Andrei Mardari / NewsMaker

CEDO obligă România să creeze un cadru legal prin care cuplurile homosexuale să fie recunoscute și protejate de stat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă România să recunoască și să protejeze din punct de vedere legal familiile homosexuale. Se întâmplă după ce CEDO a respins contestația Guvernului în cazul Buhuceanu și alții vs statul român, relatează Europa Liberă România.

CEDO a stabilit anterior că România a încălcat articolul 8 al Convenției care protejează dreptul la viața privată și de familie.

În loc să adopte legislația care să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex, Guvernul a contestat Hotărârea CEDO, pronunțată în luna mai a acestui an în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României.

Decizia în cazul Buhuceanu și alții vs România a fost dată la patru ani după ce 21 de cupluri gay au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și de protecție legală pentru familiile lor.

Obligaţia României de a proteja şi recunoaşte familiile formate din persoane de acelaşi sex a fost reconfirmată de Colegiul de judecători ai Marii Camere.

Astfel, Hotărârea CEDO pronunţată în luna mai a acestui an rămâne definitivă, la fel ca obligaţia Guvernului şi Parlamentul României de a adopta măsuri urgente care să asigure protecţia şi recunoaşterea legală a tuturor familiilor.

Statul a epuizat toate căile de atac și nu mai poate „să se sustragă de la obligaţiile pe care le are faţă de proprii cetăţeni”, transmite asociația Accept România, care critică atitudinea statului român.

Asociația atrage atenția că, dincolo de nerespectarea angajamentelor luate de România faţă de partenerii europeni în baza convenţiilor şi tratatelor la care este parte, cei care au de suferit din cauza lipsei unei legislaţii care să asigure protecţie şi recunoaştere familiilor formate din persoane de acelaşi sex sunt cetățenii.

„Tratamentul la care statul îi supune este unul nedemn şi profund condamnabil. Deşi formează familii bazate pe iubire şi respect reciproc şi îşi îndeplinesc toate obligaţiile şi îndatoririle în faţa statului, persoanele LGBT sunt condamnate la invizibilitate şi nesiguranţă în lipsa unor legi adaptate realităţilor sociale. Nu se pot vizita la spital, nu pot moşteni bunurile obţinute împreună de-a lungul vieţii, nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit”, explică reprezentanții Accept.

Astfel, Hotărârea CEDO pronunţată în luna mai a acestui an rămâne definitivă, la fel ca obligaţia Guvernului şi Parlamentul României de a adopta măsuri urgente care să asigure protecţia şi recunoaşterea legală a tuturor familiilor.

Statul a epuizat toate căile de atac și nu mai poate „să se sustragă de la obligaţiile pe care le are faţă de proprii cetăţeni”, a declarat asociația Accept România, care critică atitudinea statului român.

Asociația atrage atenția că, dincolo de nerespectarea angajamentelor luate de România faţă de partenerii europeni în baza convenţiilor şi tratatelor la care este parte, cei care au de suferit din cauza lipsei unei legislaţii care să asigure protecţie şi recunoaştere familiilor formate din persoane de acelaşi sex sunt cetățenii.

„Tratamentul la care statul îi supune este unul nedemn şi profund condamnabil. Deşi formează familii bazate pe iubire şi respect reciproc şi îşi îndeplinesc toate obligaţiile şi îndatoririle în faţa statului, persoanele LGBT sunt condamnate la invizibilitate şi nesiguranţă în lipsa unor legi adaptate realităţilor sociale. Nu se pot vizita la spital, nu pot moşteni bunurile obţinute împreună de-a lungul vieţii, nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit”, explică reprezentanții Accept.

Directorul executiv al Asociaţiei Accept, Florina Presadă, a anunțat că asociaţia pe care o conduce va continua demersurile pentru protejarea şi recunoaşterea legală a familiilor LGBT din România.

„Solicitarea ruşinoasă a României de a relua procedura la Marea Cameră a CEDO în cazul celor 21 de familii formate din persoane de acelaşi sex a fost respinsă ca inadmisibilă. E timpul pentru protecţia juridică a familiilor LGBT din România! Decizia CEDO este definitivă in cazul Buhuceanu& Ciobotaru şi a celorlalte familii trebuie pusă în aplicare de statul român. Mulţumiri ACCEPT pentru susţinere!”, a scris Florin Buhuceanu, preşedintele Accept, marţi pe Facebook.

La finalul lunii mai, reprezentanţii partidului AUR au cerut Guvernului să conteste decizia pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat-o cu privire la căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

Tot atunci, reprezentanții AUR au cerut Executivului să îşi exprime explicit poziţia cu privire la acest subiect, amenințând că, în caz contrar, va demara procedurile pentru organizarea unui nou referendum pentru redefinirea familiei în Constituţie.

Pe 22 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat articolului 8 din Convenţie, respectiv dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie”, în cazul cuplurilor de acelaşi sex.

Decizia a fost luată cu cinci voturi la 2, în procesul intentat de Buhuceanu, Ciobotaru şi alte 20 de familii împotriva României.

Patriarhia Română a transmis după decizia CEDO din 22 mai că parteneriatul civil este „o reală subminare a asumării responsabilităţii integrale a celor doi soţi” şi că legalizează concubinajul.

Pe 6 şi 7 octombrie 2018 a avut loc un referendum de modificare a Constituţiei României, demersul având la bază o iniţiativă cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie, la sfârşitul anului 2015. Referendumul, susţinut şi de către Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu atins pragul necesar validării.

Decizia în cazul Buhuceanu și alții vs România a fost dată la patru ani după ce 21 de cupluri gay au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și de protecție legală pentru familiile lor.

În ianuarie, anul acesta, Rusia a primit o decizie similară.

CEDO spune că aceste familii trebuie recunoscute legal, iar statul român trebuie să le ofere drepturi egale cu ale oricărei familii și să creeze cadrul legal care să le protejeze.

Până la această decizie istorică a CEDO, familiile formate din persoane de același sex aveau doar dreptul să se plângă că nu aveau drepturi, spune inițiatorul acțiunii, Florin Buhuceanu, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.

„Mă întreb, deloc retoric, care sunt drepturile pe care le avem ca familii LGBTI în România, când existența îți este negată prin lege, în Codul Civil”, spunea Buhuceanu într-un interviu acordat Europei Libere la momentul adoptării deciziei CEDO.

El vorbește de discriminarea la care legea civilă în vigoare supune cuplurile de același sex, lege „care o continuă glorios pe cea (comunistă – n.r.), care ne trata ca infractori ce trebuiau condamnați prin pedeapsa cu închisoarea, eliminată abia în 2001”.

Buhuceanu se referea la art. 200 din Codul penal comunist care pedepsea cu închisoare de la unu la cinci ani relațiile între persoane de același sex.

Republica Moldova

De la începutul lunii martie 2023, trei cupluri au depus cerere de înregistrare la Agenția Servicii Publice din Moldova. Unul din cupluri, format din coordonatoare de program a Genderdoc-M Angelica Frolov și regizoarea Leo Zbanke au acționat statul în instanța de judecată pe baza refuzului. Pe 21 septembrie, Frolov a anunțat că cuplul a primit citația pentru ședința de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hubspot.net

Datele personale, protejate după reguli noi în Moldova: amenzi de până la 2 milioane de lei și dreptul de a le ștergere (ANALIZĂ)

La sfârșitul lunii august, în Republica Moldova a intrat în vigoare o nouă lege privind protecția datelor cu caracter personal, care schimbă radical regulile pentru mediul de afaceri și cetățeni. Elaborat în conformitate cu Regulamentul general al Uniunii Europene privind protecția datelor (GDPR), documentul impune o abordare mult mai riguroasă a confidențialității și introduce amenzi considerabile pentru încălcări. NewsMaker explică ce prevede noua lege, de ce companiile vor trebui să-și adapteze activitatea și ce noi instrumente au la dispoziție cetățenii pentru a-și proteja datele.

Ce s-a schimbat pentru afaceri și organizații

Să începem prin a explica ce informații sunt considerate date cu caracter personal. Reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) au precizat pentru NM că în această categorie intră orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Mai simplu spus, este vorba despre orice informație care permite stabilirea identității unei persoane. Aceasta poate fi numele, numărul de identificare, datele de localizare, identificatorul online, precum și alte elemente specifice identității fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale a persoanei respective.

În Republica Moldova existau reguli privind prelucrarea datelor cu caracter personal și înainte de intrarea în vigoare a noii legi, însă respectarea acestora era adesea mai degrabă o formalitate. Companiile se limitau deseori la publicarea pe site a unui mesaj prin care informau că pot colecta astfel de date. Noua lege introduce principiul responsabilității stricte. Potrivit reprezentanților CNPDCP, orice operator de date cu caracter personal – adică orice persoană sau entitate care prelucrează astfel de informații – trebuie să demonstreze că respectă cerințele legale.

Operatorul este, de asemenea, obligat să asigure protecția datelor: să cripteze sau să anonimizeze datele, să testeze periodic măsurile de securitate și să fie capabil să restabilească rapid datele în cazul unui incident.

Mai mult, colectarea informațiilor „pur și simplu” sau „pentru orice eventualitate” este acum ilegală. Pentru prelucrarea datelor, operatorul trebuie să aibă temeiuri legale. Printre acestea se numără, de exemplu, consimțământul persoanei, necesitatea executării unui contract, obligația legală a companiei, protejarea intereselor vitale, precum și interesul public sau interesul legitim al companiei.

Legea acordă o atenție deosebită securității cibernetice și scurgerilor de informații. Dacă baza de date este spartă, operatorul este obligat să informeze CNPDCP în termen de 72 de ore din momentul depistării incidentului. Dacă însă scurgerea reprezintă o amenințare gravă pentru oameni, de exemplu, au fost furate parole sau date din pașapoarte, compania trebuie să-i informeze direct despre acest lucru și pe cei afectați.

Modificările au vizat și documentația internă a afacerilor. Companiile în care lucrează mai mult de 250 de angajați, precum și întreprinderile a căror activitate este legată de riscuri ridicate sau de informații sensibile sunt obligate să țină un registru detaliat al operațiunilor. În acest document se consemnează ce date anume colectează compania, în ce scop, cui îi sunt transmise și în ce termene urmează să fie șterse. În plus, înainte de lansarea oricăror proiecte digitale de amploare, capabile să influențeze drepturile cetățenilor, afacerile sunt obligate să efectueze o evaluare preliminară a impactului asupra protecției datelor. În unele cazuri, de exemplu, în cazul monitorizării în masă, companiile vor trebui să desemneze un angajat special responsabil de protecția datelor.

Au devenit mai stricte și regulile privind transmiterea informațiilor în străinătate: trimiterea datelor cetățenilor în afara țării este permisă acum exclusiv în prezența unor garanții de securitate sigure.

Pentru încălcarea acestor reguli sunt prevăzute amenzi considerabile, care pot ajunge la 1–2 milioane de lei sau la 1–2% din cifra de afaceri anuală a companiei. Totuși, constatarea unei încălcări nu duce automat la aplicarea unei amenzi. Legea prevede și măsuri corective sau avertismente. Înainte de aplicare, cuantumul amenzii este stabilit individual, pe baza unui mecanism gradual și a unor criterii clare, în funcție de circumstanțele fiecărui caz.

Totodată, reprezentanții CNPDCP au subliniat că nici legea, nici instituția nu urmăresc transformarea supravegherii într-un mecanism exclusiv punitiv. „Sarcina instituției este ca operatorii să înțeleagă noile cerințe, să adapteze procesele și să implementeze măsuri pentru prelucrarea legală, transparentă și sigură a datelor. Cei doi ani de după adoptarea legii au reprezentat o perioadă de tranziție pentru pregătire. Centrul înțelege complexitatea adaptării și este pregătit [dacă va fi necesar] să ofere explicații și asistență metodologică”, au explicat reprezentanții Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Aceștia au mai precizat că, în primul an de la intrarea în vigoare a legii, amenzile nu vor depăși 10% din cuantumul prevăzut de lege, iar în al doilea an vor ajunge la cel mult 40%. Amenzile vor fi aplicate în cuantum integral abia începând cu al treilea an.

Ce s-a schimbat pentru cetățeni

Noua lege le oferă cetățenilor noi posibilități de a-și proteja datele, similare celor existente în Uniunea Europeană. În primul rând, aceasta garantează dreptul la informare. Astfel, orice organizație este obligată să explice cât mai clar și accesibil cine colectează datele, în ce scop și cui îi pot fi transmise ulterior.

Dacă o persoană are îndoieli cu privire la modul în care sunt utilizate datele sale, aceasta poate solicita companiei un raport complet despre ce date ale sale sunt păstrate și ce se întâmplă cu ele. În cazul identificării unor erori sau inexactități, intră în vigoare dreptul la rectificare, care obligă operatorul să corecteze operativ și la prima solicitare datele.

Una dintre cele mai importante noutăți a devenit dreptul la ștergerea datelor. Acesta le permite cetățenilor, în multe situații, să solicite distrugerea completă a informațiilor lor personale din bazele de date ale companiei, fără întârzieri nejustificate. Dacă însă între persoana fizică și organizație apare un litigiu, persoana are dreptul să limiteze prelucrarea datelor sale, „înghețând”, de fapt, utilizarea acestora până la finalizarea tuturor verificărilor.

De asemenea, datorită dreptului la portabilitate, cetățenii își pot lua datele digitale într-un format convenabil și le pot transmite unui alt furnizor de servicii. Cetățenii pot beneficia de toate drepturile enumerate prin depunerea unei solicitări scrise către operator, care nu are dreptul să ignore o astfel de adresare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: