Colaj NM

Chișinăul promite „măsuri legitime de răspuns”, după ce fotojurnalista Elena Covalenco a fost declarată indezirabilă în Transnistria

Biroul Politici de Reintegrare anunță că a luat act de informația conform căreia fotojurnalistei Elena Covalenco i s-a interzis accesul în regiunea transnistreană pentru o perioadă de 3 ani. Chișinăul a calificat acțiunea Tiraspolului drept „regretabilă” și spune că va întreprinde „măsuri legitime de răspuns”, or, potrivit sursei citate, „practicile abuzive” ale așa-ziselor autorități din stânga Nistrului „nu mai pot fi tolerate”.

„Această regretabilă acțiune demonstrează cu prisosință faptul, că Tiraspolul urmărește o altă agendă decât cea declarată public, aducând procesul de negocieri în impas. Măsurile întreprinse de autoritățile neconstituționale periclitează eforturile Chișinăului și ale partenerilor săi externi de a găsi o soluție pașnică și durabilă a dosarului transnistrean”, se arată în comunicatul emis de Biroul de reintegrare.

Instituția guvernamentală susține că „practicile abuzive” ale Tiraspolului față de reprezentanții presei și ai societății civile, îngrădirea constantă a libertății circulației, precum și alte „limitări brutale” ale drepturilor omului în regiune „nu mai pot fi tolerate”. În consecință, Biroul anunță că „autoritățile constituționale ale Republicii Moldova vor aplica măsuri legitime de răspuns, capabile să descurajeze acest gen de acțiuni”.

De menționat că fotojurnalista Elena Covalenco a publicat pe pagina sa de Facebook copia notificării așa-ziselor autorități transnistrene prin care o anunță că s-a ales cu interdicție de intrare în regiunea transnistreană, pentru o perioadă de trei ani.  Notificarea i-a fost înmânată fotojurnalistei pe 21 septembrie, în timp ce a încercat să intre în Transnistria pentru a merge la un meci de fotbal al clubului Sheriff.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: