Andrei Mardari / NewsMaker

Ce limbi sunt vorbite în R. Moldova? Aproape jumătate au indicat „moldoveneasca”

Din numărul total al populației cu reședință obișnuită, 2 milioane 401 mii persoane, peste 49% au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”. În comparație, la recensământul din 2014, aproape 57% au indicat în calitate de limbă maternă „moldoveneasca”. Atunci numărul populației cu reședință obișnuită constituia 2 milioane 789 mii persoane. Totodată, în 2024, mai mult de 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna, în 2014 indicau 23,2%. Cu privire la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca” și peste 33% – româna. Acestea sunt rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024, prezentate pe 30 ianuarie 2025. 

Structura populației după limba maternă

49,2% au indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”. În comparație, la recensământul din 2014, 56,9% au indicat indicat în calitate de limbă maternă „limba moldovenească”.

31,3% au indicat în calitate de limbă maternă limba română. La recensământul din 2014, 23,2% au indicat în calitate de limbă maternă limba română.

11,1% au indicat limba rusă. La recensământul din 2014, 9,9% au indicat limba rusă. 3,8% au indicat limba găgăuză. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba găgăuză. 2,9% au indicat limba ucraineană. La recensământul din 2014, 4% au indicat limba ucraineană. 1,2% au indicat limba bulgară. La recensământul din 2014, 1,5% au indicat limba bulgară.

„Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1%, față de recensământul din 2014, iar a celor care au declarat „limba moldovenească” – în scădere cu 7,8%”, a comunicat Biroul.

Potrivit Biroului, distribuția teritorială a arătat o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană – la nord (6,3%) și bulgară – la sud (6,7%). Instituția a adăugat că limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în nordul țării (13,0%) și mediul urban din toate regiunile.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Structura populației după limba vorbită de obicei

46% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”. În comparație, în anul 2014, 55% au indicat că limba vorbită de obicei este „moldovenească”.

33,2% au indicat că limba vorbită de obicei este română. În 2014, 23,7% au indicat că  limba vorbită de obicei este română.

15,3% au indicat limba rusă. În 2014, 14,6% au indicat limba rusă. 2,3% au indicat limba găgăuză. În 2014 – 2,6%. 2% au indicat limba ucraineană, în 2014 – 2,8%. 0,8% au indicat limba bulgară, în 2014 – 1%.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova, s-a desfășurat un recensământ al populației și locuințelor. Locuitorii au răspuns la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Detalii AICI.

Pe 30 ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatelor preliminare ale recensământului. Potrivit datelor, numărul populației cu reședință obișnuită constituie circa 2 milioane 401 mii persoane. La recensământul din 2014 constituia 2 milioane 789 mii persoane. Biroul a prezentat date și cu referire la distribuția pe sexe a populației cu reședință obișnuită, pe medii de reședință, dar și pe grupe de vârstă.

***

Amintim că în anul 2023, în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” a luat locul „limbii moldovenești”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Tactici din manualul FSB-ului rusesc”: reacții la amenințarea cu moartea a judecătoarei din dosarul Guțul și a unei membre CSM

Amenințări cu moartea, mii de apeluri false și funeralii simulate – acestea sunt culisele procesului în care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Judecătoarea Ana Cucerescu, care a pronunțat sentința, și membra Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Mitrofan, au devenit ținte ale unor atacuri fără precedent. Reacțiile nu au întârziat: Avocatul Poporului, Ministerul Justiției, dar și juriști și politicieni care vor să ajungă deputați la toamnă au condamnat public aceste acțiuni și au cerut măsuri pentru apărarea independenței justiției. NM a selectat cele mai relevante reacții.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a condamnat acțiunile „grave de intimidare și denigrare” și a declarat că acestea „reprezintă atacuri fără precedent asupra independenței justiției și a valorilor fundamentale ale statului de drept”.

„În absența unor garanții reale de independență și protecție a magistraților, întregul sistem de justiție devine vulnerabil în fața ingerințelor externe, iar cetățenii riscă să nu mai beneficieze de o judecată corectă, obiectivă și lipsită de influențe. Independența judecătorilor nu este un privilegiu individual, ci o condiție esențială pentru protejarea statului de drept și a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale”, atrage atenția Panico.

Ombudsmanul încurajează judecătorii și procurorii, în acest context, să își exercite activitatea cu „profesionalism și curaj, în conformitate cu legea și cu propria conștiință, fără a se lăsa intimidați”. Totodată, Panico solicită instituțiilor abilitate să investigheze „fără întârziere” aceste fapte și să ia „măsuri ferme pentru identificarea și tragerea la răspundere a celor implicați”.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a salutat intervenția „fermă” a CSM, IGP și a altor instituții competente pentru a asigura protecția judecătoarei Ana Cucerescu, care s-a confruntat, în ultimele luni, cu amenințări repetate. Oficiala a menționat că aceste acțiuni de intimidare periclitează atât siguranța persoanelor vizate, cât și încrederea publicului în independența justiției. Totodată, ministra a asigurat că urmărește cu atenție evoluția acestui caz și că va sprijini în continuare toate acțiunile menite să apere independența sistemului judiciar.

„Urmează să fie investigate prompt circumstanțele cauzei și, subsecvent, să fie luate măsurile corespunzătoare de sancționare a celor responsabili, pentru a preveni astfel de acțiuni de amenințare a celor implicați în înfăptuirea justiției. (…) Indiferent de identitatea judecătorului sau de soluția pronunțată într-un dosar, autoritățile au reacționat și vor continua să reacționeze ori de câte ori un magistrat este supus acestor forme grave de intimidare”, a declarat ministra Justiției.

„Justiția nu se face cu aplauze, dar cu echitate. Pentru toți”

Pe lângă oficiali, au reacționat și politicieni care candidează pentru un mandat de deputat în viitorul Parlament. Printre aceștia se numără și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, eliberat din funcție prin decret prezidențial, în urma unor acuzații de corupție și abuz de putere. De menționat că Stoianoglo susține că dosarele în care este vizat sunt motivate politic, fiind deschise la indicația președintei Maia Sandu – acuzații respinse anterior de șefa statului.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Stoianoglo a condamnat orice formă de intimidare a magistraților. Potrivit lui, justiția trebuie să se bazeze pe lege, nu pe presiune. Stoianoglo a adresat, totodată, mai multe întrebări publice președintelui CSM, Sergiu Caraman, în care critică, inclusiv, discursurile împotriva politicienilor cercetați penal și în care invocă principiul prezumției de nevinovăție.

„Dacă tot vorbim despre fundamentul justiției, ce părere aveți despre eliberarea killerilor și grațierea dealerilor, în timp ce o mamă e condamnată la ani grei pentru „corupție electorală” și luată sub strajă din sala de judecată? Vi se pare echitabil? Sau măcar logic? (…) N-o spun inflamator, o spun cu grijă: justiția nu se face cu aplauze din platouri și nici cu protecție selectivă. Se face cu echitate. Pentru toți”, a scris Alexandr Stoianoglo, unul din cei patru lideri ai Blocului „Alternativa” care a fost înregistrat „condiționat” în cursa pentru parlamentarele din toamnă.

„Ana Cucerescu e Hermione Granger a noastră”

În schimb, candidați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare, și-au exprimat solidaritatea cu judecătoarele vizate de amenințări și au condamnat acțiunile, calificându-le drept „absolut șocante”.

„În pofida acestor tactici grețoase scoase din manualul FSB-ului rusesc, gruparea criminală a eșuat să o intimideze pe curajoasa judecătoare. Respect pentru ea și pentru oamenii din justiție care își fac treaba. Statul îi va proteja. (…) Am văzut în ultimii ani, am văzut și în cazul Anei Cucerescu modul în care bandiții lui Putin acționează. Dacă ei vor captura Republica Moldova, aceste intimidări se vor întâmpla mult mai des și ei ne vor transforma țara într-un regim banditesc. Doamne ferește să le dăm voie”, a scris deputatul și candidatul PAS, Radu Marian, pe rețelele de socializare.

Și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Gavrilița, candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spătari, și-a exprimat solidaritatea față de judecătoarea care a condamnat-o pe Evghenia Guțul. Potrivit lui Spătari, acest caz demonstrează că și Moldova are judecători integri, iar reforma justiției – criticată de mulți – dă roade.

„Reforma justiției este necesară, ea se întâmplă și va da roade în timp. Dar să nu transformăm reforma judecătorească într-o vânătoare de vrăjitoare. Pentru că, știți, și vrăjitoarele pot fi de partea binelui. Iar Ana Cucerescu e Hermione Granger a noastră, care a făcut o minune, chiar dacă a fost atacată cu cele mai spurcate blesteme de Cel-Al-Cărui-Nume-Nu-Trebuie-Pronunțat”, a conchis Spătari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: