Chișinăul „hrănește” toată Moldova? Unde (nu) are dreptate Ion Ceban și cine și cui datorează bani?

Autoritățile centrale încasează prea mulți bani de la Chișinău și returnează prea puțin dina ceastă sumă. De această părere este primarul capitalei, Ion Ceban, care a propus modificări la legislație. NM a analizat modul în care sunt distribuiți banii de la bugetul național, ce sumă ajunge în bugetele locale și de ce experții vorbesc despre necesitatea unei descentralizări financiare în continuare.

Ce spune Ceban?

Anul 2024 a început cu un alt scandal bugetar. Primăria Chișinău a comunicat că nu poate finanța grupele cu program prelungit din școli, întrucât nu sunt bani pentru asta în bugetul municipal. Primarul susține că nu sunt suficienți bani pentru cheltuielile sociale, întrucât autoritățile centrale discriminează Capitala alocând mult mai puțin de la bugetul de stat decât suma pe care Capitala o transferă la bugetul de stat.

În videoclipul său de pe Facebook, Ceban a spus că municipiul alocă în bugetul de stat aproape 23 de miliarde de lei, dar primește doar 13% din această sumă. Primarul consideră că acest lucru nu este echitabil. În acest sens, după cum a raportat Ceban, deputatul Gaik Vartanean va înregistra în Parlament un proiect de lege care are drept scop remedierea situației (Vartanean a părăsit anterior PSRM și s-a alăturat partidului MAN al lui Ceban).

Cum se formează bugetele locale?

Acest an nu este primul care începe cu un scandal bugetar. Astfel, la începutul lui 2023, autoritățile centrale au anunțat majorarea salariilor angajaților din sectorul public cu 1300 de lei. Banii pentru majorare ar fi trebuit să fie alocați, inclusiv, de la bugetele locale. Autoritățile locale declarau însă că și fără aceste majorări au puțini bani și acuzau autoritățile centrale de presiune financiară, deoarece au luat decizia de a majora salariile fără a suplimenta corespunzător bugetele locale.

În campania electorală pentru alegerile locale din toamna trecută s-a vorbit mult despre relațiile bugetare. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de la guvernare a fost acuzat că distribuie bani doar primarilor „săi”. Președintele Maia Sandu declara atunci la Radio Moldova că banii publici vor fi repartizați proporțional, iar banii de la partenerii europeni vor fi trimiși în raioanele și localitățile care „împărtășesc valorile europene”.

Din ce totuși se formează bugetul local? Bugetul local se formează din venituri din impozite și taxe locale, transferuri din impozitele de stat și viramente de la bugetul de stat. Lista taxelor și impozitelor locale este aprobată în Codul fiscal, iar transferurile și viramentele sunt reglementate de legea „Cu privire la finanțele publice locale”.

Astfel, conform legii, ponderea transferurilor din impozite pentru fiecare tip de localitate este diferit.

De exemplu, localitățile care nu au statut de centru raional primesc 100% din suma colectată a impozitului pe venit al persoanelor fizice care locuiesc în raza localității, iar centrele raionale, mun. Chișinău și mun. Bălți primesc din respectivul impozit doar 50%.

Transferurile sunt de două tipuri: în scop general (pot fi direcționate către orice capitol de cheltuieli) și în scop special (pentru scopuri specifice). În același timp, Chișinău, Bălți și Găgăuzia nu primesc transferuri cu destinație generală (doar cele cu destinație specifică).

Ce spun autoritățile locale

Șeful Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, consideră că, în ciuda unor progrese în acest domeniu, țara are încă problema centralizării excesive a finanțelor publice. „Ce pot face autoritățile centrale? Să acorde autorităților locale mână liberă în chestiunile de creștere a salariilor și a primelor salariale [pentru angajații autorităților locale și ai întreprinderilor municipale/raionale], astfel încât autoritățile locale să facă acest lucru în baza capacităților lor bugetare și să nu aștepte decizii din centru, care nu sunt întotdeauna potrivite pentru toți”, a remarcat Furdui.

Potrivit acestuia, soluția problemei ar putea fi o adevărată descentralizare financiară. De exemplu, transferarea în bugetele locale nu doar a impozitului pe venit al persoanelor fizice dar și a persoanelor juridice poate crește semnificativ capacitatea bugetelor raionale ceea ce ar permite autorităților locale să direcționeze bani pentru rezolvarea multor probleme.

Totodată, șeful CALM a remarcat că există totuși unele progrese în acest domeniu: „Anterior, satele și unele orașe primeau doar 75% din impozitul pe venitul persoanelor fizice, dar astăzi – 100%. Unor orașe și centre raionale le revenea în general doar 25% din impozitul pe venit colectat, iar orașului Bălți – 45%. Acum acestea primesc 50%. În plus, acum 100% din taxa de drum ajunge în bugetele locale și nu ca un transfer special, ci ca unul general, ceea ce permite autorităților să aibă o flexibilitate sporită în gestionarea finanțele.”

Ce e de făcut în cazul Chișinăului

Primarul Ion Ceban consideră că centrul ar trebui să restituie capitalei 50% din suma pe care locuitorii și afacerile care își desfășoară activitatea în Chișinău o achită în bugetul de stat.

Viorel Furdui a remarcat în acest sens că Chișinăul este Capitală și cea mai mare aglomerație urbană din țară cu statut special. Prin urmare, în opinia sa, este logic ca necesitățile capitalei să fie substanțial mai mari decât a altor orașe.

În același timp, potențialul economic al Chișinăului este mult mai mare, și este firesc ca aici să se încaseze mai multe impozite. „Necesitatea alocării mai multor fonduri Chișinăului este de înțeles, întrucât bugetul municipal are în sarcină finanțarea învățământului, medicinei, culturii și sferei sociale. Da, și alte bugete locale au această responsabilitate, dar în capitală volumul și complexitatea lucrărilor sunt mult mai importante, datorită dimensiunii, rolului și statutului municipalității”, a explicat Furdui.

Șeful CALM consideră că cererea lui Ceban corespunde în general principiului descentralizării și ar trebui aplicată nu doar în raport cu Chișinăul, ci și cu alte orașe. Cererea primarului Capitalei, potrivit lui Furdui, poate fi și trebuie discutată: „Mărirea transferurilor din impozitul pe venit achitat de persoanele fizice până la 75% și introducerea transferurilor din impozitul pe venit achitat de persoanele juridice la 50% va crește semnificativ bugetul Capitalei și al altor orașe. Asta va crea condiții pentru rezolvarea multor probleme.”

Expertul economic Veaceslav Ioniță, între timp, consideră corect faptul ca doar 50% din impozitul pe venitul persoanelor fizice să fie returnat în bugetul mun. Chișinău. Cert este, a explicat el, că în oraș lucrează și locuitorii din alte raioane, dar impozitul pe venit se încasează la Chișinău.

Viorel Furdui a atras atenția și asupra importanței dialogului dintre autoritățile centrale și celelocale. „Relațiile tensionate dintre autoritățile centrale și autoritățile Capitalei au devenit o tradiție proastă, care a apărut în perioada când primari erau Urecheanu și Chirtoacă. Aceste conflicte au un efect foarte rău asupra dezvoltării. Ambele părți  poartă vina pentru situația creată, întrucât nici conducerea Capitalei, nici autoritățile centrale nu vor să facă compromisuri”, a conchis șeful CALM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.

În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.

Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.

Despre MD24

Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.

MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.

Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.

Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)

La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.

Infrastructura digitală a MD24


Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.

Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.

https://public.flourish.studio/visualisation/23023109/Tabel: Lista domeniilor afiliate MD24 și datele lor de creare (Sursa: DFRLab)

Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.

Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.

Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.

Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.

Legături cu presa de stat rusă

MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.

DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.

Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.

De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,  Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.

Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.

Rețea globală de propagandă

În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.

Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.

Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.

Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.

Concluzie

În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.

Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.

Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.

Autoare: Victoria Olari, Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: