frontnews.eu

Comisia de la Veneția și-a expus poziția privind modificările aduse legii procuraturii. Reacția Olesei Stamate

Comisia de la Veneţia a publicat ieri, 9 decembrie, un document prin care își exprimă poziția pe marginea modificărilor aduse legii cu privire la procuratură. Aceasta a fost adoptată în data de 16 septembrie și prevede că lista scurtă a candidaturilor la funcția de procuror general este propusă de o comisie înființată de ministerul Justiției și nu de Consiliul Superior al Procurorilor.  

Despre procedura de selectare a procurorului general

Comisia constată că standardele europene permit ca alte organe sa coopereze cu CSP/ sa aibă un rol în alegerea procurorului general, însă o parte substanţială a deciziei trebuie să fie a CSP.

Ce ţine de constituţionalitatea modificărilor, Comisia de la Veneţia susține că modificările legii menționate nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale.

”În Republica Moldova Constituţia nu reglementează în detalii organizarea şi funcţionarea CSP. Acest fapt înseamnă că legea procuraturii poate lăsa spaţiu altor organe, panele, comitete, etc. care să ajute activitatea CSP”, se arată în comunicat.

Despre modificările componenței Consiliului Superior al Procurorilor

Potrivit Comisiei de la Veneția, dacă în urma celor mai recente modifări ale legii, în componența CSP vor intra încă trei membri, numărul acestora crescând de la 12 la 15, inițiativa „nu va pune în pericol independența procuraturii”.

De asemenea, Comisia de la Veneția a subliniat faptul că în Constituția Repubulicii Moldova nu se prevede dacă procurorii care fac parte din consiliu trebuie aleși de colegii lor, ci numai faptul că aceștia trebuie să fie procurori.

Totodată, judecătorii au menționat că ministrul Justiției poate face parte din CSP, întrucât este un singur reprezentant al guvernului.

Reacții la poziția publicată de Comisia de la Veneția

Opinia Comisiei de la Veneția nu a trecut neobservată de fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate.

„Să ne amintim retorica unor socialişti care argumentau vehement că legea pentru care guvernul Sandu şi-a angajat răspunderea este vădit neconstituţională şi contrară standardelor europene. Or, legea angajată propunea un mecanism similar celei deja în vigoare. În aceeaşi ordine de idei, ei invocau şi faptul că cea din septembrie ar fi fost neconstituţională, dar au fost „nevoiţi” să o voteze de „dragul păstrării coaliţiei”. Or, Comisia de la Veneţia le-a desfiinţat, pe faţă, toate argumentele aduse de aceştia”, a scris Olesea Stamate, pe pagina sa de facebook.

Amintim că, în data de 16 septembrie, parlamentul a adopotat, în două lecturi, modificările aduse legii procuraturii. Acestea prevăd procedura de selectare a procurorului general cu ajutorul unei comisii create la nivelul Ministerului Justiţiei, iar CSP-ul să aleagă din această listă candidatul care va fi înaintat șefului statului, pentru aprobare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Raport StratCom: sprijinul pentru aderarea la UE crește, dar rămâne la 8% în Găgăuzia și Taraclia

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în ultimii doi ani și a ajuns la 57%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, arată Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).

La nivel național, sprijinul pentru aderare a crescut cu cinci puncte procentuale față de 2024, când era de 52%. Media națională „ascunde”, însă, diferențe „importante” între regiuni, precizează StratCom. În regiunea Centru, 73% dintre locuitori susțin aderarea, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. În nordul țării, ponderea celor care susțin aderarea a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

„Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE”, susține StratCom.

Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.

Raportul publicat pe 4 noiembrie urmărește cum a evoluat reziliența societății în fața manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Indexul analizează percepțiile și atitudinile cetățenilor în cinci domenii – integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Pentru a compara rezultatele, datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale fiecărui an din perioada 2024–2026.

***

Amintim, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la UE în iunie 2022. Ambele țări au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: