Reuters

Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău? Rise Moldova: finanțări de până la 20.000€ anual

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Petru Frunze

Un deputat PAS explică de ce nu se regăsește în lista pentru parlamentare: „Avem o misiune comună”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Petru Frunze a publicat pe 20 iulie, pe Facebook, un mesaj cu privire la absența sa de pe lista candidaților PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă. Politicianul a declarat că decizia ca el să nu fie printre concurenții formațiunii a fost luată în baza propunerii sale, însă nu a precizat motivul din spatele acesteia. Totodată, Frunze a spus că îi susține pe „toți” candidații PAS la scrutin.

Petru Frunze a menționat că, de la fondarea Partidului Acțiune și Solidaritate, a avut un rol activ în cadrul partidului, ocupând mai multe funcții. Acesta a subliniat că a fost primar și deputat, timp de două mandate, din partea PAS.

Sunt mândru de ce am realizat. (…) După două mandate de primar și două de deputat, am simțit că este timpul pentru o nouă etapă. Decizia de a nu candida pentru un nou mandat a fost luată în baza propunerii mele, decizie pe care o respect. Cred că este o alegere bună, la fel ca toate cele pe care le-am luat în cariera mea politică”, a declarat el.

Acesta a spus că își va duce până la capăt actualul mandat de deputat și va continua să activeze în continuare în calitate de președinte al Organizației Teritoriale PAS Ialoveni și membru al Biroului Politic Național al formațiunii.

Politicianul a declarat că îi susține pe „toți” candidații partidului pentru alegerile parlamentare din toamnă și le dorește succes.

Dragi prieteni, avem o misiune comună, să câștigăm aceste alegeri pentru ca Moldova să devină, în 2028, membră a Uniunii Europene. Împreună reușim!”, a declarat Petru Frunze.

Amintim că, pe 20 iulie, Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate a aprobat lista candidaților pentru alegerile parlamentare. Primul pe listă este liderul PAS, Igor Grosu, care este urmat de prim-ministrul Dorin Recean. Printre concurenții formațiunii se mai numără actuali miniștri și deputați, personalități din domeniul culturii și educației, ex-membri ai Platformei DA și alții. Pe lângă Petru Frunze, pe lista pentru scrutinul din toamnă lipsesc și alți deputați PAS din ultima legislatură, printre care Iulia Dascălu, Vasile Șoimaru și Oazu Nantoi.

În cursul aceleiași zile, Iulia Dascălu a publicat un videoclip în care s-a arătat nemulțumită de faptul că nu se regăsește pe lista formațiunii pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Politiciana, care a participat la reuniunea Consiliului Politic Național PAS, a declarat că colegii săi de partid nici măcar nu i-au mulțumit pentru activitatea sa din ultima legislatură și că s-a simțit ca „un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon”.

Tot pe 20 iulie, Partidul Acțiune și Solidaritate a depus la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea în campania electorală.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: