Ce ar însemna aderarea pentru suveranitatea R. Moldova? Răspunsul ambasadoarei UE (VIDEO)

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.

Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.

În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: