ziaruldeiasi.ro

Comisia Europeană a adoptat al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care interzice importul de aur rusesc

Comisia Europeană a adoptat vineri al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care adăugă aurul rusesc pe lista de importuri interzise în UE și modifică unele restricțiile deja în vigoare pentru a evita îngreunarea exporturilor de alimente, scrie Digi24.

Comisia Europeană a adoptat pe 15 iulie o propunere comună privind un nou pachet de măsuri pentru a menține și a consolida eficacitatea celor șase pachete de sancțiuni de amploare și fără precedent ale UE împotriva Rusiei, informează un comunicat al Comisiei Europene.

„Pachetul de „menținere și aliniere” adoptat clarifică o serie de dispoziții pentru a consolida securitatea juridică pentru operatori și punerea în aplicare de către statele membre. De asemenea, acesta aliniază în continuare sancțiunile UE cu cele ale aliaților și partenerilor noștri, în special în cadrul G7. Este important faptul că pachetul reiterează poziția fermă a Comisiei de a proteja securitatea alimentară în întreaga lume”, subliniază comunicatul Comisiei Europene.

„Războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei continuă fără încetare. Prin urmare, propunem astăzi să înăsprim sancțiunile noastre dure împotriva Kremlinului, să le aplicăm mai eficient și să le prelungim până în ianuarie 2023. Moscova trebuie să plătească în continuare un preț ridicat pentru agresiunea sa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Sancțiunile UE sunt dure și incisive. Continuăm să îi vizăm pe cei apropiați lui Putin și Kremlinului. Pachetul de măsuri de astăzi reflectă abordarea noastră coordonată cu partenerii internaționali, inclusiv cu G7. În plus față de aceste măsuri, voi prezenta Consiliului propuneri pentru includerea pe listă a mai multor persoane și entități, cu înghețarea activelor acestora și limitarea capacității de a călători”, a precizat, la rândul său, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Pachetul de măsuri adoptat vineri va introduce o nouă interdicție de import pentru aurul rusesc, consolidând în același timp controalele asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare și de tehnologii avansate. Astfel, va consolida alinierea sancțiunilor UE la cele ale partenerilor din G7 și va consolida cerințele de raportare a tranzacțiilor pentru a înăspri înghețarea activelor UE, precizează Executivul comunitar.

De asemenea, pachetul reliefează faptul că sancțiunile UE nu vizează în niciun fel comerțul cu produse agricole între țările terțe și Rusia. De asemenea, textul clarifică domeniul de aplicare exact al unor sancțiuni financiare și economice.

Potrivit Agerpres, cel mai mare cumpărător de aur rusesc este Regatul Unit, cu 290 de tone în anul 2020, în schimbul unei sume de 16,9 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de serviciul vamal rus. Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană, dar este membru al G7.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: