Andrei Mardari / NewsMaker

Ce limbi sunt vorbite în R. Moldova? Aproape jumătate au indicat „moldoveneasca”

Din numărul total al populației cu reședință obișnuită, 2 milioane 401 mii persoane, peste 49% au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”. În comparație, la recensământul din 2014, aproape 57% au indicat în calitate de limbă maternă „moldoveneasca”. Atunci numărul populației cu reședință obișnuită constituia 2 milioane 789 mii persoane. Totodată, în 2024, mai mult de 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna, în 2014 indicau 23,2%. Cu privire la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca” și peste 33% – româna. Acestea sunt rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024, prezentate pe 30 ianuarie 2025. 

Structura populației după limba maternă

49,2% au indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”. În comparație, la recensământul din 2014, 56,9% au indicat indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”.

31,3% au indicat în calitate de limbă maternă limba română. La recensământul din 2014, 23,2% au indicat în calitate de limbă maternă limba română.

11,1% au indicat limba rusă. La recensământul din 2014, 9,9% au indicat limba rusă. 3,8% au indicat limba găgăuză. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba găgăuză. 2,9% au indicat limba ucraineană. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba ucraineană. 1,2% au indicat limba bulgară. La recensământul din 2014, 1,5% au indicat limba bulgară.

„Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1%, față de recensământul din 2014, iar a celor care au declarat „limba moldovenească” – în scădere cu 7,8%”, a comunicat Biroul.

Potrivit Biroului, distribuția teritorială a arătat o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană – la nord (6,3%) și bulgară – la sud (6,7%). Instituția a adăugat că limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în nordul țării (13,0%) și mediul urban din toate regiunile.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Structura populației după limba vorbită de obicei

46% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”. În comparație, în anul 2014, 55% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”.

33,2% au indicat că limba vorbită de obicei este română. În 2014, 23,7% au indicat că  limba vorbită de obicei este română.

15,3% au indicat limba rusă. În 2014, 14,6% au indicat limba rusă. 2,3% au indicat limba găgăuză. În 2014 – 2,6%. 2% au indicat limba ucraineană, în 2014 – 2,8%. 0,8% au indicat limba bulgară, în 2014 – 1%.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova, s-a desfășurat un recensământ al populației și locuințelor. Locuitorii au răspuns la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Detalii AICI.

Pe 30 ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatelor preliminare ale recensământului. Potrivit datelor, numărul populației cu reședință obișnuită constituie circa 2 milioane 401 mii persoane. La recensământul din 2014 constituia 2 milioane 789 mii persoane. Biroul a prezentat date și cu referire la distribuția pe sexe a populației cu reședință obișnuită, pe medii de reședință, dar și pe grupe de vârstă.

***

Amintim că în anul 2023, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” a luat locul „limbii moldovenești”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Combaterea corupției electorale: Grosu spune că opinia Comisiei de la Veneția este tratată „foarte serios”

Republica Moldova tratează foarte serios rolul și opinia Comisiei de la Veneția pe marginea proiectelor de lege. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în timpul unei întrevederi cu raportorii Comisiei de la Veneția, care efectuează o vizită la Chișinău.

Pe 5 februarie, reprezentanții Parlamentului de la Chișinău au declarat că Igor Grosu s-a întâlnit cu raportorii Comisiei de la Veneția, Veronika Bílková și Srdjan Dermanovic, care se află în vizită de lucru în Republica Moldova, în contextul pregătirii de către Comisie a „avizului asupra Legii nr. 100/2025, menită să combată fenomenul corupției electorale și aspectele conexe ale acestuia”.

„În ultimii ani, țara noastră a fost ținta unor atacuri coordonate de corupere a procesului electoral din partea Kremlinului. Este crucial să avem legislație care să ofere autorităților instrumente pentru a combate eficient aceste tentative în viitor”, a declarat președintele Parlamentului.

Potrivit reprezentanților Parlamentului de la Chișinău, „Grosu a mai menționat că Republica Moldova tratează foarte serios rolul și opinia Comisiei de la Veneția pe marginea proiectelor de lege”.

***

Amintim că pe 4 februarie reprezentanții Parlamentului de la Chișinău au anunțat că o delegație de raportori ai Comisiei de la Veneția efectuează o vizită de documentare în Republica Moldova în perioada 4-5 februarie. Conform Parlamentului, aceștia vor discuta cu reprezentanții mai multor instituții ale statului pentru a pregăti „avizul la Legea nr. 100/2025 privind modificarea unor acte normative în vederea combaterii eficiente a fenomenului corupției electorale”. Menționăm că, în aprilie 2025, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe.

Precizăm în acest context că, în luna decembrie 2025, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului a Consiliului Europei au prezentat concluziile asupra inițiativei guvernării de a lichida PA și PCCOCS și de a crea o nouă instituție – PACCO. Experții au constatat că obiectivele invocate de autorități pentru această reformă nu sunt susținute de argumente și analize suficiente. Ulterior, Igor Grosu a spus că „nu a descoperit America stimata Comisie”. Totodată, el a spus că soarta proiectului va fi decisă după o analiză detaliată a constatărilor și recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: