Facebook/Maria Ciobanu

Sondaj: Patru partide, cu șanse de a intra în cursa pentru parlamentare. Formațiunea condusă de Usatîi iese din joc

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își menține poziția de lider în preferințele alegătorilor din Republica Moldova, atât ca intenție de vot, cât și în estimările privind reprezentarea în viitorul Parlament. În schimb, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, pierde teren și nu mai figurează printre formațiunile cu șanse de accedere în Legislativ, potrivit sondajului iData prezentat pe 30 iunie.

Potrivit datelor iData, PAS ar obține 40,4% din voturile alegătorilor deciși, în ușoară creștere față de 39,2% în luna mai. PSRM se menține pe locul doi, cu 16,4% (față de 16,5% în mai), urmat de Blocul Politic „Victorie”, care înregistrează 15,5% (față de 16%). Blocul „Alternativa” crește de la 9,3% la 10,3%, în timp ce Partidul Nostru scade la 4,3%, după ce în luna precedentă acumulase 5,4%.

Cum ar putea arăta viitorul parlament

În ceea ce privește structura viitorului parlament, fără a lua în calcul voturile din diaspora și din stânga Nistrului, PAS ar deține 49 de mandate, în creștere față de cele 46 estimate în luna mai. PSRM ar obține 20 de locuri (față de 19), Blocul „Victorie” – 19 (față de 18), iar Blocul Alternativa – 13 (cu o creștere de un mandat).

Partidul Nostru, care în mai era estimat cu 6 mandate, nu mai apare în iunie printre partidele care ar accede în Legislativ.

Sandu, în continuare politicianul care se bucură de cea mai mare încredere. Este urmată de Șor

Președinta Maia Sandu rămâne politicianul în care respondenții au cea mai mare încredere – 26,9% în iunie, comparativ cu 26,2% în mai. Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă bancară și fostul președinte, liderul socialiștilor Igor Dodon completează topul încrederii, cu 9,2% și respectiv 9,1% în iunie (față de 8,9% și 8,7% în mai).

La distanță urmează fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi și primarul capitalei, liderul MAN Ion Ceban. În ultima lună, atât Stoianoglo, cât și Usatîi au înregistrat scăderi ușoare în sondaje, în timp ce Ion Ceban a cunoscut o ușoară creștere.

Ponderea celor care nu au încredere în niciun politician a rămas stabilă, la aproximativ 21%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.015 persoane, în perioada 14–23 iunie 2025, cu o marjă de eroare de ±3%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Salariile de la ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate? Radu Marian: o măsură cu impact emoțional

Autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Declarațiile au fost făcute de deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la ediția din 9 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Parlamentarul a precizat că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni. Precizările vin în contextul declarațiilor premierului, care a calificat drept exagerate salariile din câteva agenții.

În timpul emisiunii, Marian a fost întrebat la ce instituții se referea premierul atunci când vorbea despre necesitatea reducerii salariilor.

„Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizarea pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții… norma internațională spune că aceste entități care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns parlamentarul.

Deputatul a mai spus că, în prezent, este analizat un proiect de lege în acest sens. „Vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”, a adăugat Marian.

Întrebat dacă poate oferi lista entităților vizate, parlamentarul a declarat: „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”. La întrebarea care va fi plafonul la salarizare, deputatul a spus că „în mod normal se ia după salarii medii”. „5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”, a adăugat deputatul. La precizarea dacă plafonul ar putea fi 80 de mii de lei, Marian a răspuns: „Deja facem calculele și o să anunțăm”.

„Ca să fie clar, asta nu o să salveze… nu o să aducă reducerea deficitului. (…) E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional. (…) Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem zece milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde”, a conchis Radu Marian.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: