NewsMaker

Cei mai buni jurnaliști din Republica Moldova au fost premiați. Printre laureați – Olga Gnatkova, de la NewsMaker

Cei mai buni jurnaliști ai anului 2019 au fost premiați, ieri, 19 decembrie, în cadrul galei anuale a Clubului de Presă, la Chișinău. În cadrul acestei ediții au fost oferite 10 premii la șapte categorii: editorial, fotografie, investigație, longread, podcast, reportaj video și presa scrisă. De asemenea au fost acordate și cinci premii speciale. Printre laureați este jurnalista redacției NewsMaker, Olga Gnatkova, pentru articolul „Cum Chișinăul a distrus râul Bîc”. 

Premiul pentru cel mai bun editorial a fost ridicat de Anatol Moraru de la Portalul NordNews. La categoria investigație câștigători au fost desemnați Ilie Gulca și Mădălin Necșuțu de la Centrul de Investigații Jurnalistice, precum și portalul RISE Moldova. Cel mai bun reportaj video a fost cel realizat de Viorica Tătaru de la TV8. Tot aici a fost premiat Nicu Gușan, realizatorul emisiunii „Pur și simplu” la Radio Europa Liberă. Din presa scrisă s-a remarcat Aliona Ciurcă de la Ziarul de Gardă.

Podcastul anului a fost desemnat podcastul „Bilet în Parlament”, realizat de Felicia Nedzelschi și Ștefan Grigoriță de la portalul Agora. Pentru longread a fost premiată Olga Gnatcova, de la Portalul NewsMaker, dar și portalul Oameni și Kilometri. Premiul pentru fotografie a fost decernat Elenei Covalenco de la Agenția de presă IPN pentru reportajul realizat în cadrul proiectului Oameni și Kilometri.

De premii speciale s-a învrednicit Diana Popa, TV8 – speranța anului. Cel mai bun blog a fost desemnat Teotitude.com al Dianei Guja. Evoluția anului a fost desemnat portalul NordNews. Pentru jurnalism inovativ au fost premiate Ziarul de Gardă și SP Bălți. Premiul de excelență i-a revenit lui Vladimir Beșleagă.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost oferită Bursa Centrului de Jurnalism Independent în valoare de o mie de euro. Aceasta i-a fost acordată studentei Ilinca Televca, pentru performanțe academice și implicare în activități extracurriculare de promovare a jurnalismului de calitate.

Gala „Jurnaliștii Anului” este organizată anual, începând cu anul 1995, în cadrul Clubului de Presă din Chișinău.

NewsMaker a primit primul trofeu „Mărul de aur” în 2015, grație corespondentului Inna Kîvîrjik, pentru reflectarea subiectului jafului bancar. În 2016, „mărul” i-a revenit Galinei Vasilieva, care în prezent este redactorul-șef al NM, la categoria „jurnalism online”. În 2017, NM a fost apreciat în cadrul categoriei „multimedia”, pentru proiectul despre deportările care au avut loc în Moldova. În 2018, NM a primit trofeul la categoria „longread/multimedia”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu UNICEF: Peste 50% dintre elevii cu cerințe educaționale speciale din Moldova nu își continuă studiile: „Există încă lacune”

Peste 50% dintre absolvenții cu cerințe educaționale speciale (CES) și/sau dizabilități din Republica Moldova nu își continuă studiile după finalizarea învățământului secundar general. Concluzia reiese din studiul „Analiza decalajelor în educația incluzivă din Republica Moldova”, realizat de UNICEF în parteneriat cu Ministerul Educației, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului SUA.

Potrivit cercetării, sistemul educațional nu răspunde pe deplin cerințelor unei educații incluzive reale, la toate nivelurile. Deși există un cadru instituțional complex, aplicarea acestuia este inegală: funcțională în special în învățământul primar, gimnazial și liceal, dar mult mai slabă în educația preșcolară și în învățământul profesional tehnic.

Totodată, instituțiile de învățământ general nu sunt suficient adaptate din punct de vedere fizic, ceea ce reduce accesibilitatea pentru copiii cu dizabilități. Potrivit studiului UNICEF, doar 53% dintre părinți și 46% dintre cadrele didactice consideră că condițiile tehnice create în școală sunt suficiente. Problemele de accesibilitate, precum deplasarea între etaje și adaptarea blocurilor sanitare, continuă să fie semnalate ca principale obstacole.

„În lipsa dezvoltării și capacitării unui sistem de incluziune a copiilor/tinerilor cu CES și/sau cu dizabilități în ÎPT, accesul acestora rămâne redus și sporadic, iar asigurarea dreptului lor la educație este limitată. Peste 50% dintre absolvenții cu CES si/sau cu dizabilități ai învățământului secundar general, ciclul I, nu-și continuă studiile. Situația actuală în învățământul superior limitează accesul tinerilor cu CES și/sau cu dizabilități ce au absolvit liceul cu certificat general la continuarea studiilor în învățământ superior și, ulterior, angajarea pe piața muncii”, potrivit raportului UNICEF.

Managerii instituțiilor de învățământ profesional tehnic din Moldova, afirmă că principiile educației incluzive sunt dificil de aplicat la anumite calificări, mai ales în domenii care implică muncă fizică intensă sau riscuri sporite de securitate. În plus, standardele ocupaționale și de calificare nu integrează perspectiva incluziunii, conțin cerințe de sănătate rigide și reflectă insuficient nevoile persoanelor cu CES, ceea ce limitează accesul acestora la formare profesională.

Autorii studiului subliniază că procesul de tranziție este afectat de lipsa unui cadru normativ clar care să asigure continuitatea traseului educațional și sprijinul necesar elevilor. Alegerea specialităților este frecvent influențată de părinți sau de factori sociali, și nu de evaluarea obiectivă a capacităților și intereselor elevilor.

„Există încă lacune semnificative în procesul de ghidare în carieră al elevilor, necesar a fi inițiat la treapta gimnazială, prin identificarea punctelor forte, a interesului copilului și a oportunităților de incluziune în ÎPT, care să conducă spre o alegere potrivită a meseriei și conformă posibilităților și necesităților copilului/tânărului. Elevii care nu primesc sprijin adecvat în perioada tranziției pot dezvolta un sentiment de izolare și pot întâmpina dificultăți majore, crescând riscul de abandon școlar”, se mai menționează în studiu.

Recomandări pentru consolidarea educației incluzive: cooperare interinstituțională și acces egal la servicii

Guvernul de la Chișinău este îndemnat să accelereze reformele pentru dezvoltarea unei educații incluzive reale, printr-o abordare integrată care să cuprindă educația, sănătatea și protecția socială.

La nivel raional și municipal, se recomandă crearea de grupuri intersectoriale locale cu responsabilități clare pentru identificarea și sprijinirea copiilor cu CES. Instruirile comune pentru cadre didactice, personal medical și specialiști în protecția copilului sunt un instrument-cheie pentru asigurarea unui sprijin integrat.

La nivel instituțional, se recomandă asigurarea continuității traseului educațional prin colaborarea între instituțiile de educație timpurie, școlile generale și învățământul profesional-tehnic. Consolidarea rolului Comisiei Multidisciplinare Intrașcolare și formarea continuă a specialiștilor, împreună cu implicarea comunității și a mediului de afaceri, sunt măsuri esențiale pentru reducerea excluziunii.

Un alt punct important este revizuirea cadrului normativ. Autoritățile trebuie să continue reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copiilor și să modifice Codul Educației, eliminând prevederile care permit segregarea. Se recomandă transformarea treptată a școlilor și grădinițelor speciale în centre metodologice, care să sprijine incluziunea în învățământul general. O cartografiere completă a legislației ar permite identificarea actelor care necesită aliniere la standardele internaționale.

Percepția societății evoluează lent

Datele UNICEF arată că acceptarea copiilor cu dizabilități a crescut în 2024: 40% dintre respondenți consideră că aceștia ar trebui să fie înscriși în școli obișnuite, dublu față de 2012. Totuși, reticența rămâne pronunțată pentru copiii cu dizabilități intelectuale, iar opiniile privind beneficiile educației incluzive sunt împărțite – 49% dintre respondenți văd avantaje, 46% dezavantaje.

Continuă să persiste diferența de atitudini față de copiii cu dizabilități fizice și cei cu dizabilități intelectuale. Studiul UNICEF40, confirmă persistența diferenței de atitudini, cu o deschidere mai mare pentru incluziunea copiilor cu dizabilități fizice și o reticență pronunțată față de cei cu dizabilități intelectuale.

Specialiștii avertizează că menținerea modelului actual de învățământ special limitează accesul egal la educație, afectează incluziunea socială și generează costuri ridicate pentru stat. UNICEF subliniază că educația incluzivă trebuie să fie un drept fundamental, nu o opțiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: