Cea mai înaltă clădire din Moldova? Cine stă în spatele Grand Tower, cât va costa și de ce vor fi atrași experți din Turcia

În centrul Chișinăului ar putea apărea primul zgârie-nori din Moldova, Grand Tower, cu o înălțime de 150 de metri. Dezvoltatorul intenționează să îl transforme într-un „loc emblematic pentru afaceri”. Unde se dorește construirea celei mai înalte clădiri din țară, ce va fi demolat pentru acest proiect și de ce arhitectul consideră că zgârie-norul va fi sigur din punct de vedere seismic și al protecției împotriva incendiilor – în materialul NewsMaker.

Grand Tower – 35 de etaje

Compania Manolii, deținută de familia cunoscutului antreprenor moldovean Mircea Baciu, intenționează să construiască Grand Tower, un centru multifuncțional de 35 de etaje. Zgârie-norul ar urma să fie ridicat pe locul centrelor comerciale Grand Hall și Baby Hall, care aparțin aceleiași companii. Ambele clădiri vor fi demolate pentru a face loc noii construcții.

Mircea Baciu a declarat pentru NM că vede acest loc drept unul „simbolic”. „Gara feroviară este în apropiere, la fel și două clădiri înalte — Cosmos și Atrium, plus sensul giratoriu. Mi se pare că acest colț ar putea deveni un loc emblematic pentru afaceri”, a explicat antreprenorul.

Proiectul noii clădiri este realizat de compania ARD, sub conducerea arhitectului Gheorghe Țelpiz. Aceeași companie a proiectat și supravegheat construcția complexului sportiv Arena Chișinău, a centrului comercial Shopping Malldova, a clădirii de birouri Skytower, a sediului central maib park, precum și a multor altor edificii.

Conform proiectului, suprafața totală a Grand Tower va fi de 75.000 m². Partea inferioară a complexului va găzdui un centru comercial de aproximativ 35.000 m². La etajele superioare vor fi birouri, un apart-hotel și apartamente, iar ultimul etaj va include o platformă de observație.

Gheorghe Țelpiz a declarat pentru NM că proiectul se află în faza de dezvoltare. „Ceea ce vedeți acum sunt schițe. Continuăm să elaborăm desenele tehnice și suntem în etapa multor avizări. Este un proiect neobișnuit pentru Moldova, așa că avem nevoie de specialiști nu doar din țară”, a explicat arhitectul.

Mircea Baciu a adăugat că în prezent compania caută antreprenori. „În Moldova nu avem experiență în construcția de clădiri înalte, așa că vom colabora cu constructori turci care au o vastă experiență în acest domeniu. Multe aspecte sunt greu de estimat acum, deoarece proiectanții și constructorii moldoveni chiar nu au experiență. Din acest motiv, Gheorghe Țelpiz va lucra cu un grup de specialiști turci care îl vor consulta”, a precizat el.

Costul zgârie-norului

Conform primelor estimări, construcția Grand Tower va costa 100 de milioane de euro. Pentru finanțare, Mircea Baciu intenționează să atragă credite de la băncile moldovenești și mizează pe sprijinul partenerilor din Turcia. De asemenea, investitorii privați și antreprenorii interesați de achiziționarea de proprietăți în noua clădire vor putea contribui la proiect.

Finalizarea zgârie-norului este planificată pentru anul 2030. Omul de afaceri a precizat că momentul real al începerii lucrărilor depinde de autoritățile locale, respectiv de primărie și consiliul municipal. „Considerăm că primăria ar trebui să sprijine astfel de proiecte emblematice. În toate capitalele există clădiri înalte. Multe orașe din spațiul post-sovietic dezvoltă proiecte inovatoare: demolează blocuri vechi și construiesc zgârie-nori. Toți merg în această direcție și cred că și orașul nostru ar trebui să facă la fel. Nu trebuie să ne temem de clădirile înalte sau de proiectele ambițioase. Toată lumea are deja această experiență, inclusiv vecinii noștri”, a adăugat Baciu.

Potrivit arhitectului, construcția ar putea dura doi ani. Acesta a oferit exemplul complexului sportiv Arena Chișinău: „De fapt, proiectarea și construcția au durat un an și două luni. Altceva e că, în acest timp, au fost patru guverne, care nu au reușit să preia oficial obiectivul. În plus, complexul sportiv include mai multe clădiri amplasate pe un teren mare. Așadar, dacă totul este bine organizat, construcția poate avansa foarte repede”, a explicat Gheorghe Țelpiz.

Pentru realizarea proiectului, multe dintre materialele de construcție vor trebui importate. În același timp, betonul cu rezistența necesară poate fi produs și în Moldova, dar va fi nevoie de importul unor componente esențiale. „În afară de piatra de Cosăuți și cărămidă, nu avem alte resurse proprii”, a precizat arhitectul.

Arhitectul promite siguranță seismică și parcări

Întrebat despre siguranța seismică a clădirii, Gheorghe Țelpiz a explicat că vor fi utilizate beton și oțel de înaltă calitate. „Înainte de a proiecta astfel de clădiri, am vizitat diverse zone seismice din lume. În Tokyo au loc zilnic două-trei cutremure, dar acolo clădirile au 50-60 de etaje”, a exemplificat arhitectul, subliniind că siguranța depinde de calcule precise și materiale de calitate superioară.

Pentru protecția împotriva incendiilor, clădirea va fi dotată cu sisteme automate de stingere a focului și evacuare a fumului. Arhitectul a menționat că sisteme similare au fost instalate în noul sediu central maib park, proiectat tot de echipa sa, dar că, în cazul zgârie-norului, cerințele vor fi și mai stricte.

Suprafața comercială a noului centru multifuncțional va fi cu aproximativ o treime mai mare decât suprafața cumulată a centrelor Grand Hall și Baby Hall. Mircea Baciu a asigurat că va fi suficient spațiu de parcare, deoarece se va construi un garaj pe trei niveluri, cu 700 de locuri. În prezent, centrele comerciale din zonă oferă doar 300 de locuri în parcări exterioare. „Domnul Țelpiz este adeptul vechii școli. El consideră că toate normele trebuie respectate. Dacă nu ai parcări, nu ai vizitatori. Vom acorda o atenție deosebită acestui aspect”, a declarat Baciu.

Ce spun consilierii municipali

Fostul viceprimar al Chișinăului, în prezent consilier municipal din partea Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, consideră că astfel de proiecte trebuie să țină cont de problemele infrastructurale. El a subliniat, de asemenea, necesitatea unor consultări publice și a implicării specialiștilor.

„Proiectele de acest tip generează trafic intens. Înainte de a fi realizate astfel de construcții, trebuie dezvoltate soluții pentru transport. Din păcate, la noi nu se iau în calcul astfel de aspecte. Se proiectează doar un număr minim de locuri de parcare, prevăzut de lege, câteva intrări și ieșiri. De obicei, nu se iau în considerare soluții mai complexe pentru trafic”, a declarat Chironda pentru NM.

Liderul fracțiunii Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” din Consiliul Municipal Chișinău (CMC), Serghei Afanasenco, susține proiectul. „Cred că va fi cea mai frumoasă clădire din oraș. De mult timp era nevoie de o astfel de construcție. Dacă există oameni dispuși să investească și dorința de a o realiza, atunci de ce nu?”, a spus el pentru NM.

În opinia lui Afanasenco, impactul asupra infrastructurii de transport nu va fi semnificativ. Totodată, el a menționat că proiectul este dezvoltat de specialiști cu experiență, care „au realizat anterior totul corect”.

Consiliera municipală din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, Anetta Dabija, consideră că proiectul, la prima vedere, pare utopic. Ea a adăugat că un astfel de zgârie-nori ar putea agrava problemele de trafic din centrul Chișinăului. „Cred că, așa cum se întâmplă frecvent în Chișinău, nu au fost luate în calcul toate aspectele importante. Nu sunt convinsă că infrastructura din zonă permite construirea unei astfel de clădiri fără consecințe”, a declarat Dabija.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: