Cea mai mare competiție de alergare din țară – maib I Mastercard Chisinau Marathon – se va desfășura pe 12 – 13 septembrie 2026

Unul dintre cele mai importante evenimente sportive din Republica Moldova intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Pe 12–13 septembrie 2026 va avea loc cea de-a 12-a ediție a maratonului, organizat de Sporter cu susținerea strategică a partenerului general maib și Mastercard. În plus, din acest an evenimentul este desfășurat cu un nou nume: maib | Mastercard Chisinau Marathon.

Noua denumire reflectă continuitatea parteneriatului dintre maib, Mastercard și Sporter, cu obiectivul de a duce maratonul la un nivel superior atât din punct de vedere al organizării, cât și al experienței participanților. Totodată, își propune să consolideze poziția Republicii Moldova pe harta internațională a evenimentelor de alergare și să contribuie la promovarea țării ca destinație sportivă și turistică. Prin acest parteneriat, maib și Mastercard investesc în inițiative care cresc în timp și generează valoare pentru comunitate.  

Ediția 2026 este construită în jurul conceptului „Run ca un moldovean”, anul în care alergarea devine un limbaj comun, iar Moldova se deschide lumii prin oameni. Mai mult decât o competiție sportivă, maratonul devine o invitație de a arăta cine suntem pe traseu și dincolo de el, demonstrând că Moldova nu e un punct pe hartă, ci reprezintă oameni mereu în mișcare. Astfel, „Run ca un moldovean” unește prin 3 legende, 3 evenimente și un singur popor.

Maxim Zorchin, Director Sporter:

„Parteneriatul dintre maib, Mastercard și Sporter se bazează pe un angajament solid și de durată. Faptul că acesta este semnat pe termen lung demonstrează dorința comună a echipelor Sporter, maib și Mastercard de a dezvolta maratonul în mod sustenabil”.

Ediția curentă include mai multe elemente surpriză menite să îmbunătățească experiența participanților și a publicului. Alergătorii beneficiază de un avantaj special: o reducere de 15% la achiziționarea de bilete cu un card Mastercard emis de maib.

Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova:

„Ne dorim ca fiecare ediție a maib | Mastercard Chisinau Marathon să contribuie la dezvoltarea culturii alergării. De aceea, alături de maib și Sporter, ne concentrăm pe îmbunătățirea continuă a experienței participanților, oferindu-le mai mult confort, soluții de plată simple și beneficii suplimentare.

Suntem recunoscători partenerului nostru de încredere, maib, precum și echipei profesioniste de organizatori Sporter, pentru eforturile comune prin care maratonul capătă, de la an la an, tot mai multă amploare și interes”.

În prezent, liderul sectorului bancar reunește și cea mai mare echipă corporativă de alergători, prin comunitatea maib activ la superlativ încurajând implicarea angajaților în diverse activități sportive și promovând consecvent un mod sănătos de viață.

Macar Stoianov, Vicepreședinte maib, a menționat:

Maib își asumă cu responsabilitate rolul său în societate. Suntem parte din comunitate și credem că progresul începe prin implicare, grijă și susținerea inițiativelor care aduc oamenii împreună. Susținerea maib I Mastercard Chisinau Marathon reflectă angajamentul nostru de a contribui la inițiative cu impact pe termen lung, care promovează un stil de viață activ și sănătos, consolidând spiritul comunitar. Maratonul exprimă valori în care credem: spirit de echipă, încredere în oameni și participare activă la viața comunității.

Ne bucurăm să fim, împreună cu Mastercard, parteneri generali ai unui eveniment devenit un reper important pentru Republica Moldova și mulțumim organizatorului – echipa Sporter – pentru maniera în care a transformat acest maraton într-un simbol al energiei, al coeziunii comunității și al angajamentului pentru un stil de viață mai sănătos.”

Ediția din acest an va reuni mii de participanți din țară și de peste hotare, cu curse dedicate diferitelor niveluri de pregătire și categorii de vârstă, într-o atmosferă de competiție, fair-play și celebrare a sportului. 

În ultimii ani, evenimentul a devenit mai mult decât o competiție sportivă. Este un eveniment de amploare, așteptat cu entuziasm, care aduce împreună mii de alergători amatori și profesioniști, familii și susținători ai mișcării și ai unui stil de viață sănătos. La ediția precedentă au participat aproximativ 11.000 de alergători din 58 de țări.

Fii parte din istoria maib I Mastercard Chisinau Marathon!

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nu îmi este dor”. Dodon a explicat de ce a întârziat la ședința din dosarul „Kuliok”, la care Plahotniuc a fost adus silit

Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și ex-șeful statului, susține că nu ar fi știut că fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, va fi adus silit astăzi, 17 februarie, pentru audieri în dosarul „Kuliok”, în care este vizat, și din această cauză a întârziat la ședința de judecată. Totodată, politicanul a spus că nu i-ar fi frică de declarațiile pe care ar putea să le facă Plahtoniuc în instanță. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unor declarații de presă, după ședința de judecată.

Când apare un martor nou sau apare ceva nou, dar dl. Plahotniuc este un martor nou, evident că pe mine mă interesează și vreau să fiu prezent la ședință. Ieri, domnul Plahotniuc a fost bolnav, nu a fost prezent la ședința lui. Evident că noi cu avocații ne pregătim de ședință. Ieri am avut ședință cu avocații, ei mi-au spus că dl. Plahotniuc la dosarul său de la Buiucani nu s-a prezentat. Noi am discutat cu avocații și am discutat cine merge de la noi. Dl. Burduja a fost ales. Dimineață, la 09:30, când m-a sunat avocatul și mi-a spus că dl. Plahotniuc este, zic „eu acuș vin”. Mă bucur că voi ați știut înaintea mea că vine dl. Plahotniuc. Eu despre asta n-am știut”, a declarat Igor Dodon.

Liderul PSRM a mai spus că Plahotniuc, care a refuzat să facă declarații în dosarul „Kuliok”, are dreptul să decidă dacă va depune sau nu depoziții.

În același timp, Dodon a menționat că nu s-ar teme de declarațiile pe care le-ar putea face Plahotniuc. „Eu știu că eu am dreptate. Și sunt gata să vin în instanță să demonstrez acest lucru”, a adăugat el.

Totodată, Igor Dodon a spus că s-a văzut ultima dată pe Vladimir Plahotniuc pe 7 iunie 2019, atunci când a avut loc întâlnirea în timpul căreia ex-șeful statului a fost filmat de fostul lider PDM. „Să spun să tare mi-i dor? Nu îmi este dor”, a menționat socialistul.

Politicianul a adăugat că ar fi cunoscut despre faptul că Plahotniuc îl filmează. „Toți colegii mei, consilierii mei, (…) m-au preîntâmpinat atunci că Plahotniuc înregistrează lumea. Că Plahotniuc înregistrează oamenii cu scopul de a șantaja pe urmă. Evident că eu știam”, a spus el.

Amintim că Vladimir Plahotniuc, care se află în arest preventiv în dosarul „Frauda bancară”, a fost adus silit astăzi, 17 februarie, la Curtea Supremă de Justiție pentru audiere în cauza penală „Kuliok”. Fostul lider PDM a refuzat, însă, să depună mărturie și, ulterior, a părăsit sediul instanței.

Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat pentru presa prezentă că clientul său a refuzat să facă declarații în instanță pentru că figurează într-o altă procedură penală, legată de dosarul „Kuliok”. El a mai spus că starea de sănătate a fostului lider PDM nu permitea escortarea silită la CSJ. Ultimele două ședințe de judecată din dosarul „Frauda bancară”, care este examinat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, au fost amânate după ce acesta nu s-a prezentat, invocând motive de sănătate.

După ce Plahotniuc a plecat de la sediul CSJ, Igor Dodon și-a făcut apariția în instanță.

***

Dosarul „Kuliok”, care a fost trimis în judecată în septembrie 2022, are la bază o înregistrare video a unor negocieri confidențiale dintre Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc din vara anului 2019. Potrivit acuzării, oligarhul i-ar fi transmis lui Dodon între 600 000 și 1 milion de dolari. Conform anchetei, banii ar fi urmat să fie folosiți pentru acoperirea cheltuielilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru plata salariilor unor membri ai formațiunii.

Deoarece presupusa infracțiune ar fi fost comisă de Dodon în perioada în care exercita funcția de președinte al țării, dosarul este examinat de Curtea Supremă de Justiție. Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi unul fabricat.

În noiembrie 2025, examinarea dosarului „Kuliok” a fost reluată de la zero. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat audierea a 11 din cei 17 martori ai acuzării în cauza lui Dodon. Printre aceștia se numără fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, consilierul său Serghei Iaralov, foștii deputați Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, fostul prim-ministru Pavel Filip, precum și actualul deputat Lilian Carp.

Reprezentantul Osetiei în Transnistria, interzis în Moldova pentru 5 ani

Reprezentantul așa-numitei republici Osetia de Sud în regiunea transnistreană, Vitali Iancovskii, a fost interzis în Republica Moldova, pentru o perioadă de cinci ani. Reprezentanții Poliției de Frontieră au declarat pentru agenția IPN că acesta a fost declarat persona non-grata în urma unor verificări, în conformitate cu Legea privind regimul străinilor în Moldova.

Conform datelor de pe site-urile autorităților din stânga Nistrului, citate de IPN, Vitali Iancovskii a fost numit în această funcție pe 10 aprilie 2017. Anterior, el a deținut mai multe funcții în administrația de la Tiraspol.

Osetia de Sud este o regiune separatistă din Georgia, care s-a autoproclamat independentă în decembrie 1991. Ea este recunoscută doar de către Federația Rusă, Nicaragua, Venezuela, Nauru și Siria.

Osetia de Sud și regiunea transnistreană se recunosc reciproc ca state independente, din 2006.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

D. Umbraso / LRT nuotr/imagine simbol

Sondaj: 6 din 10 elevi au asistat la cel puțin un caz de discriminare în școală. Copiii LGBT+ și romii, cei mai afectați

Aproape șase din zece elevi spun că, în ultimul an școlar, au asistat la cel puțin un caz de discriminare în școală. În același timp, nivelul de acceptare rămâne scăzut pentru mai multe categorii vulnerabile: copiii din comunitatea LGBT+, cei cu dizabilități, copiii de etnie romă sau cei din familii cu venituri mici. Datele apar în sondajul național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”, prezentat pe 17 februarie. Cercetarea a fost realizată în 110 școli din 71 de localități din Republica Moldova.

Mulți nu știu că drepturile omului sunt dobândite la naștere

Studiul arată că aproape o treime dintre părinți, elevi, profesori și directori nu știu că drepturile omului sunt dobândite la naștere.

De asemenea, o treime dintre elevi, un sfert dintre părinți, 15% dintre profesori și 7% dintre directori nu au putut explica de ce copiii au drepturi suplimentare față de adulți.

La nivel general, situația este percepută drept „destul de bună”: aproape 9 din 10 respondenți cred că drepturile copiilor sunt respectate în mare sau foarte mare măsură în școli. Totuși, elevii sunt mai critici decât adulții, iar cel mai slab punctaj îl are respectarea dreptului la nediscriminare.

Copiii LGBT+ și cei care trăiesc cu HIV, cel mai puțin acceptați

Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii din comunitatea LGBTQI și cei care trăiesc cu HIV. Aceștia înregistrează cele mai mici niveluri de acceptare.

Frecvent discriminați sunt și copiii de etnie romă, precum și refugiații.

Indicatorul de „distanță socială” arată că cei mai respinși sunt copiii din comunitatea LGBTQI și copiii cu tulburări de dezvoltare. Probleme apar inclusiv în rândul cadrelor didactice: aproape un sfert dintre profesori spun că nu ar accepta în școala lor copii cu dizabilități fizice, 20% – copii cu tulburări de dezvoltare, iar 16% – copii cu deficiențe senzoriale.

Un alt rezultat îngrijorător: aproape 60% dintre elevi afirmă că au fost martori la cel puțin un caz de discriminare în ultimul an. Cele mai afectate categorii sunt copiii de etnie romă, cei cu cerințe educaționale speciale și copiii din familii cu venituri mici.

Școlile nu sunt suficient adaptate pentru copiii cu dizabilități

Doar 4 din 10 profesori și directori consideră că școlile au suficiente resurse pentru a asigura incluziunea educațională. Cele mai mari probleme țin de lipsa tehnologiilor asistive și de fonduri insuficiente.

Aproximativ 30% dintre cadrele didactice spun că infrastructura școlilor este adaptată pentru toate categoriile de copii.

Cea mai gravă situație este în cazul adaptării pentru copiii cu dizabilități de auz și văz. Doar o parte redusă dintre profesori consideră că instituțiile sunt pregătite să răspundă nevoilor acestor elevi.

Stereotipurile de gen nu au dispărut

Cercetarea a analizat și percepțiile privind egalitatea de gen, printr-o listă de 22 de afirmații. Majoritatea respondenților susțin ideea că fetele trebuie să aibă aceleași șanse ca băieții, inclusiv pentru profesii precum polițist sau militar. În medie, 84% dintre participanți au spus că sunt de acord cu afirmațiile pozitive.

În cazul afirmațiilor cu stereotipuri negative – de exemplu, ideea că bărbatul trebuie să aibă ultimul cuvânt în familie – 73% dintre respondenți au declarat că nu sunt de acord. Totuși, doar 57% dintre eleve resping astfel de afirmații, ceea ce arată că stereotipurile persistă.

Deși majoritatea spun că profesorii tratează egal fetele și băieții, percepțiile se schimbă când sunt analizate situații concrete. Astfel, 62% dintre elevi cred că băieții au prioritate la activitățile sportive. Aproximativ 30% spun că profesorii tind să implice mai mult fetele la ore și să le acorde note mai mari. Unele cadre didactice și manageri confirmă aceste percepții, însă în proporții mai mici.

***

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Apa tehnologică se scumpește cu peste 70% la Comrat. Noile tarife pentru 2026, aprobate de ANRE

Locuitorii municipiului Comrat vor plăti cu peste 70% mai mult pentru apa tehnologică furnizată de ÎM „SU-Canal”, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat noile tarife, în ședința din 17 februarie.

Potrivit deciziei, consumatorii casnici vor achita, începând cu 2026, 31,09 lei pentru un metru cub de apă tehnologică, cu 13,09 lei mai mult decât tariful actual. Pentru consumatorii non-casnici, majorarea este de 0,43 lei pentru un metru cub.

Se scumpește și serviciul public de canalizare și epurare a apelor uzate. Atât consumatorii casnici, cât și cei non-casnici vor plăti 16,39 lei/m³, cu 1,43 lei mai mult față de tariful în vigoare.

ANRE precizează că noile tarife au fost stabilite în baza evaluării parametrilor prognozați de activitate ai întreprinderii pentru anul 2026. În analiză au fost incluse volumele estimate de apă tehnologică furnizată și de ape uzate deversate, nivelul consumului tehnologic și al pierderilor de apă, precum și structura cheltuielilor operaționale.

Regulatorul mai menționează că tarifele aprobate sunt mai mici decât cele solicitate de operator și că reflectă „aplicarea strictă a cadrului normativ în vigoare, cu asigurarea echilibrului între necesitatea acoperirii costurilor justificate ale operatorului și protejarea intereselor consumatorilor”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
igsu.gov.md

O mașină s-a prăbușit sub gheață, în lacul Ghidighici. Recuperarea, imposibilă din cauza vremii (VIDEO)

O mașină s-a prăbușit sub gheață în lacul Ghidighici. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat astăzi, 17 februarie, într-un comunicat, că angajații săi nu pot interveni deocamdată pentru recuperarea automobilului, din cauza vremii. În același timp, instituția a subliniat că, în urma verificărilor, s-a stabilit că nimeni nu se află în interiorul vehiculului.

Potrivit IGSU, un cameraman amator, care efectua filmări cu drona deasupra lacului Ghidighici, a observat, la circa 200 de metri de mal, un autoturism sub stratul de gheață și a alertat serviciile de urgență. Informațiile au fost recepționate pe ieri, 16 februarie, la ora 17:21.

Scafandrierii IGSU au intervenit la fața locului în această dimineață pentru cercetări subacvatice și verificarea existenței unor eventuale victime în interiorul autovehiculului. În urma investigațiilor efectuate, s-a stabilit că în mașină nu se afla nicio persoană.

igsu.gov.md

La moment, recuperarea autoturismului este imposibilă din cauza condițiilor dificile și a instabilității stratului de gheață”, a precizat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: