Reuters

Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău? Rise Moldova: finanțări de până la 20.000€ anual

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cernăuțeanu: A fost identificată locația de unde era telefonată cu amenințări judecătoarea Ana Cucerescu

Ancheta privind intimidările asupra judecătoarei Ana Cucerescu a înregistrat rezultate, fiind stabilită locația de unde s-au făcut anumite apeluri. Rezultatele au fost posibile datorită faptului că cei implicați au admis erori. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul ediției din 11 august a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1. Șeful IGP a respins acuzațiile politicianului fugar Ilan Șor, potrivit cărora autoritățile ar sta în spatele acțiunilor, menționând că, dimpotrivă, oamenii legii au intervenit pentru a opri aceste acțiuni de la casa judecătoarei.

„Rezultate sunt. (…) Au admis anumite erori în anumite procese. Nu toată lumea știe cum se folosesc anumite aplicații și o elementară greșeală tehnică care o poți admite, la măsurile speciale acest lucru se stabilește. (…) A fost stabilită locația de unde, în primul rând, s-au făcut anumite apeluri. Acel telefon, dacă în prima fază credeam că a fost utilizat doar în mediul online… nu, am constatat că a fost utilizat și pentru 2-3 secunde într-un alt dispozitiv. Avem foarte multe rezerve și la cei cu livrările de flori, care s-au confundat în declarații în prima fază”, a declarat șeful IGP.

Cernăuțeanu a mai spus că, în acțiunile ilegale, au fost utilizate trei numere de telefon de la un operator mobil din Republica Moldova. „Când vorbim de mesajele de amenințare care se petreceau pe parcursul ultimelor zile, 24/24, acolo numerele erau din afara Republicii Moldova”, a precizat șeful IGP.

„Ceea ce declară criminalul Șor, că cumva am avea interes nu știu cine și nu știu cum… eu îmi pun întrebarea: în ultimele 24 de ore, când erau amenințările continue la adresa doamnei judecătoare, am avut inclusiv persoană înjunghiată la adresa apartamentului doamnei sau a fost apel că arde etajul doi al blocului sau iată este un pachet suspect, că ar fi o bombă în scară… Deci, în noaptea respectivă au curs continuu aceste mesaje. Noi nu am dat curs acestora, deoarece în ultimele săptămâni acel bloc a fost monitorizat și verificat continuu de experții criminaliști și, în același timp, nu este un secret că în preajma blocului au stat continuu colegii de la „Fulger” pentru asigurarea și protecția siguranței persoanelor. Care era rostul ca cineva, cum acuză criminalul Șor, să facă aceste apeluri atât timp cât acestora nu li se dădea curs? (…) Cu părere de rău, am avut o ieșire a mașinii pompierilor în acea zonă. Am reușit și am stopat, anume din considerentul de a nu perturba și a nu tensiona oamenii din acel bloc. Asta era scopul în acea noapte”, a adăugat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă în cazul membrei CSM aceiași oameni ar sta în spatele acțiunii, Cernăuțeanu a răspuns: „Numărul de pe care au fost făcute expedierile e același”.

***

Pe 6 august, președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că judecătorul care a examinat dosarul Evgheniei Guțul, în care bașcana a fost condamnată la 7 ani de închisoare, a fost amenințat timp de câteva luni. Acestea au inclus mesaje de amenințare cu moartea, fotografii macabre cu persoane asasinate sau decapitate, precum și apeluri telefonice repetate, inclusiv pe timpul nopții. Pe lângă judecător, și un membru al instituției a fost ținta unor mesaje de amenințare, a declarat Caraman.

Șeful IGP a menționat că Ana Cucerescu a fost amenințată inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Potrivit lui Cernăuțeanu, la sfârșitul lunii iulie, judecătoarea a început să primească pe telefonul personal mesaje cu amenințări directe, inclusiv cu moartea. La un moment dat, colegii judecătoarei au fost chiar chemați la morgă pentru a face o presupusă recunoaștere a „cadavrului” acesteia, a declarat Cernăuțeanu. Șeful IGP a mai spus că Guțul a locuit în același bloc cu judecătoarea. Familia bașcanei s-ar fi mutat în clădire după ce aceasta a fost plasată în arest la domiciliu, în luna aprilie.

Cernăuțeanu a precizat că poliția a inițiat o anchetă și examinează inclusiv o posibilă legătură cu gruparea criminală organizată asociată cu fugarul condamnat Ilan Șor, care se ascunde la Moscova.

Pe 10 august, Șor a spus că intimidările nu au fost organizate de apropiații săi. În schimb, a acuzat autoritățile, susținând că acestea, cu implicarea poliției, ar fi pus la cale aceste acțiuni pentru a învinui oamenii din anturajul său.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: