Bani

Ce va fi cu prețurile, cursul leului și salariile bugetarilor în 2024? Guvernul a aprobat bugetul național

Nicolai Paholinițchii
| 1 decembrie, 2023
16:44

Guvernul a aprobat proiectul bugetului național pentru 2024. NM a studiat documentul și vă povestește ce va fi conform prognozelor autorităților cu cursul leului, prețurile, veniturile și cheltuielile bugetare.

Guvernul a aprobat vineri proiectul bugetului național pentru 2024 (bugetul național este un document financiar care include bugetul de stat, bugetele locale și bugetele asigurărilor sociale și de sănătate).

Indicatorii macroeconomici

După cum reiese din nota explicativă la proiectul bugetului național, creșterea PIB în acest an, conform prognozelor Ministerului Finanțelor, va fi de 2%, anul viitor – 3,5%.

Inflația în 2024 va fi de 5,5%, iar în 2025 și 2026 – 5%. În prognoza sa privind inflația, Guvernul reiese din faptul că în acești ani se va observa o tendință de scădere a prețurilor pentru energie și alimente și o cerere internă slabă.

Se așteaptă ca leul să se deprecieze treptat și până la sfârșitul anului 2026 să ajungă la o rată de 19,93 lei pentru un dolar. În ultimii ani, observăm că Guvernul prezice cu regularitate o ușoară depreciere a leului moldovenesc, dar aceste prognoze de obicei nu se adeveresc.

De asemenea, Ministerul Finanțelor prognozează că producția agricolă, după seceta de anul trecut, va crește cu 25% anul acesta, urmând să crească cu 2% anual în următorii trei ani. Producția industrială va scădea cu 2% în acest an și va crește cu 5% anual în următorii trei ani.

Exporturile vor scădea și în acest an cu 5%. Cu toate acestea, Guvernul se așteaptă ca exporturile să crească cu 9% anual în următorii trei ani. Importurile vor scădea cu 3,2% în acest an și vor crește cu 7% anual în următorii trei ani.

Parametrii bugetului național

Anul viitor, veniturile la Bugetul Național vor crește cu 4,5 miliarde lei (4,4%) față de anul curent și se vor ridica la 107,1 miliarde lei. Ministerul Finanțelor atribuie creșterea veniturilor redresării economice și politicii guvernului de susținere a economiei.

De remarcat este că veniturile bugetului de stat vor crește cu doar 1,3% – de la 65,8 miliarde lei la 66,6 miliarde lei, iar veniturile bugetului local vor scădea cu 3% – de la 26,5 miliarde lei la 25,7 miliarde lei. Transferurile de la bugetele de stat la cele locale vor scădea și mai mult – cu 7,5%.

Cheltuielile bugetului național vor crește cu 1,5%, până la 123 de miliarde de lei. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor scădea cu 2,2% – de la 84,1 miliarde lei la 82,2 miliarde lei. Deficitul bugetului național va constitui astfel 15,9 miliarde lei (4,6% din PIB) – cu 2,7 miliarde lei mai puțin decât în 2023. Deficitul bugetului de stat va fi aproape la fel – 15,6 miliarde lei.

Granturi

Guvernul prognozează că veniturile bugetului de stat vor crește în 2024 cu doar 1,3% (la 66,6 miliarde lei). Executivul mizează pe o creștere semnificativă a economiei și a încasărilor fiscale.
Cert este că anul viitor volumul granturilor de la partenerii externi va scădea de aproape trei ori – de la 6,8 miliarde lei la 2,4 miliarde lei. Totodată, pentru a ajunge la volumul de venituri planificat, veniturile din impozite și taxe trebuie să crească imediat cu 5 miliarde lei – de la 56 miliarde lei la 61 miliarde lei. TVA-ul va rămâne principalul element de colectare a impozitelor: autoritățile planifică să încaseze din acesta 34,2 miliarde de lei, adică cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât în acest an.

Pe ce vom cheltui banii?

O cincime din cheltuielile bugetului național – 27,3 miliarde de lei – au destinația „cheltuieli pentru personal”: acești bani vor fi folosiți pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, reorganizarea instituțiilor guvernamentale etc. În special, de la 1 ianuarie, ratele de bază în baza cărora se calculează salariile angajaților din sectorul public au fost majorate cu 10,5%.

Potrivit proiectului, din cheltuielile bugetului de stat planificate la 82,2 miliarde lei, 3,6 miliarde lei vor fi cheltuite pentru proiecte care vor fi finanțate din surse externe. În special, sunt planificate aproape 1,3 miliarde de lei pentru proiecte privind drumurile, 223 milioane lei pentru proiecte în sectorul energetic, 85,3 milioane lei pentru un proiect de îmbunătățire a alimentării cu apă a zonei centrale a Moldovei, 50 de milioane de lei pentru proiectul de construcție a unui spital regional la Bălti.

Este de remarcat faptul că cheltuielile față de 2023 vor scădea cu 6,3% și se vor constitui 6,6 miliarde lei. Mai mult, cheltuielile pentru investițiile capitale destinate pentru 63 de proiecte vor fi reduse cu 10,4% – la 1,8 miliarde lei.

Cheltuielile generale se vor ridica la 14,4 miliarde lei. Printre cheltuielile planificate:

deservirea datoriei de stat – 5,1 miliarde lei,
fondul pentru unirea voluntară a satelor – 150 milioane lei,
recensământul populației – 244,3 milioane lei,
alegerile prezidențiale în Moldova – 231,6 milioane lei,
creșterea salariilor pentru angajații din sectorul public – 1,65 miliarde lei.

Cheltuielile pentru economie se vor ridica la 9 miliarde de lei, dintre care 4 miliarde de lei merg în fondul rutier și reparația drumurilor finanțate din surse externe, alte 2,7 miliarde de lei sunt subvenții și diverse programe în agricultură.

Cheltuielile la rubrica „gospodării și utilități” vor fi reduse de aproape trei ori: de la 1,5 miliarde lei în 2023 la 546 milioane în 2024. Cheltuielile pentru sănătate vor rămâne la același nivel – 9,3 miliarde lei, cheltuielile pentru educație se vor majora până la 17,4 miliarde lei, iar pentru sectorul social – 21,5 miliarde lei (cu 500 milioane lei mai puțin decât în 2023).

Printre cheltuielile sociale:

Reforma sistemului de asistență socială Restart – 1,2 miliarde lei.
compensații pentru energie – 700 milioane lei
compensații bănești pentru cele mai vulnerabile segmente de populație și pentru cei care își încălzesc casele cu combustibil solid – 777,1 milioane lei.
Programul de credit ipotecar preferențial Prima Casa — 160 milioane lei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

buget, top

Știri similare

Politică

Cartea Victoriei Furtună, despre „Moldova Mare”, confiscată de poliție înainte de lansare. Ce spun autoritățile

Viață

Mitropolia Basarabiei cere României să retragă cetățenia preoților moldoveni implicați în „războiul hibrid”

Politică

După Moscova, la Minsk: Igor Dodon s-a întâlnit cu Lukașenko. Liderul PSRM vrea „relansarea legăturilor” cu Belarus

Doina Buruiană
| 12 iulie, 2025
17:51

După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.

„Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său. După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.

La scurt timp, detalii suplimentare despre întâlnire au fost oferite de serviciul de presă al președintelui Belarusului. În comunicatul oficial se menționează că Lukașenko l-a salutat pe Dodon cu expresia: „Ești viu!”, la care acesta a răspuns: „Nu vor avea parte de asta.”

„Sunteți rupți de noi din cauza războiului, din păcate. Logistica s-a complicat. Dar lumea e mică. Nu există situații fără ieșire. Așadar, dacă conducerea Moldovei, dacă poporul Moldovei va dori să revină la colaborarea noastră și să o dezvolte, să știți că pentru noi nu sunteți un străin acolo. Suntem gata, prin dumneavoastră – dacă veți fi de acord –, să oferim sprijin și să refacem tot ce s-a pierdut în acești ani”, a declarat Lukașenko.

Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.

La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.

Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.

Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.