sputnik.md

Chișinăul l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei în Moldova: ce i-a solicitat

Chișinăul i-a comunicat însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, Alexandr Andreev, că „responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană revine exclusiv Federației Ruse și companiei Gazprom”. Pe 9 ianuarie, reprezentantul Ambasadei Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. S-a întâmplat după ce, pe 6 ianuarie, Ambasada Federației Ruse în Moldova a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi ignorat intenționat problemele în relațiile cu Gazprom și că acest lucru ar fi principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat că, pe 9 ianuarie, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova Alexandr Andreev a fost convocat la sediul Ministerului „în legătură cu recentele dezinformări lansate de Ambasada Federației Ruse cu privire la criza energetică din regiunea transnistreană”.

În cadrul întrevederii, reprezentantului Ambasadei Federației Ruse i s-a comunicat poziția clară și fermă a Republicii Moldova privind caracterul inacceptabil al declarațiilor false, care au drept scop subminarea stabilității politice și economice a țării noastre. Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană revine exclusiv Federației Ruse și companiei Gazprom, care au decis să sisteze livrările de gaze contrar obligațiilor contractuale. Totodată, Ministerul a cerut insistent și repetat Ambasadei să înceteze imediat campania de dezinformare, manipularea cu fapte și crearea de narațiuni false, care dăunează și mai mult relațiilor bilaterale și tensionează situația regională”, se arată într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe.

***

Pe 6 ianuarie, Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi ignorat intenționat problemele în relațiile cu Gazprom. Ambasada a adăugat că acest lucru este principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune. Detalii AICI.

În aceeași zi, Biroul Politici de Reintegrare a declarat că responsabilitatea pentru criza energetică actuală din estul țării revine în totalitate acțiunilor Moscovei și responsabililor din Transnistria. Detalii AICI.

Tot atunci, Ministerul Afacerilor Externe a numit declarațiile Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova o „dezinformare periculoasă”. Potrivit Ministerului, Ambasada a încercat „să deturneze responsabilitatea pentru o criză pe care Moscova însăși a generat-o”. Instituția a cerut Ambasadei „să înceteze imediat campania de dezinformare, care dăunează și mai mult relațiilor bilaterale, și tensionează situația regională” și a dispus convocarea reprezentantului Ambasadei Federației Ruse.

***

Pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Concernul rus și-a argumentat decizia prin neachitarea pretinsei datorii a Moldovagaz. Datoria nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă,  pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local.

În seara zilei de 8 ianuarie, instituția prezidențială de la Chișinău a anunțat că președinta Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Zelenski. Se menționa că discuția a vizat „situația umanitară din regiunea transnistreană, unde oprirea livrării gazelor naturale de către compania rusească Gazprom, contrar obligațiilor contractuale, a generat o criză acută”. Instituția prezidențială menționa că „cei doi lideri au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”. Detalii AICI.

Urmare a discuției cu Maia Sandu cu privire la situația umanitară din regiunea transnistreană, președintele Vladimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să ajute Moldova, în special cu cărbune. Zelenski a adăugat că „este foarte important de a menține stabilitatea”, menționând că „întreaga situație energetică din Moldova, inclusiv de pe malul stâng al Nistrului, este o încercare a Rusiei de a manipula cu resursele energetice împotriva autorităților”. Detalii AICI.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian au efectuat o vizită de lucru în Zona de Securitate. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC s-a reînnoit. Sau nu? De ce numirile judecătorilor constituționali au stârnit întrebări

Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Cine a fost numit în noua componență a Curții Constituționale?

În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.

Andrei Mardari / NewsMaker

Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Андрей Мардарь/NewsMaker.md

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cine și de ce critică numirea judecătorilor CC

Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).

Olesea Stamate

Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.

Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.

Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.

screenshot

Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.

Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.

În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.

Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.

Ce spun experții

Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.

Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).

Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.

Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.

„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: