Tudor Mardei | NewsMaker

Ce crede Maia Sandu despre protestele sindicatelor, meteorologilor și agricultorilor

Președinta Maia Sandu a declarat că „este de înțeles” solicitarea protestatarilor, dar a adăugat că „suntem deja de câțiva ani într-o situație economică foarte dificilă, provocată de acest război, nu de politicile guvernării”. Totodată, șefa statului a recunoscut că „aceste argumente nu țin locul de banii pe care oamenii vor să-i primească”. Maia Sandu a menționat că au fost oferite majorări atât în sistemul educațional, cât și ajutoare în sectorul agricol „dar e clar că ele nu sunt suficiente”. Potrivit șefei statului, în momentul în care se va reuși mobilizarea mai multor resurse atunci se va încerca folosirea lor „în interesul acestor categorii de oameni”. 

În timpul conferinței de presă din data de 19 decembrie, Maia Sandu a fost întrebată ce se poate face în ajutorul protestatarilor.

Este de înțeles această solicitare care vine de la diferite categorii de oameni. Am vorbit mai devreme despre situația economică și despre faptul că înainte de a începe războiul am avut o creștere economică de 13%. În primul an de război, descreșterea economică a fost de 5% și după asta suntem practic pe zero. Suntem deja de câțiva ani într-o situație economică foarte dificilă, repet, provocată de acest război, nu de politicile guvernării, dar aceste argumente nu țin locul de banii pe care oamenii vor să-i primească”, a comunicat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a adăugat că în momentul în care economia o să crească, aceasta ne va permite „să ne bucurăm de un altfel de mediu economic”.

Eu știu că Guvernul a făcut tot ce a putut ca să ofere niște creșteri, pentru că au fost oferite creșteri și în sistemul educațional, și ajutoare în sectorul agricol tot au fost oferite, dar e clar că ele nu sunt suficiente. Am văzut că Ministerul Educației a venit cu o soluție parțială ca să crească mai mult salariile în sistemul educațional pentru cei care dețin grade didactice, pentru că asta într-un fel ajută și la creșterea motivației profesorilor pentru a obține aceste grade didactice. În momentul în care economia o să crească mai mult și sperăm, în primul rând, tare sperăm că va fi găsită o soluție pentru o pace justă și sustenabilă în anul 2025, și asta ne va permite și nouă să ne bucurăm de un altfel de mediu economic. În momentul în care o să reușim să mobilizăm mai multe surse și cunoașteți că inclusiv eu am contribuit la mobilizarea surselor externe pentru ca să putem să suplimentăm bugetul și ca să putem să ajutăm… deci, resursele pe care le avem încercăm să le folosim cât mai corect și să le distribuim cât mai corect”, a menționat Sandu.

Președinta a mai spus că „problema este că bugetul depinde foarte mult de dezvoltarea economică și de veniturile pe care le generează economia”.

Nu furăm banii, nu îi irosim, problema este că bugetul depinde foarte mult de dezvoltarea economică și de veniturile pe care le generează economia. Cred că Guvernul va discuta în continuare și toate posibilitățile pe care le vom găsi le vom folosi în interesul acestor categorii de oameni”, a conchis Maia Sandu.

***

Trei proteste au fost anunțate, pentru ziua de 19 decembrie – la Parlament. Primii au protestat reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, printre care angajaţi din învăţământ şi ştiinţă. Acestora li s-au alăturat angajații Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Ulterior, în fața Parlamentului, au ajuns și mai mulți agricultori. Corespondentul NewsMaker Ecaterina Dubasova s-a aflat în fața Parlamentului și a transmis live manifestațiile. Detalii AICI și AICI cu referire la manifestațiile din 19 decembrie. Precizăm că atât sindicatele, cât și agricultorii, au protestat și anterior.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Cecan / NewsMaker

„Regimul iranian a ucis mii de oameni”. Reacția UE la operațiunea militară americano-israeliană împotriva Iranului

Pe fondul operațiunii Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au îndemnat părțile să manifeste reținere și să protejeze civilii. Aceștia au subliniat necesitatea prevenirii oricăror acțiuni care ar putea escalada situația din regiune.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa au publicat pe platforma X postări identice, în care au exprimat „îngrijorare profundă” față de începerea noii operațiuni militare americano-israeliene împotriva Iranului.

Asigurarea securității nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea duce la o escaladare suplimentară a tensiunilor sau la subminarea regimului global de neproliferare (a armelor nucleare – n. r.) sunt esențiale”, au declarat liderii UE.

Oficialii au făcut apel la toate părțile implicate să dea dovadă de „maximă reținere”, să protejeze populația civilă și să respecte pe deplin dreptul internațional.

Von der Leyen și Costa au subliniat, de asemenea, că Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample ca răspuns la acțiunile „regimului iranian criminal” și ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. În același timp, Bruxelles-ul „sprijină eforturile diplomatice menite să soluționeze, prin negocieri, programele nuclear și balistic (ale Iranului – n. r.)”, au precizat liderii UE.

Șefa diplomației UE a discutat cu omologul israelian

Și Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a comentat evoluțiile din Orientul Mijlociu, menționând că acestea au un „caracter periculos”.

Totodată, ea a subliniat: „Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de dezvoltare a rachetelor balistice și a armelor nucleare, precum și sprijinul acordat grupărilor teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni dure împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în ceea ce privește problema nucleară”.

Kallas a comunicat că a discutat situația cu ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar. De asemenea, diplomata a spus că Uniunea Europeană „colaborează, de asemenea, îndeaproape cu partenerii arabi pentru a identifica căi diplomatice de soluționare” a conflictului.

Rețeaua noastră consulară este pe deplin implicată în facilitarea plecării cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Personalul neesențial al UE este evacuat din regiune. Misiunea noastră navală Aspides se află în stare de alertă sporită în Marea Roșie și este pregătită să ajute la menținerea deschisă a coridorului maritim”, a adăugat Kaja Kallas.

Amintim că, astăzi, 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israel, cel mai apropiat aliat al Washington-ului în Orientul Mijlociu, au început o operațiune militară împotriva Iranului, denumită „Furie epică”. Explozii au avut loc în Teheran, Isfahan, Qom, Karaj, Kermanshah, Luristan și Tabriz.

Președintele SUA, Donald Trump, a comunicat într-o adresare video că scopul acțiunilor militare este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului. Totodată, liderul american a sugerat că se urmărește inclusiv înlăturarea regimului teocratic de la Teheran. El le-a transmis cetățenilor iranieni să se adăpostească, iar când operațiunea militară se va încheia, să preia controlul asupra guvernului țării.

Presa internațională scrie, cu trimitere la surse, că printre principalele ținte ale forțelor americane și israeliene s-au numărat președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, și ayatollahul Ali Khamenei. Cu toate aceste, cei doi sunt vii și în siguranță, conform relatărilor presei iraniene de stat.

Drept răspuns la bombardamentele americano-israeliene, Teheranul atacă cu rachete balistice Israelul, unde a fost introdusă stare de urgență, precum și bazele militare americane din altele state din Orientul Mijlociu: Iordania, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: