privesc.eu

Comisia juridică numiri și imunități va analiza un proiect de lege privind lustrația

Comisia juridică numiri și imunități va analiza un proiect de lege privind lustrația, înregistrat de deputații socialiști în decembrie anul trecut. Acest lucru a fost anunțat în cadrul unui briefing din 2 martie de către deputatul din Partidul Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea.

Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Președintele comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari: președintele și membrii Consiliului Audiovizualului; directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal; președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare; președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate; guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei; directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică; directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației; director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor; președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței; directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Nu am primit o invitație”. Maia Sandu a spus ce crede despre „Consiliul pentru Pace” al lui Trump

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu a primit o invitație în „Consiliul pentru Pace”, o inițiativă a președintelui SUA Donald Trump. Referindu-se la această inițiativă, șefa statului a spus că apreciază „orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de respectul pentru integritatea teritorială”. Declarațiile au fost făcute pe 22 ianuarie, în timpul unei conferințe de presă.

„Nu, nu am primit o invitație. Ce cred eu despre acest Consiliu de Pace? Eu, evident, apreciez orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de dreptul internațional, de respectul pentru integritatea teritorială. Deci, astea sunt lucruri de care tare sper să le ținem în continuare – să putem să contăm pe acest respect pentru integritatea teritorială, chiar dacă vedem că Rusia nu respectă acest drept de mult timp, inclusiv în cazul Republicii Moldova, pentru că nu respectă neutralitatea Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.

„Consiliul pentru Pace”, care este o inițiativă a președintelui SUA Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea palestiniană Hamas în octombrie 2025. Casa Albă a anunțat că în componența acestuia se va regăsi secretarul american de stat, Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, consilierul și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, și fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair. Președintele „Consiliului pentru Pace” va fi Donald Trump.

Alte state vor putea fi invitate să se alăture „Consiliului pentru Pace”. Agenția de presă Bloomberg, care a consultat proiectul statutului „Consiliului pentru Pace”, a scris că fiecare țară invitată va face parte din acesta pentru cel mult trei ani din momentul aderării. Pentru a-și asigura un loc permanent, statele vor trebui să contribuie cu peste un miliard de dolari la fondul Consiliului. Un oficial american, căruia i-a fost garantat anonimatul, a declarat pentru publicație că banii vor fi folosiți pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.

Donald Trump a invitat Egiptul, Turcia și România să facă parte din componența „Consiliului pentru Pace”, precum și pe președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reprezenta UE. Totodată, Reuters a scris, cu trimitere la sursele sale, că invitații au mai primit invitații Germania, Franța, Australia și Canada. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a fost, de asemenea, invitat să facă parte din „Consiliul pentru Pace”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, pe 19 ianuarie.

Pe 22 ianuarie, Donald Trump a semnat statutul „Consiliului pentru Pace”. Ceremonia de semnare a avut loc în cadrul forumului de la Davos. Potrivit lui Trump, care a ținut un discurs în cadrul ceremoniei, Consiliul pentru Pace va coopera cu multe alte organizații, inclusiv cu ONU.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: