Cercetătorii din Statele Unite sunt la un pas de a obține o pilulă contraceptivă pentru bărbați. Spre deosebire de cele utilizate de femei, acest medicament nu implică niciun hormon, își face efectul după 30 de minute de la administrare și inhibă spermatozoizii, transmite Euronews.
În urma experimentelor realizate pe șoareci de laborator, efectul a durat aproape două ore și jumătate și a dispărut complet după 24 de ore.
Cercetătorii americani au constatat că un medicament experimental a blocat temporar sperma șoarecilor de laborator și astfel a prevenit sarcinile în cadrul testelor preclinice.
Cercetătorii Universității Cornell susțin că descoperirea pe care au făcut-o ar putea fi una „revoluționară” pentru metodele contraceptive în cazul bărbaților, arată un studiu publicat săptămâna aceasta în revista „Nature Communications”.
Chiar dacă prezervativele există de aproape 2.000 de ani, în antichitate fiind realizate din intestine de animale, bărbații nu au beneficiat de metode eficiente contraceptive, fără a recurge la vasectomie.
Studiile precedente privind contracepționalele experimentale pentru bărbați au avut o eficiență de 94%, însă, în cele mai multe cazuri, pilulele au afectat producerea de spermă.
Dr. Lonny Levin, unul dintre coordonatorii studiului realizat de Weill Cornell Medicine, a afirmat că pilulele contraceptive ar trebui să fie mult mai sigure și să nu aibă efecte secundare. Cercetătorul a afirmat că bărbații au o toleranță scăzută când vine vorba despre posibilele efecte secundare, în condițiile în care nu sunt expuși riscului asociat unei sarcini.
În schimb, femeile au început să ia pilule anticoncepționale încă din anii ’60, iar în scurt timp acest pastile au devenit una dintre cele mai populare metode contraceptive. Numeroase persoane critică faptul că doar femeile suportă în mod nedrept povara concepției. Unele dintre ele suferă din cauza efectelor secundare date de hormonii sintetici, precum migrene severe, vărsături, depresie și anxietate.
Cum funcționează pilulă contraceptivă pentru bărbați
Cercetătorii din cadrul Weill Cornell Medicine au descoperit că o singură doză a substanței TDI-11861 inhibă sperma șoarecilor de laborator până la două ore și jumătate. În timpul experimentelor, masculii au prezentat un comportament normal de împerechere, însă nu au fecundat femelele în 52 de încercări diferite de împerechere, după ce au fost tratați cu medicamentul, care inhibă o enzimă numită adenilciclază solubilă (sAC).
După trei ore, spermatozoizii de la șoareci au început să-și recapete motilitatea, iar în 24 de ore, aproape toți spermatozoizii și-au recăpătat mișcarea normală.
„Inhibitorul nostru acționează timp de 30 de minute și până la o oră. Orice alt contraceptiv masculin experimental hormonal sau nonhormonal are nevoie de săptămâni pentru a reduce numărul de spermatozoizi sau pentru a-i face incapabili să fertilizeze ovulele”, a spus Melanie Balbach.
Cercetătorii susțin că studiul lor preclinic ar fi un pas important în vederea producerii unei pilule pe care bărbații ar putea să o ia înainte de a întreține relații sexuale, ceea ce le permite să ia decizii cu privire la fertilitatea lor.
Dr. Lonny Levin a afirmat că echipa de cercetători lucrează deja la producerea unor inhibitori sAC mai eficienți pentru uz uman.
În următoarea etapă a experimentelor, oamenii de știință vor repeta testele pe diferite modele preclinice și vor pune bazele unor teste clinice pe oameni. Asta înseamnă că va trebui că va mai dura câțiva ani până când o pilulă contraceptivă masculină va putea fi găsită în farmacii.
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
Cea mai bună soluție pentru Republica Moldova în parcursul său european este aderarea împreună cu Ucraina și cu alte țări candidate, aceasta fiind „cel mai corect mod de a arăta unitatea”, au transmis la Chișinău șefii parlamentelor din Letonia, Estonia și Lituania. Oficialii au îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele, subliniind că „criteriile trebuie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, însă „contează și meritocrația”, unde fiecare stat este evaluat individual.
Aderarea împreună cu Ucraina – cea mai bună soluție
Președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a declarat că, deși fiecare stat candidat avansează în ritmul său, o decizie de aderare „la pachet” ar fi cea mai bună soluție politică pentru Uniunea Europeană. Oficialul a subliniat că Ucraina reușește să implementeze reforme importante chiar și în condițiile unui război, un efort pe care l-a calificat drept excepțional.
„Ar fi cel mai bine dacă toate țările candidate ar putea adera în același timp împreună, dar din start vă spun că este cel mai bun mod de a arăta unitate. Deci facem tot ce putem pentru a ajunge la pace în Ucraina.Uniunea Europeană e parte activă la negocierile de pace și vedem că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să adere împreună cu Ucraina și alte țări candidate”, a menționat oficiala.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a făcut trimitere la experiența statelor baltice în procesul de aderare la UE. Acesta a subliniat că ritmul negocierilor poate fi diferit, însă decizia finală este una politică.
„Noi am început negocierile cu Uniunea Europeană mai devreme decât Letonia și Lituania, dar le-am încheiat în același timp. Este un exemplu foarte bun. Decizia este politică și vine din situația de moment. Dacă Uniunea Europeană consideră că trebuie să se extindă, atunci se va extinde”, a menționat oficialul estonian.
Oficialul s-a arătat convins că negocierile pe capitole vor fi deblocate și a încurajat autoritățile din statele candidate să își concentreze eforturile pe implementarea reformelor. Acesta a subliniat că, deși extinderea Uniunii Europene este rezultatul unei decizii politice, îndeplinirea criteriilor de aderare rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări candidate.
„Negocierile sunt foarte fructuoase și eu vă încurajez să vă concentrați pe realizarea reformelor, deoarece, pe de o parte, extinderea ține de decizia politică, dar, pe de altă parte, criteriile trebuie să fie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”, a afirmat acesta
Lauri Hussar a adăugat că procesul de extindere nu se limitează doar la Republica Moldova și Ucraina.
„Așteptăm ca Moldova, Ucraina și nu doar aceste două țări să se alăture. Este un proces care se poate extinde și spre Balcanii de Vest. Vorbim despre un continent unit, care să vorbească cu o singură voce în interesul său, la nivel global”, a spus acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că împărtășește pe deplin poziția colegilor săi din statele baltice și a făcut trimitere la experiența Lituaniei din perioada aderării la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, procesul de extindere este unul complex nu doar pentru statele candidate, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
„Era un fel de competiție între țările noastre, cine va intra prima în Uniune. Dar ne-am unit eforturile și am atins rezultatul. Extinderea nu este un proces simplu nici pentru UE. Este vorba de sincronizare și trebuie să înțelegem că, dacă vrem sprijin puternic, avem nevoie de parteneri și aliați. Acționând împreună, este mai ușor”, a subliniat Juozas Olekas.
În contextul războiului din regiune, oficialul lituanian a evidențiat rolul esențial al Ucrainei pentru securitatea europeană, subliniind că miza conflictului depășește granițele acestei țări.
„Ucraina luptă nu doar pentru sine, pentru pacea sa de acasă, ci ne apără pe noi toți – Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Trebuie să fim solidari și să acționăm împreună pentru a obține cele mai bune rezultate. Asta va fi succesul tuturor”, a conchis președintele Seimasului.
Aderare la UE până în 2027?
Întrebat despre perspectivele negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, în contextul blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene și al obiectivului anunțat de Kiev privind aderarea până în 2027, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a subliniat necesitatea accelerării procesului și a recunoașterii progreselor deja realizate de cele două state candidate.
„Cred că Moldova și Ucraina își implementează foarte bine reformele. Acesta este un stimulant foarte important pentru Uniunea Europeană să recunoască ambițiile acestor țări de a deveni membre ale Uniunii Europene. Desigur că sunt multe poziții în diferite țări. Noi vom continua să convingem acești parteneri ai noștri din Uniunea Europeană să recunoască realizările Moldovei și ale Ucrainei. Este un proces de negociere. Nu va putea avea loc în 2027, dar cred că este necesar să finalizăm implementarea reformelor”, a declarat Juozas Olekas.
La final, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova se află în prezent în etapa negocierilor tehnice, iar pe termen scurt este necesară accelerarea reformelor, întrucât autoritățile nu își permit „luxul de a pierde timpul”.
Potrivit lui Igor Grosu, procesul nu poate fi pus pe pauză, iar ajustarea legislației și implementarea reformelor trebuie să continue într-un ritm susținut. În același timp, acesta a subliniat că, pe termen lung, extinderea Uniunii Europene presupune o decizie politică, care necesită consultări și consens între toate cele 27 de state membre.
„Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, dar contează și meritocrația – fiecare țară trebuie să demonstreze, prin propriile acțiuni, cât de repede se mișcă și ce progrese reale face”, a declarat președintele Parlamentului.
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
***
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.
Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.
Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
