Ce ar însemna aderarea pentru suveranitatea R. Moldova? Răspunsul ambasadoarei UE (VIDEO)

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.

Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.

În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ion Ceban

Ceban propune introducerea testării antidrog în școli, de la 13 ani: „Se practică și în alte țări”

Primarul municipiului Chișinău și liderul MAN, Ion Ceban, propune introducerea testării la consumul de droguri pentru elevi, începând cu vârsta de 13 ani, precum și pentru angajați. Potrivit lui, măsura ar urma să fie aplicată, în cazul minorilor, doar cu acordul părinților și ar urma modelul altor state care practică testările antidrog în școli.

Ceban propune ca Programul Național de Testare a Elevilor la Consumul de Droguri să fie lansat pe lângă lecțiile informative desfășurate în școli. Potrivit lui, testarea ar trebui să aibă loc cu o anumită periodicitate și cu participarea voluntară a copiilor cu vârsta de peste 13 ani.

„Această practică este aplicată în școli și în alte țări, începând cu copii de vârsta de 13 ani. Și o altă măsură ar fi introducerea, în timpul controalelor medicale regulate, a testării la consumul de droguri”, a declarat Ion Ceban.

Amintim că, recent, Comisia Națională Antidrog a solicitat urgentarea adoptării proiectului de lege privind prevenirea și combaterea circulației ilegale a drogurilor, substanțelor psihoactive noi și precursorilor acestora. Potrivit autorităților, noul cadru legislativ prevede măsuri de control și supraveghere mult mai stricte, inclusiv pedepse cu închisoarea între 7 și 10 ani pentru traficul de droguri, eliminând posibilitatea sancționării prin amendă. Proiectul introduce și circumstanțe agravante – precum comiterea infracțiunilor cu violență, în apropierea școlilor sau de către grupuri organizate – pentru care pedepsele pot ajunge până la 15 ani. În situații extreme, cum ar fi implicarea organizațiilor criminale sau traficarea unor cantități mari, condamnările pot ajunge la 20 de ani de detenție.

Pe lângă modificările legislative, Poliția urmează să fie dotată cu tehnologie modernă și specialiști IT, iar controalele vor deveni mai frecvente și mai riguroase. La nivel raional, vor fi create servicii integrate prin fuzionarea Dispensarului cu Spitalul Clinic de Psihiatrie și prin extinderea echipelor multidisciplinare. Totodată, infrastructura pentru diagnostic și tratament va fi modernizată în conformitate cu standardele europene, iar Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor vor oferi consiliere și suport psihosocial adolescenților și tinerilor expuși riscurilor.

În paralel, Ministerul Educației își propune extinderea programelor de prevenire în școli și universități, prin lecții tematice adaptate și implicarea profesorilor, părinților și comunității.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, fenomenul consumului și traficului de droguri este în creștere, în Republica Moldova: în 2023 au fost înregistrate 994 de cauze penale, iar în primele 10 luni ale anului 2025 numărul acestora a depășit 1.800. Valoarea drogurilor confiscate în primele 10 luni din acest an a trecut de 97 de milioane de lei. Totodată, numărul contravențiilor conexe a crescut de la 3.399, în 2023, la 3.728 – în doar 10 luni ale anului 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: