Ce ar însemna aderarea pentru suveranitatea R. Moldova? Răspunsul ambasadoarei UE (VIDEO)

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.

Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.

În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Corriere della Serra

Zeci de moldoveni, printre care și minori, exploatați prin muncă în Italia. Trei românce au fost arestate

Trei femei din România au fost arestate în Italia, într-un dosar de exploatare a muncii și sprijinire a imigrației ilegale, în care victimele ar fi fost muncitori moldoveni, inclusiv minori. Una dintre suspecte a fost dusă în penitenciar, iar celelalte două au fost plasate în arest la domiciliu.

Potrivit Corriere della Sera, măsurile au fost puse în aplicare joi, 5 martie, în provinciile Brescia și Cremona, de militari ai Nucleului Carabinierilor – Inspectoratul Muncii din Brescia, împreună cu Carabinierii din Chiari și Garda Financiară din Rovato.

Anchetatorii le atribuie, în principal, două capete de acuzare: intermediere ilegală și exploatarea muncii față de 14 cetățeni moldoveni, dintre care 3 minori, toți fără acte în regulă pe teritoriul italian, precum și favorizarea imigrației clandestine în cazul a 15 cetățeni moldoveni, dintre care 8 minori, aflați, de asemenea, în situație neregulamentară. Una dintre femei ar avea domiciliul în zona Cremona.

Investigația a pornit de la un control efectuat la data de 11 februarie de Carabinierii din Palazzolo sull’Oglio, la o întreprindere individuală din localitate care lucra produse din cauciuc pentru terți.

În urma suspiciunilor, Inspectoratul Muncii a făcut verificări, inclusiv audieri ale angajaților, ridicare de documente și inspecții privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, iar în urma acestora ar fi fost constatată folosirea unor muncitori – inclusiv minori – în condiții considerate de exploatare, pe fondul stării lor de nevoie și al lipsei unui statut legal.

În timpul controalelor au fost semnalate mai multe nereguli: remunerare în acord care nu respecta contractul colectiv național de muncă aplicabil, abateri legate de program, repausuri, concedii și permise, deficiențe grave de siguranță și protecție a sănătății, precum și spații improvizate de locuit amenajate chiar în incinta de lucru, descrise ca fiind în condiții degradante.

Pe linie economico-financiară, Garda Financiară din Rovato a reconstruit un mecanism prin care suspecții ar fi folosit, de-a lungul anilor, trei întreprinderi individuale diferite în același domeniu și în același punct de lucru din Palazzolo sull’Oglio.

Una dintre firme, închisă din oficiu în decembrie 2025, ar fi generat o evaziune fiscală de peste 670.000 de euro în doar două exerciții, iar o alta, constituită în ianuarie 2026, ar fi fost deschisă ca o continuare a activităților anterioare, fiind trecută formal pe numele unui angajat.

În plus, anchetatorii au remarcat și lipsa unor costuri documentate pentru achiziția de materii prime, element considerat un posibil indiciu al unor alte nereguli fiscale.

În cauză rămâne valabilă prezumția de nevinovăție, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre definitivă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: