Facebook/ANSC

Nu a trecut de „filtrul” consilierilor? CMC nu a susținut numirea Irinei Gutnic în funcția de viceprimar al capitalei

Candidatura Irinei Gutnic la funcția de viceprimar de Chișinău, nu a fost susținută de consilierii din Consiliul Municipal Chișinău. Pentru Gutnic au votat 30 de aleși locali, întruniți azi, 11 octombrie, în ședință.

Irina Gutnic a fost înaintată pentru funcția de viceprimar al municipiului Chișinău în cadrul ședinței CMC de azi, la propunerea primarului de Chișinău, Ion Ceban. Aceasta urma să ocupe fotoliul de viceprimar în locul lui Fadei Nagacevschi. Candidatura, însă, nu a fost susținută de consilierii municipali.

Vicepreședinta fracțiunii PAS din CMC, Zinaida Popa, a acuzat primarul că ar încălca legea prin înaintarea unei noi candidaturi la funcția de viceprimar, rămasă vacantă după scandalul din jurul fostului viceprimar Victor Chironda, iar ulterior după demisia lui Fadei Nagacevschi, numit în această funcție în locul lui Chironda. Ion Ceban a respins, la rândul lui, acuzațiile. Potrivit lui, toate aspectele juridice au fost luate în considerație.

„Victor Chironda este de drept viceprimar de ramură. Ne cereți să votăm și să ne încălcăm atribuțiile juridice”, a declarat vicepreședinta PAS din CMC, Zinaida Popa.

„Înțeleg preocuparea pentru Chironda. Vă pasă că în pas cu pasul lucrurile să degradeze în Chișinău. Nu accept astfel de abordări și nu le voi accepta niciodată. PAS încearcă să îmi bage oamenii săi ori de câte ori poate, ca să vină ei să dirijeze cu Primăria Chișinău. (…) Echipa cu care vin poartă deplina sarcina politică pe de o parte, iar pe de alta parte – administrativă. Eu port responsabilitate administrativă și, în ultima instanță – politică. (…) Toate aspecte juridice sunt luate în considerație. Toate circumstanțele juridice sunt întrunite”, a declarat, în replică, primarul de Chișinău, Ion Ceban.

La rândul său, juristul municipalității, Valeriu Bogdan, a dat asigurări că propunerea lui Ceban este făcută mrejele cadrului legal.

„Eliberarea viceprimarului Victor Chironda a fost cu respectarea procedurii. Executivul, în numele primarului general a venit în fața consiliului, iar Consiliul a votat eliberarea. Într-adevăr este o încheiere a instanței de judecată care a suspendat decizia de eliberare din funcție, însă această decizie a CMC și-a produs efectele juridice, a fost numit un nou viceprimar. Mai mult ca atât, instanța de judecată nu s-a expus cu privire la întoarcerea executării, adică cu reîncadrarea în funcție a domnului Chironda. Respectiv, încheierea nu poate fi pusă în executare, ceea ce nu solicită nici Chironda, nici instanța. Îmi asum această decizie a primarului din punct de vedere juridic și în caz de ceva vom aduce toate dovezile în instanță”, a declarat Valeriu Bogdan.

Precizăm că Irina Gutnic a absolvit Facultatea de Drept din cadrul USM, specialitatea drept economic. În perioada 2003-2006, în timpul Guvernul Tarlev, aceasta a activat la Ministerul Muncii ca specialist principal în cadrul Direcției raporturi de muncă. Ulterior, Gutnic a lucrat în cadrul Ministerului Economiei. Din 2014 până în 2017, Gutnic a activat în cadrul Curții de Conturi, iar din iulie 2017 a fost numită în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor-director general adjunct al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, pe un termen de 7 ani. Irina Gutnic conduce acum întreprinderea municipală „Apă Canal Chișinău”.

Fotoliul de viceprimar al municipiului Chișinău a devenit vacant după ce Fadei Nagacevschi, numit în funcție de Ion Ceban, și-a anunțat demisia la începutul săptămânii precedente, pentru a reveni în avocatură.

***

Amintim că Victor Chironda a ajuns în atenția mass-media după ce, pe 15 iunie 2021, în calitate de viceprimar al capitalei, i-a solicitat primarului general, Ion Ceban, să inițieze o anchetă de serviciu în privința Svetlanei Dogotaru, arhitectul-șef al municipiului Chișinău și șefa Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. Acesta a acuzat-o de lipsă de profesionalism în contextul dezbaterilor privind demolarea Hotelului Național. De cealaltă parte, arhitectul-șef al capitalei a dat asigurări că toate neconformitățile din proiect se vor înlătura și că urmează expertize, „în caz de necesitate”. Mai mult, aceasta l-a acuzat pe Chironda de lipsă de profesionalism și a menționat că viceprimarul ar recurge la „manipularea opiniei publice” și ar ținti fotoliul de deputat.

Ulterior, în cadrul Primăriei Chișinău a fost creat un grup de lucru, format din angajați ai instituției, care are drept scop „elucidarea circumstanțelor absenței de la serviciu” a viceprimarului capitalei, Victor Chironda, după ce acesta ar fi lipsit timp de o lună. Pe 18 iunie 2021, Chironda a anunțat că s-a adresat la Procuratura Generală în legătură cu inițierea unei anchete de serviciu în privința sa, iar pe 2 iulie 2021, Victor Chironda a fost demis vineri din funcția de viceprimar al capitalei, în urma unui vot de neîncredere al consilierilor municipali. În locul său, în calitatea de viceprimar al municipiului Chișinău a fost numit Fadei Nagacevschi.

La începutul lunii aprilie a acestui an, Curtea de Apel Chișinău a suspendat această hotărâre a consiliului municipal până la examinarea cauzei pe fond. Chironda a vrut să se întoarcă la muncă, dar Ceban a spus că în primărie nu există birouri libere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: