Cele mai noi filme poloneze, prezentate la festivalul CinePOLSKA. Vor fi disponibile pentru publicul din România și Moldova

Patru dintre cele mai noi producții cinematografice poloneze vor putea fi văzute de spectatorii celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Film Polonez CinePOLSKA în perioada 3-7 noiembrie 2021. Filmele prezentate sunt adesea proiectate în avanpremieră în România și Republica Moldova, iar unele dintre ele pot fi văzute doar în cadrul acestui festival.

Din cauza situaţiei pandemice, CinePOLSKA va consta în proiecții online pe platforma TIFF Unlimited. Cele patru filme din program vor putea fi vizionate timp de cinci zile, nefiind necesară obligativitatea înfiinţării unui cont pe platformă. Proiecțiile vor fi disponibile pentru publicul din România și Republica Moldova.

Una dintre producțiile prezentate în cadrul festivalului va fi filmul de debut al regizorului Jan Holoubek, „25 ani de nevinovăție. Cazul lui Tomasz Komenda”, o dramă emoționantă, bazată pe evenimente reale care au șocat toată Polonia. În 2004, tânărul Tomasz Komenda a fost condamnat pe nedrept, la 25 de ani de închisoare, pentru viol și uciderea unei adolescente. După 18 ani de cruntă detenție, a fost în cele din urmă eliberat. Filmul încearcă să găsească răspunsuri la întrebările care îi macină pe toți până astăzi: Cum s-a putut întâmpla una ca asta? De ce un om nevinovat a trebuit să aștepte 18 ani pentru a i se face dreptate? Rolul protagonistului este interpretat de tânărul actor Piotr Trojan, secundat de actori de marcă precum Agata Kulesza sau Andrzej Konopka.

Festivalul aduce în premieră și un film despre relații de familie defectuoase și legături toxice, în regia lui Piotr Domalewski. În centrul poveștii dramatice „Cât mai departe de aici” se află adolescenta Ola, în vârstă de șaptesprezece ani, care va învăța cum să facă față responsabilităților într-o țară străină. Călătoria în Irlanda, de unde ar trebui să aducă trupul tatălui ei mort, este pentru Ola – interpretată extraordinar de debutanta Zofia Stafiej – o ocazie de a se cunoaște pe sine și pe părintele ei, care nu-i va mai fi alături niciodată.

„(Ne)cunoscuți”, în regia lui Tadeusz Śliwa, este adaptarea poloneză a scenariului filmului italian „Complet străini” („Perfetti sconosciuti”) al lui Paolo Genovese, atât de iubit de publicul din întreaga lume. Povestea este în aparență simplă: un grup de prieteni se întâlnesc la cină și întrucât notificările de pe telefoane nu le dau pace, decid să joace un joc neobișnuit. Toți trebuie să citească mesajele primite cu voce tare și să răspundă la apeluri pe speaker. Entuziasmul de început se estompează din ce în ce mai mult atunci când tot mai multe secrete ies la iveală, scoțându-i pe toți din zona de confort.

Al patrulea film din programul CinePOLSKA este o biografie emoționantă a preotului Jan Zieja, soldat, activist social, capelan al „Rândurilor Cenuşii”, cofondator al Comitetului de apărare a muncitorilor, participant activ la războiul împotriva bolșevicilor din 1920 și în Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, istoria scrisă de Robert Gliński nu este un exemplu de cinema patriotic, ci povestea unui om exemplar, care s-a remarcat prin valori incontestabile precum dârzenia, onestitatea, sinceritatea și prețuirea aproapelui. Rolul preotului este interpretat cu măiestrie de Andrzej Seweryn, un titan al cinematografiei poloneze.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Victoria Furtună/Facebook

Victoria Furtună ar putea rămâne fără cetățenia română: surse Euronews

Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România analizează posibilitatea retragerii cetățeniei române acordate Victoriei Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare” și candidată la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Informația a fost obținută în exclusivitate de Euronews România, care citează surse oficiale.

Potrivit sursei citate, dosarul se află în procedura de retragere, însă motivul exact nu este cunoscut.

Cetățenia română poate fi retrasă în baza legii 21/1991 persoanelor care:

a) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

b) este cunoscută ca având legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori este implicată, în orice mod, în pregătirea sau săvârșirea unui act de terorism sau a pregătit ori a săvârșit orice alte fapte care, potrivit legii, constituie amenințări la adresa securității naționale a României;

c) a obținut cetățenia română în mod fraudulos, prin furnizarea unor informații false ori prin ascunderea unor date pertinente sau prin mijloace frauduloase.”, se arată în articolul 25 al legii.

Euronews sugerează că în cazul Victoriei Furtună ar putea fi invocat articolul 25, litera b, care se referă la persoane „cunoscute ca având legături cu entități teroriste sau care le-au sprijinit sub orice formă”.

Potrivit sursei, procedura este confirmată atât de autorități de la Bruxelles, cât și de Poliția Republicii Moldova.

Politiciana nu a comentat, deocamdată, informațiile.

Cine este Victoria Furtună

Victoria Furtună a activat timp de 18 ani în sistemul procuraturii. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună ar fi beneficiat din această schemă.

La alegerile din 2024, Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie curent, Victoria Furtună a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”, devenind liderul formațiunii. Partidul a fost înregistrat oficial în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, după mai multe tentative eșuate. Cap de listă figurează chiar Furtună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: