frontnews.eu

Comisia de la Veneția și-a expus poziția privind modificările aduse legii procuraturii. Reacția Olesei Stamate

Comisia de la Veneţia a publicat ieri, 9 decembrie, un document prin care își exprimă poziția pe marginea modificărilor aduse legii cu privire la procuratură. Aceasta a fost adoptată în data de 16 septembrie și prevede că lista scurtă a candidaturilor la funcția de procuror general este propusă de o comisie înființată de ministerul Justiției și nu de Consiliul Superior al Procurorilor.  

Despre procedura de selectare a procurorului general

Comisia constată că standardele europene permit ca alte organe sa coopereze cu CSP/ sa aibă un rol în alegerea procurorului general, însă o parte substanţială a deciziei trebuie să fie a CSP.

Ce ţine de constituţionalitatea modificărilor, Comisia de la Veneţia susține că modificările legii menționate nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale.

”În Republica Moldova Constituţia nu reglementează în detalii organizarea şi funcţionarea CSP. Acest fapt înseamnă că legea procuraturii poate lăsa spaţiu altor organe, panele, comitete, etc. care să ajute activitatea CSP”, se arată în comunicat.

Despre modificările componenței Consiliului Superior al Procurorilor

Potrivit Comisiei de la Veneția, dacă în urma celor mai recente modifări ale legii, în componența CSP vor intra încă trei membri, numărul acestora crescând de la 12 la 15, inițiativa „nu va pune în pericol independența procuraturii”.

De asemenea, Comisia de la Veneția a subliniat faptul că în Constituția Repubulicii Moldova nu se prevede dacă procurorii care fac parte din consiliu trebuie aleși de colegii lor, ci numai faptul că aceștia trebuie să fie procurori.

Totodată, judecătorii au menționat că ministrul Justiției poate face parte din CSP, întrucât este un singur reprezentant al guvernului.

Reacții la poziția publicată de Comisia de la Veneția

Opinia Comisiei de la Veneția nu a trecut neobservată de fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate.

„Să ne amintim retorica unor socialişti care argumentau vehement că legea pentru care guvernul Sandu şi-a angajat răspunderea este vădit neconstituţională şi contrară standardelor europene. Or, legea angajată propunea un mecanism similar celei deja în vigoare. În aceeaşi ordine de idei, ei invocau şi faptul că cea din septembrie ar fi fost neconstituţională, dar au fost „nevoiţi” să o voteze de „dragul păstrării coaliţiei”. Or, Comisia de la Veneţia le-a desfiinţat, pe faţă, toate argumentele aduse de aceştia”, a scris Olesea Stamate, pe pagina sa de facebook.

Amintim că, în data de 16 septembrie, parlamentul a adopotat, în două lecturi, modificările aduse legii procuraturii. Acestea prevăd procedura de selectare a procurorului general cu ajutorul unei comisii create la nivelul Ministerului Justiţiei, iar CSP-ul să aleagă din această listă candidatul care va fi înaintat șefului statului, pentru aprobare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: