Ольга Гнаткова

Cine a înstrăinat patrimoniul sindicatelor? Un grup de deputați va căuta vinovații

În cadrul ședinței parlamentului din 13 februarie a fost constituită o Comisie de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor. Aceasta va antrena instituțiile responsabile, va audia toate părțile implicate și va prezenta parlamentului un raport în termen de 90 de zile.

„După destrămarea URSS, Republica Moldova a moștenit o avere impresionantă, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Acest patrimoniu imens moștenit de la organizația sindicală unională includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Investigațiile jurnalistice în care sunt prezentate cazurile de gestionare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova, prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, demonstrează faptul că liderii acestora nu au fost preocupați de apărarea și protejarea drepturilor angajaților, inclusiv ale celor patrimoniale”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului.

Comisia de anchetă a fost constituită din 9 membri, reprezentanți ai diferitelor fracțiuni parlamentare, și anume: Anatolie Labuneț și Vitalii Evtodiev (PSRM), Angel Agache și Vasile Bîtca (PDM), Lilian Carp și Veronica Roșca (fracțiunea PAS), Vasile-Andrei Năstase și Stela Macari (fracțiunea Platforma DA) și Denis Ulanov (fracțiunea Partidului ȘOR). Deputații l-au ales pe Lilian Carp președinte al comisiei, pe Angel Agache – vicepreședinte și pe Vitalii Evtodiev – secretar al comisiei.

Membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor au făcut declarații pe propria răspundere privind lipsa conflictului de interese.

Inițiativa aparține unui grup de deputați de la Fracțiunile PAS și Platforma DA.

Susțineți-ne cu un like la pagina noastră de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: