apuseni.info

Coiful dacic de la Coțofonești, furat dintr-un muzeu din Olanda

Explozia care a avut loc la Muzeul Drents din Assen și furtul tezaurul dacic românesc ar fi fost „opera” unor hoți români. Aceștia au avut sprijin din interior, a declarat expertul criminalist Tudorel Butoi, omul care a introdus în premieră în Romania sistemul poligraf în 1977, pentru Libertatea.

„Zgomotul a creat un șoc emotional și nu, martorii nu au reușit să vadă nimic. E bine ales momentul, fiind ultima zi, era vânzoleală mare, oamenii erau preocupați cu strângerea exponatelor, elemente de neglijență. În mod sigur sunt implicați români, spărgători, hoți, care au „ciugulit” informații din interior”, a spus Tudorel Butoi pentru sursa citată.

Expertul criminalist a precizat că vor trebui testați cu poligraful toți cei care au avut acces și făcută o anchetă riguroasă, însă este convins că „100% sunt și români implicați”.

În ceea ce privește șansele ca poliția să dea în cel mai scurt timp de urma hoților, expertul criminalist spune că „mingea” este în terenul olandez.

„Acum, totul depinde de ceea ce va face poliția lor. Din ce știu eu, acești spărgători au „căzut” pe camera video, adică au fost filmați. Eu știu că există imagini cu ei si acum poliția trebuie să își ia informatorii care sunt în jurul muzeului si să intre la anchetă. Plus că, foarte important, în general, în jurul muzeelor mișună colecționarii. Ancheta trebuie făcută ca la carte. Dacă se făcea la Poliția Capitalei, în 3 zile spuneau absolut tot, dar acolo, în Olanda… Vom vedea”, a declarat Tudorel Butoi.

O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, în noaptea de vineri spre sâmbătă, acolo unde se află și tezaurul dacic românesc. Au fost furate patru piese din expoziție: 3 brățări dacice și Coiful dacic de la Coțofenești.

Muzeul Drents găzduieşte expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver”/ „Dacia! Regatul aurului şi argintului”. Expoziția din Olanda a fost deschisă publicului în iulie 2024 și urma să se termine mâine, 26 ianuarie. Ea cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti. Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi reprezintă cea mai importantă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: