, în afară de normele de autoreglementare din Codul Deontologic al junalistului, care sunt lipsite de forță juridică, sau a celor din legislația audiovizuală, aplicabilă doar posturilor TV și de radio, cadrul legal și o altă formă de răspundere juridică, care este aplicabilă și în cazul presei online.

Cadrul juridic național conține o lege specială, care abordează mai multe aspecte legate de ocrotirea minorilor în mass-media. Este vorba despre Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației. Acest act normativ instituie o serie de cazuri în care mijloacelor de informare în masă, inclusiv presei online, le este interzis să publice informații ce conțin date cu caracter personal (imaginea, vocea, numele, prenumele etc.) ale minorilor. (…) În cazul de față este vorba despre difuzarea de către mass-media a informației ce conține date cu caracter personal ale unui minor în contextul unor fenomene sociale negative.

(…) Pentru încălcarea rigorilor legale privind protecția minorilor de impactul negativ al informației, presa, inclusiv cea online, riscă o amendă ce poate varia între 2 400 și 3 000 de lei în cazul persoanei fizice (jurnalistului). În cazul persoanei juridice (instituției mass-media), amenda variază între 6 000 și 9 000 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Această răspundere juridică este prevăzută de articolul 90 prim al Codului contravențional”, se arată în declarație.

Amintim că, în seara de 25 aprilie, ZdG a scris că poliția a intervenit la domiciliul familiei lui Vasile Bolea după ce a fost solicitată de unul din copiii deputatului, care a telefonat la 112. Motivul este că deputatul și-ar fi agresat soția. Informația a fost confirmată la scurt timp de către vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că Bolea a primit un ordin de restricție de urgență.

Pe 26 aprilie, soția deputatului a venit cu o primă reacție pentru presă, iar ulterior și pe pagina sa de Facebook. Femeia susține că nu ar fi fost agresată și că soțul său ar fi ținta unei „campanii planificată de discreditare”.

Totodată, un videoclip realizat în timpul intervenției acasă la deputat a fost scurs în presă. Pe 26 aprilie, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a anunțat că solicita Inspectoratului General al Poliției să inițieze o anchetă de serviciu în privința polițiștilor responsabili de mediatizarea imaginilor. El a mai precizat că va sesiza Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă privind încălcarea Codului serviciilor media audiovizuale și Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, prin difuzarea acestor imagini.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: