Andrei Mardari / NewsMaker

Ce limbi sunt vorbite în R. Moldova? Aproape jumătate au indicat „moldoveneasca”

Din numărul total al populației cu reședință obișnuită, 2 milioane 401 mii persoane, peste 49% au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”. În comparație, la recensământul din 2014, aproape 57% au indicat în calitate de limbă maternă „moldoveneasca”. Atunci numărul populației cu reședință obișnuită constituia 2 milioane 789 mii persoane. Totodată, în 2024, mai mult de 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna, în 2014 indicau 23,2%. Cu privire la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca” și peste 33% – româna. Acestea sunt rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024, prezentate pe 30 ianuarie 2025. 

Structura populației după limba maternă

49,2% au indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”. În comparație, la recensământul din 2014, 56,9% au indicat indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”.

31,3% au indicat în calitate de limbă maternă limba română. La recensământul din 2014, 23,2% au indicat în calitate de limbă maternă limba română.

11,1% au indicat limba rusă. La recensământul din 2014, 9,9% au indicat limba rusă. 3,8% au indicat limba găgăuză. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba găgăuză. 2,9% au indicat limba ucraineană. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba ucraineană. 1,2% au indicat limba bulgară. La recensământul din 2014, 1,5% au indicat limba bulgară.

„Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1%, față de recensământul din 2014, iar a celor care au declarat „limba moldovenească” – în scădere cu 7,8%”, a comunicat Biroul.

Potrivit Biroului, distribuția teritorială a arătat o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană – la nord (6,3%) și bulgară – la sud (6,7%). Instituția a adăugat că limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în nordul țării (13,0%) și mediul urban din toate regiunile.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Structura populației după limba vorbită de obicei

46% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”. În comparație, în anul 2014, 55% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”.

33,2% au indicat că limba vorbită de obicei este română. În 2014, 23,7% au indicat că  limba vorbită de obicei este română.

15,3% au indicat limba rusă. În 2014, 14,6% au indicat limba rusă. 2,3% au indicat limba găgăuză. În 2014 – 2,6%. 2% au indicat limba ucraineană, în 2014 – 2,8%. 0,8% au indicat limba bulgară, în 2014 – 1%.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova, s-a desfășurat un recensământ al populației și locuințelor. Locuitorii au răspuns la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Detalii AICI.

Pe 30 ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatelor preliminare ale recensământului. Potrivit datelor, numărul populației cu reședință obișnuită constituie circa 2 milioane 401 mii persoane. La recensământul din 2014 constituia 2 milioane 789 mii persoane. Biroul a prezentat date și cu referire la distribuția pe sexe a populației cu reședință obișnuită, pe medii de reședință, dar și pe grupe de vârstă.

***

Amintim că în anul 2023, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” a luat locul „limbii moldovenești”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Taburceanu, exclusă din PAS. Igor Grosu cere demisia șefului Metalferos și revizuirea salariilor în întreprinderile de stat⚡️⚡️⚡️

Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în contextul scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 30 iunie de liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că formațiunea își asumă greșelile comise. Grosu a cerut Guvernului public demisia directorului Metalferos, Petru Bondari, precum și revizuirea salariilor din întreprinderile de stat.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia de retragere a calității de membru de partid pentru Anastasia Taburceanu a fost luată în cadrul ședinței Biroului Permanent Național al PAS. Totodată, partidul a votat excluderea din formațiune a lui Mihai Bondari, Petru Bondari și Lilia Coică.

„PAS a pornit cu o mână de oameni și când am venit la guvernare a trebuit să găsim candidați buni și onești pentru a munci împreună. De multe ori, am mers pe buna credință și chiar dacă majoritatea colegilor erau de bună credință, se mai întâmpla să se infiltreze și profitori, care au călcat în picioare încrederea oferită”, a declarat liderul PAS.

Liderul PAS a recunoscut că formațiunea a comis erori în gestionarea situației de la MoldATSA și a admis că nu au fost făcute la timp verificările necesare.

„Ne cerem scuze pentru greșelile comise. Obiectivul nostru nu s-a schimbat – să ducem țara în UE, să avem instituții puternice, să avem o economie dezvoltată. Iar democrația, instituțiile și statul de drept se bazează în primul rând pe încredere. Drumul este foarte greu și s-au făcut greșeli, însă s-au obținut și multe realizări importante. Acest obiectiv de țară e mai presus de interesele de partid. Vom face mai atent curățenie în echipele noastre, vom continua verificările, vom interveni mai repede când suntem sesizați.

Știu că orice am spune acum va fi întâmpinat cu neîncredere și revolta oamenilor e firească. Înțeleg că vorbele sunt mai puțin credibile și e nevoie de acțiuni care să demonstreze că nu am deviat de la principiile integrității, corectitudinii și onestității. Și asta vom face”, a mai declarat Igor Grosu.

Amintim că, în ultimele zile, Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, s-a aflat în centrul unui scandal privind salarizarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la întreprinderea de stat MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.

Pe 23 iunie, Taburceanu a a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Verișoara președintei țării a precizat, tot atunci, că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu de baza pentru întreaga perioadă în care a activat la întreprinderea de stat responsabilă de traficul aerian în Republica Moldova. Detalii – AICI.

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți. Detalii – AICI.

Ulterior, pe 29 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a declarat că Anastasia Taburceanu ar fi beneficiat de un salariu lunar de 4.000 de euro în calitate de specialist în comunicare al Cancelariei de Stat, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul izbucnit recent la MoldATSA.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a confirmat că fosta consilieră a premierului Dorin Recean, Anastasia Taburceanu, a activat, în perioada octombrie 2024 – iunie 2026, în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme (Reform Support Team), un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Instituția a mai precizat că BERD evaluează implementarea contractului, iar „Comisia așteaptă rezultatele acestei evaluări pentru a decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare”. Contactată pentru o reacție, Taburceanu nu a răspuns apelurilor și mesajelor NM. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: