Aleph News

Ciolacu susține că a ajuns la un compromis cu Kievul: „Limba moldovenească să nu mai existe. Este o invenție a Rusiei”. Ce a spus despre Moldova

Prim-ministrul român, Marcel Ciolacu, anunță că România și Ucraina au ajuns la un compromis privind drepturile românilor din această țară. În principal, acordul presupune drepturi „în oglindă” pentru românii care locuiesc în Ucraina, adică similare cu drepturile de care cetățenii ucraineni care locuiesc pe teritoriul României se pot bucura. Ciolacu susține că mai multe detalii vor fi anunțate de premierul ucrainean și de el însuși după modificările legislative necesare, care sunt în proces de lucru.

„Am ajuns la un compromis în ceea ce privește minoritățile. (…) Cu certitudine de la Kiev o să fac un anunț şi eu, şi primul-ministru al Ucrainei, fiindcă drepturile minorităților trebuie să fie în oglindă. Ce facilități şi ce drepturi au ucrainenii pe teritoriul României, aceleași drepturi le vrem şi noi în Ucraina. Şi plus că sunt foarte mulți români, de etnie română, care participă la războiul din Ucraina. În acest moment avem drafturi de lucru și de modificări legislative”, a anunțat Marcel Ciolacu într-un interviu acordat postului român Prima News.

Ciolacu susține că România este „unul dintre susținătorii aderării la UE a Ucrainei și a Republicii Moldova”, context în care, spune el, ar „exista o negociere și niște solicitări îndreptățite a statelor vecine”.

„Adevărat, a trecut o perioadă lungă de timp în care lucrurile nu au fost privite, din punctul meu de vedere, punctual și ținut de ele pentru a se face un push pe ele pentru a se rezolva. În acest moment sunt identificate și împreună cu Ministerul de Externe încercăm să le ducem până la capăt”, a mai declarat Ciolacu.

Întrebat care este, totuși, esența acordului la care s-a ajuns între Ucraina și România privind drepturile minorităților aflate pe teritoriul ucrainean, Ciolacu a precizat că, în oglindă, aceleași drepturi care sunt în România trebuie să fie şi pe teritoriul Ucrainei, în ceea ce privește minoritățile.

„Mai mult, limba moldovenească să nu mai existe, fiindcă ea n-a existat niciodată. Este o invenție a Federației Ruse, mai ales pentru Basarabia, pentru cetățenii români de pe teritoriul Basarabiei, ca să nu se mai numească români, să se numească moldoveni”, a conchis Marcel Ciolacu.

Conform ultimului recensământ al populației Ucrainei, efectuat în 2001, reprezentanții minorităților naționale reprezentau 22,18% din populația țării. Cel mai mare grup etnic era al rușilor, care reprezintă 17,3% din populația totală a Ucrainei. Procentul românilor era de 0,3%, iar al moldovenilor – de 0,5%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: