privesc.eu

Comisia juridică numiri și imunități va analiza un proiect de lege privind lustrația

Comisia juridică numiri și imunități va analiza un proiect de lege privind lustrația, înregistrat de deputații socialiști în decembrie anul trecut. Acest lucru a fost anunțat în cadrul unui briefing din 2 martie de către deputatul din Partidul Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea.

Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Președintele comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari: președintele și membrii Consiliului Audiovizualului; directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal; președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare; președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate; guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei; directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică; directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației; director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor; președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței; directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Confirmat: 37 de decrete și acte semnate de președinta Maia Sandu au fost contestate în instanța de judecată

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a inițiat nicio acțiune în instanță pe durata exercitării mandatului. Pe de altă parte, 37 de decrete și acte semnate de șefa statului au fost contestate în judecată, în perioada 2021 – 2025, a precizat Președinția într-un răspuns oficial transmis pentru NewsMaker

Cele mai multe acțiuni au vizat numiri și eliberări din funcție în sistemul judecătoresc (14), precum și în procuratură (3). Pe masa judecătorilor au ajuns și decrete legate de grațieri individuale (1), retragerea distincțiilor de stat (2), respingerea cererilor de azil politic (4) sau de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (11), precum și de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale (1).

Dacă în primul an de mandat, 2021, au fost înregistrate trei acțiuni în instanță, în anii următori numărul acestora a crescut constant. În 2022 și 2023 au fost inițiate câte șase acțiuni anual, iar în 2024 și 2025 – perioadă în care Maia Sandu a fost realeasă președintă și și-a exercitat cel de-al doilea mandat – au fost înregistrate 11 și, respectiv, 12 acțiuni.

Datele Președinției mai arată că, printre cele mai frecvente dosare din ultimul an (2025) vizează deciziile prin care șefa statului a respins cererile de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (7 cazuri), precum și cele de azil politic pe teritoriul țării (3 cazuri).

Totodată, în perioada 2021 – 2025, președinta Maia Sandu a fost atrasă, alături de alte autorități/instituții publice, în calitate de pârât în mai multe acțiuni ce vizează repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiuni, conform datelor Președinției.

Reamintim, Maia Sandu a câștigat primul mandat de președintă a Republicii Moldova în noiembrie 2020. Patru ani mai târziu, în toamna anului 2024, aceasta a obținut un nou vot de încredere din partea alegătorilor și a fost realeasă pentru un al doilea mandat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!


Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: