parlament.md

Ceban minte? Andrei Spînu vine cu clarificări după declarațiile primarului capitalei despre lucrările de pe șoseaua Balcani

După ce reprezentanții Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) au reclamat ambuteiaje pe podul din strada Mihai Viteazul din capitală, reabilitat de Primăria Chișinău, primarul Ion Ceban a adus acuzații similare referitor la lucrările de construcție a podului doi și drumului de acces la zona Pruncul – aflate în gestiunea Guvernului. Mai mult, edilul a făcut o serie de declarații referitor la durata lucrărilor, termenul de finalizare și complexitatea acestora, care s-au dovedit a fi neadevărate. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut clărificările de rigoare și l-a numit „mincinos” pe Ceban. 

Pe 25 iulie, într-o publicație pe pagina sa de Facebook, Ion Ceban s-a plâns pe lucrările de construcție a podului doi și drumului de acces la zona Pruncul.

Și acest pod nu este Mihai Viteazul și Primăria Chișinău nu este responsabilă. Dar niciun membru din PAS nu se plânge de ambuteiajele zilnice de pe acel drum care ocolește Chișinăul. Nu se vor lăuda, deoarece Guvernul îl repară, dar nimeni din PAS nu iese în public să spună că lucrările durează de mai bine de 2 ani și că costă peste 180 de milioane de lei. Potrivit contractului, proiectul trebuie să se finalizeze în octombrie anul curent, dar mai este încă tare mult de lucru și nimeni nu comunică despre acest lucru. Însă aici tac și arată cu degetul către Chișinău, unde cunosc foarte bine că lucrările la un pod de dimensiuni mari, precum Mihai Viteazul, sunt destul de complexe”, a spus el.

Spînu: „Ivan Ceban este un mincinos”

Ulterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu dezmințiri cu privire la mai multe informații invocate de edilul capitalei.

Potrivit ministrului, lucrările de construcția podului respectiv nu durează mai bine de doi ani: acestea au început în octombrie 2022.

Iar termenul de finalizare a lucrărilor nu este luna octombrie a acestui an, ci 31 decembrie. „Suplimentar, antreprenorul a solicitat extinderea contractului pentru 11 luni care au fost necesare pentru lucrări suplimentare de mutare a magistralei de canalizare și a rețelelor de gaz. Lucrări făcute în interesul municipiului Chișinău de către Administrația de Stat a Drumurilor. Facem tot posibilul să deschidem circulația până la final de an, iar o eventuală extindere să nu afecteze circulația rutieră în acea zonă”, a precizat Andrei Spînu pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, Andrei Spînu a menționat că lucrările de construcție a podului doi și drumului de acces la zona Pruncul sunt mai complexe decât cele care se fac pe podul Mihai Viteazul. Acestea includ:

– construcția a circa 2 km de drum pe sub pod cu acces la zona Pruncul;
– construcția a două poduri;
– construcția a unui pasaj ce traversează calea ferată cu o lungime de cca 60 m;
– instalare sistemului de iluminat electric exterior, cu montarea a 52 de piloni, corpuri de iluminat, pozarea a cca 2 km de cablu pentru acesta;
– regularizarea albiei râului Bîc pe o lungime de cca 1 km, consolidarea acesteia;
– construcția unui stații de epurare a apelor pluviale;

Ivan Ceban este un mincinos. În loc să facă tot posibilul să grăbească lucrările de reparație a podului de pe strada Mihai Viteazu, Ivan s-a apucat să scrie minciuni despre proiectul de construcție a podului doi și drumului de acces spre zona Pruncul. Ivan, oamenii văd. Orice ai face pentru a ascunde lipsa de progres la podul de pe Mihai Viteazu oamenii stau zilnic în ambuteiaje în acea zonă. Ivan, copiii mor din cauza infrastructurii construite de tine, iar tu te-ai apucat să arăți cu degetul. Ivan, tot ce faci tu în oraș a dus la ambuteiaje, inundații și riscuri pentru viețile umane”, a scris menționat ministrul Infrastructurii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: