Bani

Chișinăul „hrănește” toată Moldova? Unde (nu) are dreptate Ion Ceban și cine și cui datorează bani?

Ecaterina Dubasova
| 17 ianuarie, 2024
18:15

Autoritățile centrale încasează prea mulți bani de la Chișinău și returnează prea puțin dina ceastă sumă. De această părere este primarul capitalei, Ion Ceban, care a propus modificări la legislație. NM a analizat modul în care sunt distribuiți banii de la bugetul național, ce sumă ajunge în bugetele locale și de ce experții vorbesc despre necesitatea unei descentralizări financiare în continuare.

Ce spune Ceban?

Anul 2024 a început cu un alt scandal bugetar. Primăria Chișinău a comunicat că nu poate finanța grupele cu program prelungit din școli, întrucât nu sunt bani pentru asta în bugetul municipal. Primarul susține că nu sunt suficienți bani pentru cheltuielile sociale, întrucât autoritățile centrale discriminează Capitala alocând mult mai puțin de la bugetul de stat decât suma pe care Capitala o transferă la bugetul de stat.

În videoclipul său de pe Facebook, Ceban a spus că municipiul alocă în bugetul de stat aproape 23 de miliarde de lei, dar primește doar 13% din această sumă. Primarul consideră că acest lucru nu este echitabil. În acest sens, după cum a raportat Ceban, deputatul Gaik Vartanean va înregistra în Parlament un proiect de lege care are drept scop remedierea situației (Vartanean a părăsit anterior PSRM și s-a alăturat partidului MAN al lui Ceban).

Cum se formează bugetele locale?

Acest an nu este primul care începe cu un scandal bugetar. Astfel, la începutul lui 2023, autoritățile centrale au anunțat majorarea salariilor angajaților din sectorul public cu 1300 de lei. Banii pentru majorare ar fi trebuit să fie alocați, inclusiv, de la bugetele locale. Autoritățile locale declarau însă că și fără aceste majorări au puțini bani și acuzau autoritățile centrale de presiune financiară, deoarece au luat decizia de a majora salariile fără a suplimenta corespunzător bugetele locale.

În campania electorală pentru alegerile locale din toamna trecută s-a vorbit mult despre relațiile bugetare. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de la guvernare a fost acuzat că distribuie bani doar primarilor „săi”. Președintele Maia Sandu declara atunci la Radio Moldova că banii publici vor fi repartizați proporțional, iar banii de la partenerii europeni vor fi trimiși în raioanele și localitățile care „împărtășesc valorile europene”.

Din ce totuși se formează bugetul local? Bugetul local se formează din venituri din impozite și taxe locale, transferuri din impozitele de stat și viramente de la bugetul de stat. Lista taxelor și impozitelor locale este aprobată în Codul fiscal, iar transferurile și viramentele sunt reglementate de legea „Cu privire la finanțele publice locale”.

Astfel, conform legii, ponderea transferurilor din impozite pentru fiecare tip de localitate este diferit.

De exemplu, localitățile care nu au statut de centru raional primesc 100% din suma colectată a impozitului pe venit al persoanelor fizice care locuiesc în raza localității, iar centrele raionale, mun. Chișinău și mun. Bălți primesc din respectivul impozit doar 50%.

Transferurile sunt de două tipuri: în scop general (pot fi direcționate către orice capitol de cheltuieli) și în scop special (pentru scopuri specifice). În același timp, Chișinău, Bălți și Găgăuzia nu primesc transferuri cu destinație generală (doar cele cu destinație specifică).

Ce spun autoritățile locale

Șeful Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, consideră că, în ciuda unor progrese în acest domeniu, țara are încă problema centralizării excesive a finanțelor publice. „Ce pot face autoritățile centrale? Să acorde autorităților locale mână liberă în chestiunile de creștere a salariilor și a primelor salariale [pentru angajații autorităților locale și ai întreprinderilor municipale/raionale], astfel încât autoritățile locale să facă acest lucru în baza capacităților lor bugetare și să nu aștepte decizii din centru, care nu sunt întotdeauna potrivite pentru toți”, a remarcat Furdui.

Potrivit acestuia, soluția problemei ar putea fi o adevărată descentralizare financiară. De exemplu, transferarea în bugetele locale nu doar a impozitului pe venit al persoanelor fizice dar și a persoanelor juridice poate crește semnificativ capacitatea bugetelor raionale ceea ce ar permite autorităților locale să direcționeze bani pentru rezolvarea multor probleme.

Totodată, șeful CALM a remarcat că există totuși unele progrese în acest domeniu: „Anterior, satele și unele orașe primeau doar 75% din impozitul pe venitul persoanelor fizice, dar astăzi – 100%. Unor orașe și centre raionale le revenea în general doar 25% din impozitul pe venit colectat, iar orașului Bălți – 45%. Acum acestea primesc 50%. În plus, acum 100% din taxa de drum ajunge în bugetele locale și nu ca un transfer special, ci ca unul general, ceea ce permite autorităților să aibă o flexibilitate sporită în gestionarea finanțele.”

Ce e de făcut în cazul Chișinăului

Primarul Ion Ceban consideră că centrul ar trebui să restituie capitalei 50% din suma pe care locuitorii și afacerile care își desfășoară activitatea în Chișinău o achită în bugetul de stat.

Viorel Furdui a remarcat în acest sens că Chișinăul este Capitală și cea mai mare aglomerație urbană din țară cu statut special. Prin urmare, în opinia sa, este logic ca necesitățile capitalei să fie substanțial mai mari decât a altor orașe.

În același timp, potențialul economic al Chișinăului este mult mai mare, și este firesc ca aici să se încaseze mai multe impozite. „Necesitatea alocării mai multor fonduri Chișinăului este de înțeles, întrucât bugetul municipal are în sarcină finanțarea învățământului, medicinei, culturii și sferei sociale. Da, și alte bugete locale au această responsabilitate, dar în capitală volumul și complexitatea lucrărilor sunt mult mai importante, datorită dimensiunii, rolului și statutului municipalității”, a explicat Furdui.

Șeful CALM consideră că cererea lui Ceban corespunde în general principiului descentralizării și ar trebui aplicată nu doar în raport cu Chișinăul, ci și cu alte orașe. Cererea primarului Capitalei, potrivit lui Furdui, poate fi și trebuie discutată: „Mărirea transferurilor din impozitul pe venit achitat de persoanele fizice până la 75% și introducerea transferurilor din impozitul pe venit achitat de persoanele juridice la 50% va crește semnificativ bugetul Capitalei și al altor orașe. Asta va crea condiții pentru rezolvarea multor probleme.”

Expertul economic Veaceslav Ioniță, între timp, consideră corect faptul ca doar 50% din impozitul pe venitul persoanelor fizice să fie returnat în bugetul mun. Chișinău. Cert este, a explicat el, că în oraș lucrează și locuitorii din alte raioane, dar impozitul pe venit se încasează la Chișinău.

Viorel Furdui a atras atenția și asupra importanței dialogului dintre autoritățile centrale și celelocale. „Relațiile tensionate dintre autoritățile centrale și autoritățile Capitalei au devenit o tradiție proastă, care a apărut în perioada când primari erau Urecheanu și Chirtoacă. Aceste conflicte au un efect foarte rău asupra dezvoltării. Ambele părți poartă vina pentru situația creată, întrucât nici conducerea Capitalei, nici autoritățile centrale nu vor să facă compromisuri”, a conchis șeful CALM.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Sport

Un canoist din Moldova a obținut două medalii într-o săptămână în competiții internaționale

Viață

250 de ani de la independența SUA: „spectacol grandios de artificii” anunțat la Chișinău și clădiri iluminate în culorile drapelului american

Viață

Antreprenorul Vasile Tofan a enumerat 12 măsuri necesare pentru Moldova: „O misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”

Mihaela Conovali
| 4 iulie, 2026
11:58

Omul de afaceri și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”, Vasile Tofan, care în 2025 a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a vorbit despre 12 măsuri necesare pentru Republica Moldova, printre acestea reforma fiscală, echitate la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. El a spus că acestea trebuie făcute în paralel cu accelerarea procesului de integrare europeană. Tofan a menționat că aceasta este „o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”. Declarațiile vin la o zi după ce Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru.

Pe o rețea de socializare, Tofan s-a referit la oamenii de stat, afirmând că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât avem nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană. „Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă”, a adăugat acesta.

În continuare, el s-a referit la 12 măsuri necesare. Printre acestea, Tofan a vorbit despre o viziune economică, menționând că Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. El s-a referit și la încredere, adăugând că „dupa drama “nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare”, aceasta trebuie restabilită, „inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multa curățenie și echitate”.

Referindu-se la sectorul public, Tofan a spus că „sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate”, adăugând că „avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit”. În contextul proprietăților publice, el a menționat: „Audit big-4+ anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar/gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că daca un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că aceasta este „nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit”.

Omul de afaceri a vorbit și despre reforma administrației publice locale, menționând o stadie „foarte complicată, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3,000 (pe când România, mult mai bogata, deja ne spune că și la 6,000, media lor, modelul nu e sustenabil, Bolojan îl vrea la ~18,000)”. „Întrebarea e dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat”, a adăugat el.

Potrivit lui Tofan, Codul muncii „trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și sa poată disponibiliza oameni dacă e cazul”. În contextul pensiilor, Tofan a menționat că „nu putem fără creșterea graduală a vârstei de pensionare”, precum și „plafonarea pensiilor excesive+curățirea pensiilor speciale”.

Referindu-se la antreprenori, el a spus că „e nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei”. „Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori – acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a adăugat Tofan.

În sectorul agriculturii, omul de afaceri a spus că „subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică”. Tofan s-a referit și la apă, menționând că deja avem un deficit extrem. „Nu poți consuma zeci de m3 la 13 lei. Avem cea mai puțina apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Cate puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a adăugat el.

El a adăugat că „lista e mult mai lungă” și toate acestea trebuie făcute în paralel cu „misiunea nr. 1, de a accelera negocierile de integrare, implementa acquis-ul și a profita la maxim de președinția Irlandei în UE”. „Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeala să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte. Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”, a conchis omul de afaceri.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Ulterior, șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025.

Înainte de a anunța candidatura lui Munteanu la funcția de premier, Adrian Băluțel, pe atunci șeful Cabinetului prezidențial, declara că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. La „Podcastul Lorenei” din 8 mai 2026, Vasile Tofan a confirmat că a primit o asemenea propunere și a menționat că s-a întâlnit în acea perioadă cu șefa statului, Maia Sandu, pentru o discuție. Tofan a spus că a fost „foarte tentat” să accepte funcția de premier, însă a cerut „puțin timp” pentru a-și tranziționa afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, a adăugat acesta. Întrebat dacă aceasta înseamnă că exclude posibilitatea de a accepta vreodată funcția de premier, Tofan a spus că „nu este exclus”.