Andrei Mardari / NewsMaker

Ce va fi cu prețurile, cursul leului și salariile bugetarilor în 2024? Guvernul a aprobat bugetul național

Guvernul a aprobat proiectul bugetului național pentru 2024. NM a studiat documentul și vă povestește ce va fi conform prognozelor autorităților cu cursul leului, prețurile, veniturile și cheltuielile bugetare.

Guvernul a aprobat vineri proiectul bugetului național pentru 2024 (bugetul național este un document financiar care include bugetul de stat, bugetele locale și bugetele asigurărilor sociale și de sănătate).

Indicatorii macroeconomici

După cum reiese din nota explicativă la proiectul bugetului național, creșterea PIB în acest an, conform prognozelor Ministerului Finanțelor, va fi de 2%, anul viitor – 3,5%.

Inflația în 2024 va fi de 5,5%, iar în 2025 și 2026 – 5%. În prognoza sa privind inflația, Guvernul reiese din faptul că în acești ani se va observa o tendință de scădere a prețurilor pentru energie și alimente și o cerere internă slabă.

Se așteaptă ca leul să se deprecieze treptat și până la sfârșitul anului 2026 să ajungă la o rată de 19,93 lei pentru un dolar. În ultimii ani, observăm că Guvernul prezice cu regularitate o ușoară depreciere a leului moldovenesc, dar aceste prognoze de obicei nu se adeveresc.

De asemenea, Ministerul Finanțelor prognozează că producția agricolă, după seceta de anul trecut, va crește cu 25% anul acesta, urmând să crească cu 2% anual în următorii trei ani. Producția industrială va scădea cu 2% în acest an și va crește cu 5% anual în următorii trei ani.

Exporturile vor scădea și în acest an cu 5%. Cu toate acestea, Guvernul se așteaptă ca exporturile să crească cu 9% anual în următorii trei ani. Importurile vor scădea cu 3,2% în acest an și vor crește cu 7% anual în următorii trei ani.

Parametrii bugetului național

Anul viitor, veniturile la Bugetul Național vor crește cu 4,5 miliarde lei (4,4%) față de anul curent și se vor ridica la 107,1 miliarde lei. Ministerul Finanțelor atribuie creșterea veniturilor redresării economice și politicii guvernului de susținere a economiei.

De remarcat este că veniturile bugetului de stat vor crește cu doar 1,3% – de la 65,8 miliarde lei la 66,6 miliarde lei, iar veniturile bugetului local vor scădea cu 3% – de la 26,5 miliarde lei la 25,7 miliarde lei. Transferurile de la bugetele de stat la cele locale vor scădea și mai mult – cu 7,5%.

Cheltuielile bugetului național vor crește cu 1,5%, până la 123 de miliarde de lei. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor scădea cu 2,2% – de la 84,1 miliarde lei la 82,2 miliarde lei. Deficitul bugetului național va constitui astfel 15,9 miliarde lei (4,6% din PIB) – cu 2,7 miliarde lei mai puțin decât în ​​2023. Deficitul bugetului de stat va fi aproape la fel – 15,6 miliarde lei.

Granturi

Guvernul prognozează că veniturile bugetului de stat vor crește în 2024 cu doar 1,3% (la 66,6 miliarde lei). Executivul mizează pe o creștere semnificativă a economiei și a încasărilor fiscale.
Cert este că anul viitor volumul granturilor de la partenerii externi va scădea de aproape trei ori – de la 6,8 miliarde lei la 2,4 miliarde lei. Totodată, pentru a ajunge la volumul de venituri planificat, veniturile din impozite și taxe trebuie să crească imediat cu 5 miliarde lei – de la 56 miliarde lei la 61 miliarde lei. TVA-ul va rămâne principalul element de colectare a impozitelor: autoritățile planifică să încaseze din acesta 34,2 miliarde de lei, adică cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât în acest an.

Pe ce vom cheltui banii?

O cincime din cheltuielile bugetului național – 27,3 miliarde de lei – au destinația „cheltuieli pentru personal”: acești bani vor fi folosiți pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, reorganizarea instituțiilor guvernamentale etc. În special, de la 1 ianuarie, ratele de bază în baza cărora se calculează salariile angajaților din sectorul public au fost majorate cu 10,5%.

Potrivit proiectului, din cheltuielile bugetului de stat planificate la 82,2 miliarde lei, 3,6 miliarde lei vor fi cheltuite pentru proiecte care vor fi finanțate din surse externe. În special, sunt planificate aproape 1,3 miliarde de lei pentru proiecte privind drumurile, 223 milioane lei pentru proiecte în sectorul energetic, 85,3 milioane lei pentru un proiect de îmbunătățire a alimentării cu apă a zonei centrale a Moldovei, 50 de milioane de lei pentru proiectul de construcție a unui spital regional la Bălti.

Este de remarcat faptul că cheltuielile față de 2023 vor scădea cu 6,3% și se vor constitui 6,6 miliarde lei. Mai mult, cheltuielile pentru investițiile capitale destinate pentru 63 de proiecte vor fi reduse cu 10,4% – la 1,8 miliarde lei.

Cheltuielile generale se vor ridica la 14,4 miliarde lei. Printre cheltuielile planificate:

  • deservirea datoriei de stat – 5,1 miliarde lei,
  • fondul pentru unirea voluntară a satelor – 150 milioane lei,
  • recensământul populației – 244,3 milioane lei,
  • alegerile prezidențiale în Moldova – 231,6 milioane lei,
  • creșterea salariilor pentru angajații din sectorul public – 1,65 miliarde lei.

Cheltuielile pentru economie se vor ridica la 9 miliarde de lei, dintre care 4 miliarde de lei merg în fondul rutier și reparația drumurilor finanțate din surse externe, alte 2,7 miliarde de lei sunt subvenții și diverse programe în agricultură.

Cheltuielile la rubrica „gospodării și utilități” vor fi reduse de aproape trei ori: de la 1,5 miliarde lei în 2023 la 546 milioane în 2024. Cheltuielile pentru sănătate vor rămâne la același nivel – 9,3 miliarde lei, cheltuielile pentru educație se vor majora până la 17,4 miliarde lei, iar pentru sectorul social – 21,5 miliarde lei (cu 500 milioane lei mai puțin decât în ​​2023).

Printre cheltuielile sociale:

  • Reforma sistemului de asistență socială Restart – 1,2 miliarde lei.
  • compensații pentru energie – 700 milioane lei
  • compensații bănești pentru cele mai vulnerabile segmente de populație și pentru cei care își încălzesc casele cu combustibil solid – 777,1 milioane lei.
  • Programul de credit ipotecar preferențial Prima Casa — 160 milioane lei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul amenință locuitorii din stânga Nistrului cu închisoarea și acuză Chișinăul că i-ar „recruta”. Biroul de reintegrare: „Manipulare”

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol acuză Chișinăul că „recrutează” locuitori din regiune pentru a „obține informații care prejudiciază securitatea Transnistriei”, oferindu-le, în schimb, cetățenia. Reprezentanții Chișinăului au declarat pentru NewsMaker că structura din regiune care a făcut aceste acuzații „mereu s-a concentrat pe generarea de provocări, inducerea în eroare a opiniei publice și denigrarea imaginii autorităților constituționale”.

„Ministerul Securității” nerecunoscut de la Tiraspol a emis, pe 10 iulie, o „avertizare” în care menționează o „tactică de recrutare” a locuitorilor din regiunea transnistreană de către „serviciile speciale ale Moldovei”. „Începând cu anul 2024 se înregistrează o creștere accelerată a acțiunilor de recrutare desfășurate de angajații SIS al Republicii Moldova față de cetățenii regiunii transnistrene care depun acte pentru obținerea cetățeniei moldovenești. Scopul — obținerea de informații care prejudiciază securitatea Transnistriei”, a comunicat organul de la Tiraspol responsabil de domeniul securității.

Tiraspolul susține că locuitorii regiunii „sunt determinați, prin șantaj, să colaboreze”, iar „în cazul acceptării, li se promite rezolvarea problemei legată de susținerea examenului privind cunoașterea Constituției Republicii Moldova și a limbii române”. „În cazul refuzului de a colabora”, se mai arată în avertizarea Tiraspolului, li se „comunică despre refuzul acordării cetățeniei”. În continuare, locuitorii din stânga Nistrului au fost avertizați că „trădarea de stat se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare”.

Solicitați de NewsMaker pentru un comentariu, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat că „activitatea pretinsei structuri din regiune mereu s-a concentrat pe încălcarea constantă a legislației naționale în vigoare și a integrității teritoriale a țării, generarea de provocări și de tactici de manipulare, inducerea în eroare a opiniei publice, denigrarea imaginii autorităților constituționale, fabricări de dosare artificiale și persecutări abuzive ale cetățenilor pentru libera exprimare sau criticile aduse factorilor de propagandă locali”.

„Cenzura informațională locală, autoizolarea regiunii și starea extrem de degradantă a drepturilor omului din raioanele de est ale țării, la fel ca și în alte domenii, este o reflecție directă a activității aceleiași structuri. Reieșind din aceste considerente urmează a fi făcute concluziile de resort”, au declarat reprezentanții Biroului.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, pe parcursul anului 2024, a fost marcată de practici ilegale, abuzuri instituționalizate și un climat cronic de impunitate. Conform asociației, dreptul la libertate și siguranță a persoanei a fost grav afectat de rata mare de încarcerare (de 1,67 ori mai mare decât în dreapta Nistrului), de practici arbitrare de privare de libertate, inclusiv prin utilizarea extinsă a „arestului preventiv” și a „arestului administrativ” în scopuri punitive, precum și de supraaglomerarea locurilor de detenție. Asociația mai declara că persoanele aflate în detenție în stânga Nistrului sunt supuse intimidărilor și abuzurilor fizice și nu au acces la niciun mecanism prin care să poată reclama aceste abuzuri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: