Bani

Ce va fi cu prețurile, cursul leului și salariile bugetarilor în 2024? Guvernul a aprobat bugetul național

Nicolai Paholinițchii
| 1 decembrie, 2023
16:44

Guvernul a aprobat proiectul bugetului național pentru 2024. NM a studiat documentul și vă povestește ce va fi conform prognozelor autorităților cu cursul leului, prețurile, veniturile și cheltuielile bugetare.

Guvernul a aprobat vineri proiectul bugetului național pentru 2024 (bugetul național este un document financiar care include bugetul de stat, bugetele locale și bugetele asigurărilor sociale și de sănătate).

Indicatorii macroeconomici

După cum reiese din nota explicativă la proiectul bugetului național, creșterea PIB în acest an, conform prognozelor Ministerului Finanțelor, va fi de 2%, anul viitor – 3,5%.

Inflația în 2024 va fi de 5,5%, iar în 2025 și 2026 – 5%. În prognoza sa privind inflația, Guvernul reiese din faptul că în acești ani se va observa o tendință de scădere a prețurilor pentru energie și alimente și o cerere internă slabă.

Se așteaptă ca leul să se deprecieze treptat și până la sfârșitul anului 2026 să ajungă la o rată de 19,93 lei pentru un dolar. În ultimii ani, observăm că Guvernul prezice cu regularitate o ușoară depreciere a leului moldovenesc, dar aceste prognoze de obicei nu se adeveresc.

De asemenea, Ministerul Finanțelor prognozează că producția agricolă, după seceta de anul trecut, va crește cu 25% anul acesta, urmând să crească cu 2% anual în următorii trei ani. Producția industrială va scădea cu 2% în acest an și va crește cu 5% anual în următorii trei ani.

Exporturile vor scădea și în acest an cu 5%. Cu toate acestea, Guvernul se așteaptă ca exporturile să crească cu 9% anual în următorii trei ani. Importurile vor scădea cu 3,2% în acest an și vor crește cu 7% anual în următorii trei ani.

Parametrii bugetului național

Anul viitor, veniturile la Bugetul Național vor crește cu 4,5 miliarde lei (4,4%) față de anul curent și se vor ridica la 107,1 miliarde lei. Ministerul Finanțelor atribuie creșterea veniturilor redresării economice și politicii guvernului de susținere a economiei.

De remarcat este că veniturile bugetului de stat vor crește cu doar 1,3% – de la 65,8 miliarde lei la 66,6 miliarde lei, iar veniturile bugetului local vor scădea cu 3% – de la 26,5 miliarde lei la 25,7 miliarde lei. Transferurile de la bugetele de stat la cele locale vor scădea și mai mult – cu 7,5%.

Cheltuielile bugetului național vor crește cu 1,5%, până la 123 de miliarde de lei. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor scădea cu 2,2% – de la 84,1 miliarde lei la 82,2 miliarde lei. Deficitul bugetului național va constitui astfel 15,9 miliarde lei (4,6% din PIB) – cu 2,7 miliarde lei mai puțin decât în 2023. Deficitul bugetului de stat va fi aproape la fel – 15,6 miliarde lei.

Granturi

Guvernul prognozează că veniturile bugetului de stat vor crește în 2024 cu doar 1,3% (la 66,6 miliarde lei). Executivul mizează pe o creștere semnificativă a economiei și a încasărilor fiscale.
Cert este că anul viitor volumul granturilor de la partenerii externi va scădea de aproape trei ori – de la 6,8 miliarde lei la 2,4 miliarde lei. Totodată, pentru a ajunge la volumul de venituri planificat, veniturile din impozite și taxe trebuie să crească imediat cu 5 miliarde lei – de la 56 miliarde lei la 61 miliarde lei. TVA-ul va rămâne principalul element de colectare a impozitelor: autoritățile planifică să încaseze din acesta 34,2 miliarde de lei, adică cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât în acest an.

Pe ce vom cheltui banii?

O cincime din cheltuielile bugetului național – 27,3 miliarde de lei – au destinația „cheltuieli pentru personal”: acești bani vor fi folosiți pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, reorganizarea instituțiilor guvernamentale etc. În special, de la 1 ianuarie, ratele de bază în baza cărora se calculează salariile angajaților din sectorul public au fost majorate cu 10,5%.

Potrivit proiectului, din cheltuielile bugetului de stat planificate la 82,2 miliarde lei, 3,6 miliarde lei vor fi cheltuite pentru proiecte care vor fi finanțate din surse externe. În special, sunt planificate aproape 1,3 miliarde de lei pentru proiecte privind drumurile, 223 milioane lei pentru proiecte în sectorul energetic, 85,3 milioane lei pentru un proiect de îmbunătățire a alimentării cu apă a zonei centrale a Moldovei, 50 de milioane de lei pentru proiectul de construcție a unui spital regional la Bălti.

Este de remarcat faptul că cheltuielile față de 2023 vor scădea cu 6,3% și se vor constitui 6,6 miliarde lei. Mai mult, cheltuielile pentru investițiile capitale destinate pentru 63 de proiecte vor fi reduse cu 10,4% – la 1,8 miliarde lei.

Cheltuielile generale se vor ridica la 14,4 miliarde lei. Printre cheltuielile planificate:

deservirea datoriei de stat – 5,1 miliarde lei,
fondul pentru unirea voluntară a satelor – 150 milioane lei,
recensământul populației – 244,3 milioane lei,
alegerile prezidențiale în Moldova – 231,6 milioane lei,
creșterea salariilor pentru angajații din sectorul public – 1,65 miliarde lei.

Cheltuielile pentru economie se vor ridica la 9 miliarde de lei, dintre care 4 miliarde de lei merg în fondul rutier și reparația drumurilor finanțate din surse externe, alte 2,7 miliarde de lei sunt subvenții și diverse programe în agricultură.

Cheltuielile la rubrica „gospodării și utilități” vor fi reduse de aproape trei ori: de la 1,5 miliarde lei în 2023 la 546 milioane în 2024. Cheltuielile pentru sănătate vor rămâne la același nivel – 9,3 miliarde lei, cheltuielile pentru educație se vor majora până la 17,4 miliarde lei, iar pentru sectorul social – 21,5 miliarde lei (cu 500 milioane lei mai puțin decât în 2023).

Printre cheltuielile sociale:

Reforma sistemului de asistență socială Restart – 1,2 miliarde lei.
compensații pentru energie – 700 milioane lei
compensații bănești pentru cele mai vulnerabile segmente de populație și pentru cei care își încălzesc casele cu combustibil solid – 777,1 milioane lei.
Programul de credit ipotecar preferențial Prima Casa — 160 milioane lei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

buget, top

Știri similare

Viață

Ex-vicepreședintele raionului Hîncești, Dumitru Vartic, are statut de bănuit în procesul penal pornit după moartea soției. Copiii familiei vor fi audiați

Video

(VIDEO) În Moldova motorina e ieftină?/ Amenzi pentru mașini cu numere străine/ Fost ambasador, în judecată

Viață

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Ana-Maria Dolghii
| 11 martie, 2026
19:31

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.