Andrei Mardari / NewsMaker

Ce limbi sunt vorbite în R. Moldova? Aproape jumătate au indicat „moldoveneasca”

Din numărul total al populației cu reședință obișnuită, 2 milioane 401 mii persoane, peste 49% au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”. În comparație, la recensământul din 2014, aproape 57% au indicat în calitate de limbă maternă „moldoveneasca”. Atunci numărul populației cu reședință obișnuită constituia 2 milioane 789 mii persoane. Totodată, în 2024, mai mult de 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna, în 2014 indicau 23,2%. Cu privire la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca” și peste 33% – româna. Acestea sunt rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024, prezentate pe 30 ianuarie 2025. 

Structura populației după limba maternă

49,2% au indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”. În comparație, la recensământul din 2014, 56,9% au indicat indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”.

31,3% au indicat în calitate de limbă maternă limba română. La recensământul din 2014, 23,2% au indicat în calitate de limbă maternă limba română.

11,1% au indicat limba rusă. La recensământul din 2014, 9,9% au indicat limba rusă. 3,8% au indicat limba găgăuză. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba găgăuză. 2,9% au indicat limba ucraineană. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba ucraineană. 1,2% au indicat limba bulgară. La recensământul din 2014, 1,5% au indicat limba bulgară.

„Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1%, față de recensământul din 2014, iar a celor care au declarat „limba moldovenească” – în scădere cu 7,8%”, a comunicat Biroul.

Potrivit Biroului, distribuția teritorială a arătat o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană – la nord (6,3%) și bulgară – la sud (6,7%). Instituția a adăugat că limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în nordul țării (13,0%) și mediul urban din toate regiunile.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Structura populației după limba vorbită de obicei

46% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”. În comparație, în anul 2014, 55% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”.

33,2% au indicat că limba vorbită de obicei este română. În 2014, 23,7% au indicat că  limba vorbită de obicei este română.

15,3% au indicat limba rusă. În 2014, 14,6% au indicat limba rusă. 2,3% au indicat limba găgăuză. În 2014 – 2,6%. 2% au indicat limba ucraineană, în 2014 – 2,8%. 0,8% au indicat limba bulgară, în 2014 – 1%.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova, s-a desfășurat un recensământ al populației și locuințelor. Locuitorii au răspuns la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Detalii AICI.

Pe 30 ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatelor preliminare ale recensământului. Potrivit datelor, numărul populației cu reședință obișnuită constituie circa 2 milioane 401 mii persoane. La recensământul din 2014 constituia 2 milioane 789 mii persoane. Biroul a prezentat date și cu referire la distribuția pe sexe a populației cu reședință obișnuită, pe medii de reședință, dar și pe grupe de vârstă.

***

Amintim că în anul 2023, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” a luat locul „limbii moldovenești”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un așa-zis „deputat” de la Tiraspol, căruia Maia Sandu i-a retras cetățenia, spune că va contesta decizia în instanță

Andrei Safonov, membru al așa-zisului legislativ de la Tiraspol, căruia președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova, a declarat că va contesta decizia în instanță. Acesta susține că decretul prezidențial prin care a rămas fără cetățenie este „ilegal”. Afirmațiile au fost făcute joi, 29 octombrie, pentru presa din stânga Nistrului.

„Acesta este un document ilegal de la un capăt la altul. Am dobândit cetățenia Republicii Moldova prin naștere, încă din perioada Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Prin urmare, nu există niciun temei pentru a-mi retrage cetățenia. (…) Actuala conducere de la Chișinău comite abuzuri”, a declarat Safonov.

Amintim că, pe 29 octombrie, Maia Sandu a semnat decrete prin care a retras cetățenia Republicii Moldova pentru trei persoane. Este vorba despre Iurie Cara și Andrei Safonov, membri ai așa-zisului legislativ de la Tiraspol. Potrivit unui comunicat al Președinției, aceștia au participat la adoptarea unor acte care încalcă drepturile cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană, promovează ideologia „lumii ruse” și susțin menținerea trupelor ruse pe teritoriul țării. Cea de-a treia persoană vizată este Serghei Verdeș. Conform autorităților, acesta a obținut cetățenia Republicii Moldova cu încălcarea procedurii legale, în pofida avizului negativ al Serviciului de Informații și Securitate.

În februarie 2026, Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova pentru încă nouă locuitori ai regiunii transnistrene, foști și actuali reprezentanți ai administrației nerecunoscute de la Tiraspol. Printre aceștia se numără Ruslan Mova, fost șef al structurilor de forță din regiune, care a contestat în instanță decizia de retragere a cetățeniei. Pe 13 octombrie, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: