Facebook/Victor Chironda

Chironda cere să fie restabilit în funcția de viceprimar al capitalei: „Voi ataca în instanță o altă numire”

Fostul viceprimar al municipiului Chișinău Victor Chironda a depus o cerere repetată de restabilire în funcție. Într-un anunț pe pagina sa de Facebook, Chironda afirmă că a scris cererea îndată ce Fadei Nagacevschi a demisionat, însă nu a primit un răspuns. Reacția lui Victor Chironda vine după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, a propus astăzi, 11 octombrie, Consiliului Municipal Chișinău, candidatura Irinei Gutnic pentru funcția de viceprimar.

„Am văzut că Ion Ceban a înaintat la CMC o nouă candidatură la funcția de Viceprimar, deși imediat ce Fadei Nagacevschi a demisionat eu am depus la primărie o cerere repetată de restabilire în funcție, la care încă nu am primit răspuns. Deja nu poate exista niciun dubiu că primarul încalcă cu bună știință legea și decizia instanței, doar ca să evite restabilirea mea în funcție”, a scris fostul viceprimar pe pagina sa de Facebook.

Chironda atenționează municipalitatea că, imediat Dispoziția de numire a noului viceprimar propus de Ion Ceban va fi semnată, aceasta va fi ataca în instanță. „Voi cere să fie anulată”, precizează Victor Chironda.

Contactată de NM pentru o reacție, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Chișinău, Natalia Ixari, nu a răspuns, până la momentul publicării știrii, solicitărilor noastre.

De menționat că candidatura Irinei Gutnic a fost înaintată pentru funcția de viceprimar al municipiului Chișinău în cadrul ședinței CMC de azi, la propunerea primarului de Chișinău, Ion Ceban. Aceasta urma să ocupe fotoliul de viceprimar în locul lui Fadei Nagacevschi. Candidatura, însă, nu a fost susținută de consilierii municipali. Subiectul a stârnit mai multe discuții în contradictoriu între consilierii municipali din partea PAS și edilul Ion Ceban. În timp ce vicepreședinta fracțiunii municipale PAS Zinaida Popa l-a acuzat pe Ceban că ar încălca legea prin noua numire, deși funcția îi revine în continuare lui Chironda, Ceban a respins acuzațiile. Potrivit lui, toate aspectele juridice au fost luate în calcul. De altfel, juristul municipalității, Valeriu Bogdan, a declarat în cadrul ședinței CMC că Victor Chironda nu ar fi solicitat, în acest timp, revenirea în funcția de viceprimar al Chișinăului.

Precizăm că fotoliul de viceprimar al municipiului Chișinău a devenit vacant după ce Fadei Nagacevschi, numit în funcție de Ion Ceban, și-a anunțat demisia la începutul săptămânii precedente, pentru a reveni în avocatură.

***

Amintim că Victor Chironda a ajuns în atenția mass-media după ce, pe 15 iunie 2021, în calitate de viceprimar al capitalei, i-a solicitat primarului general, Ion Ceban, să inițieze o anchetă de serviciu în privința Svetlanei Dogotaru, arhitectul-șef al municipiului Chișinău și șefa Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. Acesta a acuzat-o de lipsă de profesionalism în contextul dezbaterilor privind demolarea Hotelului Național. De cealaltă parte, arhitectul-șef al capitalei a dat asigurări că toate neconformitățile din proiect se vor înlătura și că urmează expertize, „în caz de necesitate”. Mai mult, aceasta l-a acuzat pe Chironda de lipsă de profesionalism și a menționat că viceprimarul ar recurge la „manipularea opiniei publice” și ar ținti fotoliul de deputat.

Ulterior, în cadrul Primăriei Chișinău a fost creat un grup de lucru, format din angajați ai instituției, care are drept scop „elucidarea circumstanțelor absenței de la serviciu” a viceprimarului capitalei, Victor Chironda, după ce acesta ar fi lipsit timp de o lună. Pe 18 iunie 2021, Chironda a anunțat că s-a adresat la Procuratura Generală în legătură cu inițierea unei anchete de serviciu în privința sa, iar pe 2 iulie 2021, Victor Chironda a fost demis vineri din funcția de viceprimar al capitalei, în urma unui vot de neîncredere al consilierilor municipali. În locul său, în calitatea de viceprimar al municipiului Chișinău a fost numit Fadei Nagacevschi.

La începutul lunii aprilie a acestui an, Curtea de Apel Chișinău a suspendat această hotărâre a consiliului municipal până la examinarea cauzei pe fond. Chironda a vrut să se întoarcă la muncă, dar Ceban a spus că în primărie nu există birouri libere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: