Chișinău, 11 decembrie 2024 – În spiritul sărbătorilor de iarnă, SA Combinatul de Pâine din Bălți, parte a VERUM Group, s-a alăturat inițiativei Fundației „Hospice Angelus” Moldova, contribuind cu un lot generos de produse pentru Acțiunea Caritabilă de Crăciun „Donează pentru Hospice, Câștigă pentru tine”. Evenimentul a avut drept scop colectarea de fonduri pentru serviciile de îngrijire paliativă oferite copiilor cu diagnostic necruțător de la Hospice „Casa Angelus” din Isacova, Orhei.
„Pentru noi, implicarea în această acțiune este mai mult decât un gest de solidaritate – este o datorie morală de a sprijini o cauză nobilă. Credem în puterea comunității și suntem onorați să fim parte din acest proiect care aduce alinare celor aflați în suferință,” a declarat Andrei Costic, Director General al SA Combinatul de Pâine din Bălți.
Acțiunea caritabilă „Donează pentru Hospice, Câștigă pentru tine” reprezintă o inițiativă remarcabilă, care îmbină colectarea de fonduri cu promovarea conștientizării asupra nevoii acute de servicii paliative în Republica Moldova.
„Suntem profund recunoscători SA Combinatul de Pâine din Bălți pentru generozitatea și implicarea lor. Produsele oferite vor contribui semnificativ la susținerea copiilor care beneficiază de serviciile noastre. Este o colaborare care ne dă speranță și ne arată că împreună putem oferi calitate vieții,” a menționat Rodica Costin, Director Executiv al Fundației „Hospice Angelus” Moldova.
Fondurile colectate în cadrul evenimentului vor fi utilizate exclusiv pentru susținerea serviciilor paliative oferite de „Casa Angelus”, unicul centru de acest fel din țară.
Despre SA Combinatul de Pâine din Bălți: Combinatul a fost înființat în anul 1944 și, în timp, și-a extins capacitatea de producție la peste 4.000 de tone pe an, prin instalarea de linii automatizate moderne. În prezent, întreprinderea are o gamă largă de peste 150 de produse și dispune de sectii de pâine, biscuiți, turtă dulce, crackeri etc dotate cu linii moderne italiene. Datorită unui sistem de control al calității bine organizat, SA Combinatul de Pâine din Bălți asigură calitatea premium a produselor sale și le promovează activ pe piețele internaționale. Din 2009, combinatul de pâine s-a alăturat celui mai mare grup agroindustrial al companiilor specializate în cultivarea, depozitarea și prelucrarea cerealelor, VERUM Group.
Despre VERUM GROUP: Verum Group este unul din top trei producători și exportatori în sectorul agroindustrial al Republicii Moldova. Cu o experiență solidă de 23 de ani, Verum Group gestionează un lanț valoric complet integrat, acoperind toate etapele, de la cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor, până la transformarea materiilor prime în produse cu valoare adăugată ridicată și alimente de cea mai înaltă calitate. Grupul operează zece unități de producție moderne și administrează 10.000 de hectare de teren agricol, având peste 1.700 de angajați care contribuie activ la dezvoltarea economică a țării. Prin exportul a peste 150 mii tone de produse agricole și industriale în 20 de țări, Verum Group își consolidează prezența și impactul pe piețele internaționale, devenind un furnizor de referință pentru producătorii de alimente din Europa și Orientul Mijlociu.
Despre Fundația Hospice Angelus Moldova: este o organizație non-guvernamentală dedicată furnizării de servicii de îngrijire paliativă gratuite. Înființată în anul 2000, Fundația a deschis în 2017 primul și unicul hospice pentru copii din Republica Moldova – „Casa Angelus”, situat în satul Isacova, raionul Orhei. Acest centru prestează servicii de îngrijire paliativă pediatrică pentru copiii care suferă de boli incurabile. Fundația este acreditată de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate și deține certificat de utilitate publică din 1 iunie 2022.
Un singur candidat s-a înscris la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Într-o notă informativă publicată pe 19 iunie, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.
„Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, precizează CSM.
Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.
În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.
„În contextul unor provocări majore pentru ordinea constituțională, este esențial ca în componența Curții să se regăsească judecători cu o viziune clară asupra valorilor constituționale, cu integritate ireproşabilă şi cu o solidă experiență juridică. Sunt motivat să contribui, prin experiența mea judiciară şi academică, la consolidarea autorității Curții Constituționale ca instituție fundamentală în garantarea supremației Constituției. Cred cu tărie că echilibrul, obiectivitatea şi angajamentul meu față de principiile constituționale pot aduce valoare adăugată activității Curții şi pot servi interesului public”, a declarat Ion Malanciuc.
Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.
Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Maia Sandu, în vizită la Comrat. A discutat cu un grup de profesori și a mers un liceu (FOTO)
|
Președinta Maia Sandu a întreprins pe 19 iunie o deplasare de lucru în Găgăuzia. Șefa statului a fost la Comrat, unde a discutat cu un grup de profesori despre predarea limbii găgăuze și a vizitat Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – singura școală cu predare în română din oraș.
Maia Sandu, însoțită de Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a participat la o discuție cu un grup de cadre didactice despre modul în care poate fi îmbunătățită predarea găgăuzei – inclusă de UNESCO în lista limbilor în pericol de dispariție – în instituțiile din autonomie. „În cadrul discuției a fost anunțat și un nou program de formare pentru profesorii care predau limba găgăuză în grădinițe”, a menționat președinta într-o postare pe Facebook.
Facebook/Maia Sandu
Șefa statului a vizitat și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din oraș.
„Liceul este un exemplu de instituție modernă, cu condiții excelente pentru elevi și profesori, și a fost renovat cu sprijinul guvernului României și cu susținere de la bugetul de stat”, a precizat ea.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, menținând astfel interzicerea folosirii panglicii Sfântului Gheorghe în regiune. Decizia vine după ce, în aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul de atunci au permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii, însă Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat această hotărâre în instanță și prevederea a fost anulată.
Potrivit CSJ, pe 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță o parte din legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie 2022. Oficiul a cerut anularea prevederilor care permit folosirea panglicii Sfântului Gheorghe și care o declară „simbol al gloriei militare”, calificându-le drept ilegale.
Pe 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a anulat ca ilegale prevederile din Legea UTA Găgăuzia din 29 aprilie 2022 care permiteau utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe și declarau panglica „simbol al gloriei militare”. Instanța a constatat că Adunarea Populară a Găgăuziei a permis ilegal aplicarea și purtarea panglicii pe teritoriul regiunii, deși aceasta este interzisă.
La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat hotărârea Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2022, depunând un recurs prin care a solicitat anularea integrală a deciziei instanței.
Pe 18 iunie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să respingă recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, declarându-l inadmisibil.
Pe 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare”, inclusiv a panglicii Sfântului Gheorghe. Astfel, începând cu 20 aprilie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.
Iar pe 29 aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege prin care urma să fie permisă utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Proiectul urma să fie promulgat de bașcana de atunci, Irina Vlah. Pe 3 mai, Vlah a semnat legea.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că poliția nu va face excepții pentru Găgăuzia și că vor fi aplicate amenzi persoanelor care nu se vor conforma, întrucât legea adoptată la nivel național prevalează asupra celei adoptate de legislativul local.
Pe 8 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat funcționarea legii adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie. Instanța a dispus suspendarea hotărârii până la examinarea cauzei în fond.
În seara zilei de 8 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o nouă decizie, prin care a permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii pe 9 mai
Ediția 2025 a Moldova Digital Summit a oferit o experiență tech fără precedent, în care inovația, businessul și expertiza profesională s-au întâlnit timp de trei zile, la Chișinău. Evenimentul a reunit peste 3000 de participanți din 15 țări – Suedia, Qatar, România, Marea Britanie, Germania și altele – fiind atrași de o agendă axată pe dezvoltarea abilităților digitale, accelerarea afacerilor, atragerea investițiilor, adaptarea infrastructurii și transformarea digitală a guvernării.
Anzhela Kashperuk, Vicepreședintă pentru Dezvoltare Afaceri, Mastercard: „Moldova are deja rezultate remarcabile privind digitalizarea, ceea ce este cu adevărat impresionant. Spre exemplu, 99% din tranzacțiile cu cardurile noastre sunt efectuate contactless, poziționând Moldova printre primele cinci țări la nivel mondial.”
Natalia Corobco, Co-fondatoare, CEO la Francis xGoogle: „La Moldova Digital Summit, energia din sală a fost motivațională, iar eu am fost cu adevărat impresionată de ideile inovatoare și de viziunea strategică pentru viitorul digital al Moldovei, care au fost împărtășite pe parcursul evenimentului. Calitatea speakerilor, a participanților și a organizațiilor reprezentate a fost excepțională.”
Moldova Digital Summit 2025: un summit pentru toți
Summitul a oferit un parcurs adaptat fiecărui profil de participant – de la antreprenori și investitori, la lideri din sectorul public și experți tech. Astfel, cele mai noi tendințe în AI, securitate cibernetică, realitate virtuală și guvernanță digitală s-au întâlnit cu viziunea globală și spiritul antreprenorial într-un adevărat showcase al inovației:
119 speakeri de top din Moldova și de peste hotare,
29 de paneluri pe scena principală,
55 de companii internaționale motivate să exploreze noi piețe,
57 de delegați de business, în căutare de oportunități concrete de investiții în ecosistemul digital moldovenesc,
15 workshop-uri tematice, axate pe soluții concrete și transfer de know-how,
2 sesiuni de pitching dedicate startup-urilor tech în căutare de vizibilitate și investiții.
Un punct de atracție al summitului a fost și zona expozițională de 1500 m², care a oferit o experiență tech memorabilă pentru toate vârstele. Vizitatorii au putut testa tehnologii diverse, experiențe imersive și soluții digitale hands-on – de la semnături electronice eliberate direct la stand, artă generativă creată cu inteligență artificială și demonstrații de realitate augmentată, virtuală și până la aplicații AI.
Moldova Digital Summit pentru Business
Moldova Digital Summit 2025 a oferit companiilor din Moldova oportunități concrete de colaborare și expunere internațională:
Antreprenorii moldoveni au beneficiat de sesiuni de matchmaking, dialoguri cu factori de decizie și schimburi de bune practici,
Companiile au beneficiat de acces la know-how în cadrul celor 15 workshop-uri tematice, care le-au oferit participanților soluții concrete, transfer de cunoștințe și instrumente reale pentru dezvoltarea și extinderea propriilor activități,
Participarea în sesiunile de pitching și în zona Startup Alley a permis startup-urilor moldovenești să atragă atenția investitorilor și partenerilor internaționali,
25 de companii locale și internaționale și-au prezentat produsele și serviciile, stabilind contacte directe cu potențiali clienți și decidenți din industrie,
Semnarea unor acorduri strategice privind cooperarea internațională:
„Parteneriat pentru orizonturi comune” cu Statul Qatar – pentru guvernanță digitală și dezvoltare durabilă
Memorandum de Înțelegere între MITP și Latvian IT Cluster – pentru proiecte comune și promovarea inovației digitale.
Moldova Digital Summit pentru Societate
Digitalizarea devine nu doar un instrument de eficiență administrativă, ci și o punte între stat și cetățean – una care simplifică, economisește și apropie. La Moldova Digital Summit 2025 a fost lansată platforma eDemocrație (edemocratie.gov.md) – un nou instrument digital care aduce cetățenii mai aproape ca niciodată de deciziile publice. De acum, orice persoană poate contribui activ la guvernarea țării, prin depunerea de petiții, solicitări de informații și participarea la sondaje. În doar câteva zile de la lansare peste 1000 de persoane au accesat platforma, iar 586 de cetățeni și-au spus părerea în sondaje privind serviciile digitale precum EVO, semnătura electronică și MDelivery.
Până în anul 2030, Moldova s-a angajat să devină un stat 100% digital. Iar la eveniment, Agenția de Guvernare Electronică a prezentat rezultatele înregistrate după 15 ani de transformare digitală:
Economii anuale de aproximativ 3% din PIB, datorită digitalizării serviciilor publice,
11 miliarde de lei economisiți pentru cetățeni,
30 de miliarde de lei economisiți pentru bugetul public în ultimii 5 ani,
Peste 100.000 de utilizatori activi ai aplicației EVO – platforma one-stop-shop pentru servicii publice digitale,
Peste 100.000 de acte digitale emise, cu plăți online de peste 4 milioane de lei,
Peste 300 de servicii publice digitalizate, dintre care 58 doar în perioada 2024–2025,
63 de tipuri de împuterniciri electronice disponibile.
Moldova Digital Summit pentru Educație
Ultima zi a Moldova Digital Summit 2025 a fost dedicată educației prin tehnologie – Tekwill Expo Day. Ajuns la cea de-a IV-a ediție, evenimentul a reunit peste 1500 de profesori și elevi din întreaga țară, într-un adevărat maraton de sesiuni interactive și demonstrații tech.
Evenimentul a inclus:
Prezentarea unor soluții educaționale moderne, menite să stimuleze interesul pentru disciplinele STEM, ca parte a programelor dezvoltate de Tekwill, ATIC și partenerii lor strategici: „Tekwill în Fiecare Școală”, „Tekwill Academy Kids”, „Tekwill Academy” și „Clubul Tinerilor Makeri”.
„Expoziția generației TEK”, unde tineri cu vârste între 13 și 19 ani au prezentat proiecte reale, aplicații, jocuri educaționale, startupuri și soluții bazate pe inteligență artificială – toate dezvoltate în cadrul competiției Tekwill Junior Ambassadors.
Lansarea unui parteneriat strategic între Ministerul Educației și Cercetării, ATIC și Institutul Național pentru Inovații în Securitate Cibernetică, ce prevede elaborarea primului curriculum național de securitate cibernetică pentru licee, marcând un pas important în adaptarea sistemului educațional la provocările digitale ale viitorului.
Despre Moldova Digital Summit
Moldova Digital Summit 2025 (MDS25), cel mai important eveniment dedicat accelerării digitalizării economiei și consolidării competitivității industriei TIC din Republica Moldova, s-a desfășurat în perioada 5-7 iunie. Organizată sub patronajul Prim-ministrului Republicii Moldova, această platformă strategică de dialog a reunit reprezentanți ai sectorului TIC, autorităților publice, organizațiilor internaționale, startup-urilor, investitorilor, mediului educațional și experți în politici publice. Împreună, aceștia au creat un cadru solid de colaborare pentru a stimula progresul digital și dezvoltarea durabilă a ecosistemului tehnologic din țară.
Organizatori: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării | ATIC | Moldova Innovation Technology Park | Agenția de Guvernare Electronică | Agenția Servicii Publice |Tekwill
Co-organizatori: Agenția de Investiții din Moldova | Startup Moldova | Business Voice
Parteneri strategici: Uniunea Europeană | Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și Agenția Germană pentru Cooperare Internațională (GIZ) | Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) | Banca Mondială | Fondul American pentru Întreprinderi Ucraina-Moldova | Academia de Guvernare Electronică din Estonia | PNUD | Italia | Marea Britanie | Innovate Moldova | UNICEF | UNFPA | Helvetas Moldova | Dorna | Soros Moldova | Agenția Servicii Publice Sponsori:
Platinum: Moldindconbank & MasterCard
Gold: Orange Moldova | International Media Support
Silver: IBM, Amazon Web Services, Dorna
Parteneri media MDS25: Forbes | AGORA | Simpals | Știri.md | Point.md | NewsMaker | Realitatea | Bani.md | FOX CO
Parlamentul a adoptat, în cadrul ședinței plenare din 19 iunie, proiectul modificării bugetului național pentru 2025. Acesta prevede, între altele, alocarea a 300 milioane lei pentru plățile unice de 1 000 de lei destinate tuturor elevilor din clasele I – IX – inițiativă asumată de Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), care a provocat critici în rândul politicienilor, în contextul în care vine cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. În timpul dezbaterii documentului, opoziția a acuzat PAS că inițiativa privind suportul financiar pentru elevi ar avea caracter electoral. Formațiunea însă a respins învinuirile.
Proiectul de modificare a bugetului de stat pentru anul 2025 prevede majorarea veniturilor și cheltuielilor cu 647,7 milioane lei, valoarea deficitului bugetar rămânând neschimbată.
Cele mai importante alocări din mijloacele financiare incluse în proiect sunt:
300 milioane lei pentru pentru acordarea unui suport financiar unic pentru pregătirea elevilor din clasele I – IX de anul școlar 2025-2026;
50 milioane de lei pentru majorarea Fondului de intervenție a Guvernului;
174,5 milioane lei pentru majorarea transferurilor către bugetele locale în scopul acoperirii;
insuficienței cheltuielilor de personal din învățământul general, școli sportive și servicii sociale;
158,6 milioane lei pentru alocarea alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru remunerare muncii angajaților în sectorul bugetar;
58,9 milioane lei pentru Ministerul Apărării, în scopul renovării infrastructurii;
46,3 milioane lei pentru Ministerul Afacerilor Interne, în scopul reparării infrastructurii și procurarea de uniforme;
21,3 milioane lei pentru Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale la instituții medico-sanitare publice, aflate în subordinea sa;
20 milioane lei pentru Ministerul Educației și Cercetării pentru infrastructura USM;
50 milioane de lei pentru consolidarea capacităților întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova”.
Prezentarea proiectului de lege, care a fost făcută de Ministra Finanțelor, Veronica Belous, dezbaterile asupra documentului și luările de cuvânt au durat circa o oră.
În acest timp, din partea deputaților din opoziție, au răsunat critici la adresa alocării celor 300 de milioane de lei pentru plăți unice pentru elevi. Aceștia au calificat inițiativa ca fiind electorală.
„Unica întrebare care apare: de ce nu a venit astăzi prim-ministrul să se laude, de la tribună, cu tot ce fac ei acum prin modificările acestea de buget. Cum n-ar fi, după 4 ani de guvernare, în plină campanie electorală, ar trebui să vină să se laude. Eu nu știu, domnule președinte (președintele Parlamentului, Igor Grosu – n. r.), cum v-au convins pe dvs să ieșiți cu ministrul Educației să spuneți despre ceea ce faceți acum la buget. Nu-i vorbă că acele 300 de milioane nu le trebuie copiilor. Ele trebuie. Dar ele trebuia încă în 2021, când ați venit la guvernare. Dar bine, decizia vă aparține”, a spus deputatul socialist Petru Burduja.
Majoritatea parlamentară a respins acuzațiile opoziției, menționând că PAS a alocat mai multe plăți unice pentru diferite categorii de cetățeni în timpul celor patru ani de guvernare.
Într-un final, proiectul a fost adoptat în prima lectură cu 57 de voturi – toate din partea deputaților PAS. De asemenea, 9 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au votat împotriva documentului, iar 4 s-au abținut.
Menționăm că, înainte de examinarea modificărilor la bugetul de stat, deputata socialistă Alla Darovannaia a propus introducerea în ordinea de zi a unei inițiative similare cu cea privind plățile unice de 1 000 de lei pentru elevi. Proiectul de lege propunea acordarea unui suport unic de 3 000 de lei pentru familiile cu copii în clasele a I – IX-a. Se prevedea că plățile vor fi acordate în baza cererilor, care puteau fi depuse din 1 august. „Acele familii care au suficiente resurse financiare pot și să nu depună și să nu primească aceștia bani și să-i primească doar cei mai vulnerabili, dar asta este la dorință”, a precizat Darovannaia.
Drept replică la proiectul propus de socialistă, deputata PAS Larisa Novac a declarat: „Vreau să amintesc colegilor din opoziție că atunci când erau la guvernare trebuiau să înainteze proiecte de legi, să găsească bani și să voteze”.
Propunerea socialistei nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi introdusă în ordinea de zi.
