Ce ar însemna aderarea pentru suveranitatea R. Moldova? Răspunsul ambasadoarei UE (VIDEO)

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.

Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.

În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Procurorul general, despre banii găsiți în beci: „Pare de necrezut. Aceste mijloace nu erau un secret”

Alexandru Machidon susține că societatea este îndreptățită să privească cu suspiciune situația în care un procuror găsește bani în gospodăria părinților. Cu toate acestea, procurorul general a menționat că, deși situația pare greu de crezut, aceasta este adevărată. Machidon a venit cu precizări în acest sens pe rețelele de socializare.

Machidon a declarat că „societatea noastră e în drept să nu creadă, să aibă dubii, să privească mereu cu suspiciune, mai ales un procuror care găsește bani”. „Faptul că un procuror a găsit 75 de mii de euro în casa părinților pare de necrezut. Chiar dacă adevărul este că părinții mei au muncit, au strâns bani și i-au păstrat astfel, iar noi i-am găsit după decesul lor. (…) Aceste mijloace financiare nu erau un secret, și eu, și sora mea știam despre existența lor și despre locul aflării de mulți ani, pentru că erau economiile părinților noștri acumulate până la 53 și, respectiv, 56 de ani, când au decedat”, a scris Machidon pe rețelele de socializare.

Procurorul general a spus că tatăl său a avut mai multe activități, precum exportul de mere în Federația Rusă, importul automobilelor din Germania și Polonia, lucru oficial în Israel, iar împreună cu mama sa au fondat și gestionat o întreprindere individuală care a activat din 1995 până în ziua decesului lor.

„Suma respectivă nu a fost indicată pentru prima dată în cadrul procedurii de evaluare externă și nu a apărut ca explicație formulată ulterior, este o sumă reflectată în declarația de avere depusă încă în 2018, pentru perioada în care a fost dobândită moștenirea, cu mult înainte de procedura de evaluare externă în privința mea. Întreaga situație este legată de un eveniment tragic și subit din viața familiei mele. Din respect pentru memoria părinților mei și pentru intimitatea familiei, nu voi intra în detalii personale. (…) În cadrul evaluării au fost prezentate explicațiile și informațiile disponibile, iar autoritățile competente au examinat inclusiv proveniența resurselor, modul de declarare și contextul dobândirii acestora. (…) Înțeleg că oamenii cer cât mai multe detalii pentru a înțelege, dar oricâte detalii intime de familie aș oferi, oricât aș repeta că acesta e adevărul, că sora mea poate confirma, nimic nu-i va putea convinge pe cei care au decis deja”, a adăugat Machidon.

Procurorul general a spus că îi va fi dificil să corecteze percepția creată despre el „pentru cei care au auzit doar o versiune a istoriei, ironiile, denigrarea”. „Dar vă promit că voi face tot ce-mi stă în puteri să corectez percepția despre procuratură. Voi face tot ce-mi stă în puteri ca procuratura să capete în timp respectul societății și să devină o instituție care luptă cu adevărat împotriva corupției și a ilegalității”, a conchis Machidon.

***

Amintim că, pe 11 mai, Comisia de Evaluare a Procurorilor a publicat raportul de evaluare în privința procurorului general, Alexandru Machidon. Se întâmpla după ce, pe 25 martie, Comisia anunța că Machidon corespunde criteriilor de integritate și s-a votat în unanimitate pentru promovarea evaluării externe în privința acestuia. Între timp, pe 30 aprilie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Machidon în funcția de procuror general.

La câteva zile distanță, presa a constatat că Machidon a explicat Comisiei de Evaluare a Procurorilor – informații care se regăsesc în raportul publicat de aceasta pe 11 mai – că banii pe care i-a declarat drept moștenire de la părinți, în sumă totală de 55.000 de euro, și care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018, erau păstrați într-un vas de murături, pe un raft din beciul unei anexe a gospodăriei familiei sale. Machidon a susținut că el și sora sa au moștenit în acest mod 75.000 de euro. Din această sumă, 20.000 de euro i-au revenit surorii sale. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: