Chișinăul „hrănește” toată Moldova? Unde (nu) are dreptate Ion Ceban și cine și cui datorează bani?

Autoritățile centrale încasează prea mulți bani de la Chișinău și returnează prea puțin dina ceastă sumă. De această părere este primarul capitalei, Ion Ceban, care a propus modificări la legislație. NM a analizat modul în care sunt distribuiți banii de la bugetul național, ce sumă ajunge în bugetele locale și de ce experții vorbesc despre necesitatea unei descentralizări financiare în continuare.

Ce spune Ceban?

Anul 2024 a început cu un alt scandal bugetar. Primăria Chișinău a comunicat că nu poate finanța grupele cu program prelungit din școli, întrucât nu sunt bani pentru asta în bugetul municipal. Primarul susține că nu sunt suficienți bani pentru cheltuielile sociale, întrucât autoritățile centrale discriminează Capitala alocând mult mai puțin de la bugetul de stat decât suma pe care Capitala o transferă la bugetul de stat.

În videoclipul său de pe Facebook, Ceban a spus că municipiul alocă în bugetul de stat aproape 23 de miliarde de lei, dar primește doar 13% din această sumă. Primarul consideră că acest lucru nu este echitabil. În acest sens, după cum a raportat Ceban, deputatul Gaik Vartanean va înregistra în Parlament un proiect de lege care are drept scop remedierea situației (Vartanean a părăsit anterior PSRM și s-a alăturat partidului MAN al lui Ceban).

Cum se formează bugetele locale?

Acest an nu este primul care începe cu un scandal bugetar. Astfel, la începutul lui 2023, autoritățile centrale au anunțat majorarea salariilor angajaților din sectorul public cu 1300 de lei. Banii pentru majorare ar fi trebuit să fie alocați, inclusiv, de la bugetele locale. Autoritățile locale declarau însă că și fără aceste majorări au puțini bani și acuzau autoritățile centrale de presiune financiară, deoarece au luat decizia de a majora salariile fără a suplimenta corespunzător bugetele locale.

În campania electorală pentru alegerile locale din toamna trecută s-a vorbit mult despre relațiile bugetare. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de la guvernare a fost acuzat că distribuie bani doar primarilor „săi”. Președintele Maia Sandu declara atunci la Radio Moldova că banii publici vor fi repartizați proporțional, iar banii de la partenerii europeni vor fi trimiși în raioanele și localitățile care „împărtășesc valorile europene”.

Din ce totuși se formează bugetul local? Bugetul local se formează din venituri din impozite și taxe locale, transferuri din impozitele de stat și viramente de la bugetul de stat. Lista taxelor și impozitelor locale este aprobată în Codul fiscal, iar transferurile și viramentele sunt reglementate de legea „Cu privire la finanțele publice locale”.

Astfel, conform legii, ponderea transferurilor din impozite pentru fiecare tip de localitate este diferit.

De exemplu, localitățile care nu au statut de centru raional primesc 100% din suma colectată a impozitului pe venit al persoanelor fizice care locuiesc în raza localității, iar centrele raionale, mun. Chișinău și mun. Bălți primesc din respectivul impozit doar 50%.

Transferurile sunt de două tipuri: în scop general (pot fi direcționate către orice capitol de cheltuieli) și în scop special (pentru scopuri specifice). În același timp, Chișinău, Bălți și Găgăuzia nu primesc transferuri cu destinație generală (doar cele cu destinație specifică).

Ce spun autoritățile locale

Șeful Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, consideră că, în ciuda unor progrese în acest domeniu, țara are încă problema centralizării excesive a finanțelor publice. „Ce pot face autoritățile centrale? Să acorde autorităților locale mână liberă în chestiunile de creștere a salariilor și a primelor salariale [pentru angajații autorităților locale și ai întreprinderilor municipale/raionale], astfel încât autoritățile locale să facă acest lucru în baza capacităților lor bugetare și să nu aștepte decizii din centru, care nu sunt întotdeauna potrivite pentru toți”, a remarcat Furdui.

Potrivit acestuia, soluția problemei ar putea fi o adevărată descentralizare financiară. De exemplu, transferarea în bugetele locale nu doar a impozitului pe venit al persoanelor fizice dar și a persoanelor juridice poate crește semnificativ capacitatea bugetelor raionale ceea ce ar permite autorităților locale să direcționeze bani pentru rezolvarea multor probleme.

Totodată, șeful CALM a remarcat că există totuși unele progrese în acest domeniu: „Anterior, satele și unele orașe primeau doar 75% din impozitul pe venitul persoanelor fizice, dar astăzi – 100%. Unor orașe și centre raionale le revenea în general doar 25% din impozitul pe venit colectat, iar orașului Bălți – 45%. Acum acestea primesc 50%. În plus, acum 100% din taxa de drum ajunge în bugetele locale și nu ca un transfer special, ci ca unul general, ceea ce permite autorităților să aibă o flexibilitate sporită în gestionarea finanțele.”

Ce e de făcut în cazul Chișinăului

Primarul Ion Ceban consideră că centrul ar trebui să restituie capitalei 50% din suma pe care locuitorii și afacerile care își desfășoară activitatea în Chișinău o achită în bugetul de stat.

Viorel Furdui a remarcat în acest sens că Chișinăul este Capitală și cea mai mare aglomerație urbană din țară cu statut special. Prin urmare, în opinia sa, este logic ca necesitățile capitalei să fie substanțial mai mari decât a altor orașe.

În același timp, potențialul economic al Chișinăului este mult mai mare, și este firesc ca aici să se încaseze mai multe impozite. „Necesitatea alocării mai multor fonduri Chișinăului este de înțeles, întrucât bugetul municipal are în sarcină finanțarea învățământului, medicinei, culturii și sferei sociale. Da, și alte bugete locale au această responsabilitate, dar în capitală volumul și complexitatea lucrărilor sunt mult mai importante, datorită dimensiunii, rolului și statutului municipalității”, a explicat Furdui.

Șeful CALM consideră că cererea lui Ceban corespunde în general principiului descentralizării și ar trebui aplicată nu doar în raport cu Chișinăul, ci și cu alte orașe. Cererea primarului Capitalei, potrivit lui Furdui, poate fi și trebuie discutată: „Mărirea transferurilor din impozitul pe venit achitat de persoanele fizice până la 75% și introducerea transferurilor din impozitul pe venit achitat de persoanele juridice la 50% va crește semnificativ bugetul Capitalei și al altor orașe. Asta va crea condiții pentru rezolvarea multor probleme.”

Expertul economic Veaceslav Ioniță, între timp, consideră corect faptul ca doar 50% din impozitul pe venitul persoanelor fizice să fie returnat în bugetul mun. Chișinău. Cert este, a explicat el, că în oraș lucrează și locuitorii din alte raioane, dar impozitul pe venit se încasează la Chișinău.

Viorel Furdui a atras atenția și asupra importanței dialogului dintre autoritățile centrale și celelocale. „Relațiile tensionate dintre autoritățile centrale și autoritățile Capitalei au devenit o tradiție proastă, care a apărut în perioada când primari erau Urecheanu și Chirtoacă. Aceste conflicte au un efect foarte rău asupra dezvoltării. Ambele părți  poartă vina pentru situația creată, întrucât nici conducerea Capitalei, nici autoritățile centrale nu vor să facă compromisuri”, a conchis șeful CALM.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.