facebook.com/

Cine și de ce contestă numirea lui Stoianoglo în funcția de procuror general

La sfârșitul lunii noiembrie, se împlinește un an de când Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general. Cu toate acestea, lupta pentru funcția de procuror general continuă, doar că deja în judecată. Doi foști candidați la acest fotoliu încearcă să conteste rezultatele concursului, al cărui învingător a fost declarat Stoianoglo. NM relatează, cine și cum încearcă să conteste numirea lui Stoianoglo și ce legătură are în acest sens Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție.

Sergiu Perju

Perju a obținut studii superioare în România. Din anul 2005, a activat în calitate de avocat în România, mai întâi în biroul de avocați „Sergiu Perju”, iar din anul 2006 – în compania românească „Perju, Rotaru și Asociații”. În anul 2017, Perju a obținut licența de avocat în Moldova. În toamna anului 2019, avocatul Sergiu Perju a depus cerere de participare la concursul pentru funcția de procuror general organizat de Ministerul Justiției. Perju nu a trecut de prima etapă a concursului, acumulând 58 de puncte (patru semifinaliști ai competiției, inclusiv Stoianoglo, au acumulat de la 77 până la 86 de puncte).

NM a constatat că Perju are legături cu Vladislav Bobrov, procuror al Procuraturii Anticorupție. Potrivit declarației despre venituri a lui Bobrov, în anul 2015, Perju i-a dat cu împrumut 415,9 mii de lei românești (aproximativ 1,7 milioane de lei moldovenești) pentru achiziția unui apartament în București, cu suprafața de 88,83 m.p. În declarație este indicat faptul că Bobrov trebuia să returneze datoria în anul 2020. De notat că i-a dat lui Bobrov împrumutul cu 0% dobândă.

La rândul lor, unele instituții de presă îl numesc pe Bobrov „apropiat” al lui Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție. În anul 2014, Morari era șeful Direcției urmărire penală a Procuraturii Generale. În aceeași direcție lucra și Bobrov. Morari coordona investigația cazului „Antifa”, pe care îl gestiona Bobrov. (În acest caz, câțiva activiști civici au fost acuzați de tentativa de a organiza o lovitură de stat, dosarul este și acum examinat de instanța primară).

În anul 2016, Morari a devenit șef al Procuraturii Anticorupție. În același an, s-a transferat la Procuratura Anticorupție și Bobrov. În iarna anului 2020, Bobrov a fost printre procurorii cărora procurorul general Stoianoglo le-a cerut să demisioneze „din cauza incompatibilității funcției”. Însă Bobrov a ignorat solicitarea lui Stoianoglo și a continuat să lucreze.

Ce fel de cazuri

Cazul nr. 1. În luna noiembrie 2019, Sergiu Perju s-a adresat în instanță, cerând sistarea deciziei comisiei speciale a Ministerului Justiției, care a organizat concursul pentru postul de procuror general și a selectat semifinaliștii. În opinia lui Perju, în timpul concursului s-au admis câteva încălcări grave. În special, el a menționat că unii candidați au avut legături cu membrii comisiei speciale a Ministerului Justiției, iar unul dintre semifinaliștii concursului a avut probleme de integritate.

În luna ianuarie 2020, instanța a respins cererea lui Perju, menționând că acesta nu a prezentat toate actele necesare. Perju a contestat această decizie la Curtea de Apel (CA) Chișinău. În luna martie 2020, CA a întors dosarul spre reexaminare în instanța primară. În luna iulie 2020, Judecătoria sectorului Râșcani a respins din nou cererea lui Perju, subliniind că el așa și nu a eliminat inexactitățile. La 16 iulie, CA a fost iarăși de partea lui Perju și a dispus că trebuie să fie reluată examinarea plângerii acestuia.

În luna octombrie 2020, Judecătoria sectorului Râșcani a inițiat examinarea plângerii. Ultima ședință în acest caz a avut loc la 11 noiembrie. Ședința însă a fost întreruptă din cauza că magistrații au decis „să majoreze numărul participanților la proces” și să invite și alți concurenți pentru postul de procuror general.

Cazul nr. 2. În luna mai 2020, Perju s-a adresat din nou Curții de Apel. De data aceasta, a depus o cerere de chemare în judecată a Consiliului Superior al Procurorilor, dar a cerut și anularea deciziei președintelui Igor Dodon cu privire la numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general. Judecătorii CA au decis că această chestiune nu ține de competența lor și au transmis cererea lui Perju Judecătoriei sectorului Râșcani, unde se examinează dosarele administrative. La 1 octombrie 2020, Judecătoria sectorului Râșcani a inițiat examinarea acestui dosar. Instanța a decis să-l includă în acest proces pe Stoianoglo, „ca parte terță”. Informația despre ședințele în acest caz nu există pe site-ul instanțelor de judecată, deși în lista dosarelor pregătite pentru a fi examinate este indicat faptul că audierile în acest dosar se desfășoară deja.

Eduard Bulat

Și procurorul Eduard Bulat încearcă să conteste victoria lui Stoianoglo la concurs. Acesta activează în procuratură din anul 1994. Din 2008 până în 2017, a condus Direcția de combatere a traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale. După reforma procuraturii din anul 2017, el a condus Secția politici, reforme și management al proiectelor. În anul 2019, Bulat a fost adjunctul procurorului general interimar Dumitru Robu. De notat că o anumită perioadă, Robu a fost subalternul lui Bulat (din 2013 până în 2016) și subalternul lui Morari (din 2016 pâmă îm 2018).

În anul 2015, Bulat a fost vizat într-o investigație realizată de „Moldova Curată”. Jurnaliștii au depistat faptul că procurorul a cheluit anual sute de mii de lei pentru construcția unei case. Potrivit estimărilor autorilor, cheltuielile acestuia depășeau considerabil veniturile. Bulat a motivat acest lucru prin faptul că sora sa, care lucrează peste hotare, i-a dat cu împrumut 55 de mii de euro.

Unele surse media îl numesc pe Bulat, la fel ca și pe Perju, persoane apropiate ale lui Viorel Morari.

Ce fel de dosare

În toamna anului 2019, la fel ca și Perju, Bulat a contestat la Judecătoria sectorului Râșcani decizia comisiei speciale a Ministerului Justiției cu privire la alegerea semifinaliștilor concursului pentru funcția de procuror general. În luna mai 2020, instanța a respins plângerea lui Bulat ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost luată după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional amendamentul la Legea cu privire la procuratură, care presupunea crearea unei comisii speciale a Ministerului Justiției pentru selectarea primară a candidaților la funcția de procuror general. De notat că CC a menționat în decizia sa că declararea amendamentelor la Legea cu privire la procuratură ca fiind neconstituționale nu vizează nicicum numirea lui Stoianoglo în funcția de procuror general.

Cu toate acestea, Bulat s-a adresat către Curtea de Apel, indicând ca persoane terțe în acest proces patru finaliști ai concursului, inclusiv Stoianoglo. La Curtea de Apel, dosarul a ajuns la un complet de judecători sub președinția noului șef al CA, Vladislav Clima. La ședința din 21 octombrie, Clima s-a autorecuzat. La ședința din 10 noiembrie, cererea sa despre recuzare a fost respinsă.
De ce nu poate fi anulată decizia Ministerului Justiției

După decizia CC, NM și câțiva experți au analizat, dacă ar putea instanța să anuleze numirea lui Stoianoglo. Stanislav Pavlovschi, fost judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omnului, a spus atunci pentru NM că decizia comisiei speciale a Ministerului Justiției nu poate fi contestată în instanță. „Nu poate fi organizat din nou concursul care a fost declarat deja neconstituțional”, a menționat el. Totodată, el a menționat că decizia CC „a exclus practic toate metodele posibile de a demite procurorul general [numit în baza rezultatelor acestui concurs]”.

De aceeași părere este și avocatul Victor Munteanu. „Dacă un concurent consideră că acțiunile comisiei au fost ilegale pentru că crearea comisiei a fost declarată neconstituțională, nici instanța de judecată nu poate soluționa nimic în favoarea acestuia, pentru că deciziile comisiei sunt deja nevalabile”, a menționat Munteanu.

În luna iulie 2020, parlamentul a anulat amendamentele la Legea cu privire la procuratură care nu au fost aprobate de CC. Astfel, acum candidatul la funcția de procuror general va fi ales iarăși de Consiliul Superior al Procurorilor.

***

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM

NM Espresso: Candidatul PAS își formează echipa guvernamentală, Voronin a refuzat să inaugureze sesiunea, iar Sandu pregătește vetting-ul avocaților?

Noul Parlament: prima ședință, Voronin

Președinta Maia Sandu a semnat decretul privind convocarea primei ședințe a Parlamentului de legislatura a XII-a, care va avea loc pe 22 octombrie. În cadrul acesteia, deputații vor alege organele de conducere și de lucru ale Parlamentului și vor iniția procedurile de aprobare a noului Guvern. 

Fostul Președinte al Republicii Moldova și liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a refuzat să deschidă prima sesiune a noului Parlament, deși este cel mai în vârstă deputat. El a declarat că „onoarea sa publică nu-i permite” să îndeplinească această atribuție, întrucât actuala componență a Parlamentului și victoria PAS „nu reflectă preferințele reale ale cetățenilor”.


Dodon: mandatul, Munteanu

Liderul socialist, Igor Dodon, a anunțat că a decis să nu renunțe la mandatul de deputat și că va activa în Parlament, „pentru că a fost delegat de cetățeni”. El a adăugat că, săptămâna viitoare, Partidul Socialiștilor va decide dacă va forma o fracțiune comună cu partenerii din Blocul Patrioților sau dacă va constitui o fracțiune separată, asemenea Comuniștilor.

Dodon a mai spus că opoziția nu va susține guvernul condus de candidatul PAS, Alexandru Munteanu. Potrivit lui, îl cunoaște pe Munteanu de mai mulți ani ca pe un profesionist și „bun economist”, dar a adăugat: „om bun nu e profesie”. „Întrebarea este dacă i se va permite să lucreze așa cum consideră el necesar”, a afirmat Dodon, subliniind că economia și politica sunt lucruri diferite, iar Munteanu „intră într-un joc fără a-i cunoaște toate regulile”.


Munteanu și noul Cabinet de miniștri

Între timp, Alexandru Munteanu a declarat că noul Cabinet de Miniștri este deja format în proporție de 80–90%. El a subliniat că își alege echipa independent, iar prioritățile sale sunt profesionalismul și integritatea. Munteanu a menționat, de asemenea, că este mulțumit de actuala echipă guvernamentală și a confirmat că unii miniștri, inclusiv Dan Perciun, doresc să-și continue activitatea în noul Guvern. La procesul de selecție participă și reprezentanți ai diasporei.


Vlah și CEC

Pe 20 octombrie, Curtea de Apel urmează să se pronunțe asupra interdicției de un an privind activitatea Partidului „Inima Moldovei”. Lidera formațiunii, Irina Vlah, a declarat că „regimul nu renunță la încercările de a limita activitatea partidului”, iar instanța trebuie să demonstreze dacă „sistemul poate rezista influenței politice”.


Criza energetică din Transnistria: continuare

Începând cu 17 octombrie, malul stâng al Nistrului a început să primească gaze în volum de până la 3 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce a permis reluarea furnizării apei calde și demararea sezonului de încălzire.

Totuși, potrivit șefului Moldovagaz, Vadim Ceban, livrările pentru lunile de iarnă rămân incerte și depind de faptul dacă „Tiraspoltransgaz” va respecta termenii de plată, inclusiv plățile în avans pentru lunile noiembrie și decembrie.  


Sandu despre salarii și vetting-ul avocaților

Președinta Maia Sandu consideră că în unele instituții de stat salariile sunt „excesive” și trebuie „echilibrate”. Ea a spus că a discutat deja acest subiect cu colegii din PAS și i-a îndemnat să analizeze și să ajusteze „salariile evident supraevaluate”. 

Sandu consideră, de asemenea, că avocații ar trebui să treacă printr-un proces de vetting, la fel ca judecătorii și procurorii, pentru a-și demonstra integritatea și proveniența veniturilor. Declarația a provocat indignarea avocaților, care au calificat-o drept „un atac direct asupra independenței profesionale” și „o amenințare politică”.


Defecțiune la maib

Vineri seara clienții maib au întâmpinat deficiențe la efectuarea plăților cu carduri. În magazine s-au format cozi uriașe din această cauză. Banca a anunțat că aplicația maibank și rețeaua de terminale POS au fost temporar indisponibile și că specialiștii lucrează la remedierea problemelor.  


A murit chitaristul trupei Noroc

murit chitaristul legendarei trupe Noroc, Alexandru Cazacu. Maia Sandu și-a exprimat condoleanțele, menționând că „sunetul chitarei sale a răsunat în inimile a mii de oameni”.

Liderul PAS, Igor Grosu, a adăugat că o întreagă generație va păstra vie amintirea lui Cazacu.  


Prognoza meteo pentru weekend

În weekend, în Republica Moldova sunt așteptate ploi de scurtă durată. Temperatura va varia semnificativ în funcție de regiune: în sud se va încălzi până la +16 grade, în timp ce în nord, noaptea, temperatura va coborî până la +2 grade. În noaptea de luni, pe alocuri, sunt posibile înghețuri de până la −2 grade.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: