Twitter

Comisia Pre-Vetting, prima reacție după investigația privind integritatea lui Herman von Hebel. Va demisiona?

Comisia Pre-Vetting a venit o reacție, după ce portalul anticorupție.md a publicat, pe 25 martie, un material numit „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”, în care scrie despre presupusele probleme de integritate ale președintelui comisiei care evaluează judecătorii din Republica Moldova. Comisia califică acuzațiile drept „nefondate” și anunță că Herman von Hebel va rămâne la șefia Comisiei Pre-Vetting „până la finalizarea completă a activităților acesteia, în lunile următoare”.

Anticorupție scria pe 25 martie că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 de mii de euro. Detalii – AICI.

Într-o reacție publică, emisă pe 27 martie, Curtea Pre-Vetting a precizat că von Hebel a fost grefier al Curții Penale Internaționale din 2013 până în 2018: „La cererea statelor care sunt parte la Statutul CPI, acesta a întreprins în perioada 2014 – 2015 o reorganizare a Grefei CPI pentru a remedia deficiențele grave în funcționarea acesteia. Potrivit unui raport de audit extern din 2016, reorganizarea a fost justificată și a permis o mai bună funcționare a Grefei”.

Potrivit sursei citate, începând cu anul 2020, Herman von Hebel a activat ocazional în calitate de judecător la Curtea de Apel în cauze penale din Olanda. În perioada 2019 – 2020, el a fost, inclusiv, expert în statul de drept în Albania. Comisia precizează că con Hebel nu a fost implicat, în această perioadă, în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi.

„Din momentul când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total timp de cinci zile la Curtea de Apel din Olanda”, mai precizează Comisia.

Comisia Pre-Vetting a făcut public, în reacția sa, un sumar al activității președintelui comisiei care evaluează integritatea etică și financiară a magistraților din Moldova, începând cu 2006 și până în momentul numirii lui în calitate de președinte, în 2022.

Comisia precizează că Herman von Hebel consideră că este „un mare privilegiu şi o onoare” să fi lucrat pentru promovarea şi consolidarea statului de drept şi a justiției la nivel internațional şi național în diverse poziții interesante și provocatoare.

„El rămâne dedicat în totalitate activității importante a Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova până la finalizarea completă a activităților acesteia în lunile următoare”, mai precizează comunicatul citat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Dodon de schimbare a judecătorilor care examinează dosarul „Kuliok”

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților ex-președintelui țării, Igor Dodon, de recuzare a completului de judecată în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost pronunțată pe 4 martie, cererea fiind examinată de un alt complet de judecată.

Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea.

Avocații fostului președinte au argumentat necesitatea schimbării completului de judecată printr-o posibilă lipsă de imparțialitate. Potrivit apărării, includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista martorilor acuzării și dispunerea aducerii sale silite în fața instanței ar încălca normele procedurale.

Apărarea a subliniat că Plahotniuc este, la rândul său, învinuit într-un dosar penal conex privind coruperea activă și că a invocat dreptul legal de a nu depune mărturie împotriva sa. Cu toate acestea, instanța a decis aducerea sa forțată la ședință.

La rândul său, procurorul Petru Iarmaliuc a calificat solicitarea drept neîntemeiată. Acesta a declarat că nu există temeiuri legale pentru recuzarea completului de judecată și că demersul avocaților lui Dodon ar semăna mai degrabă cu o apărare a intereselor lui Plahotniuc, decât ale propriului lor client.

În final, CSJ a respins cererea avocaților lui Dodon, menținând actuala componență a completului de judecată.

Amintim că, pe 17 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus forțat la CSJ pentru a fi audiat în dosarul „kuliok”, însă a refuzat să facă declarații în fața instanței. Decizia privind aducerea silită a fost luată după ce fostul lider al PDM a lipsit de la o ședință anterioară, invocând faptul că era implicat în pregătirea audierilor în propriul dosar privind „frauda bancară”.

***

În septembrie 2022, procurorii au trimis în judecată așa-numitul dosar „kuliok”. Acesta se bazează pe o înregistrare video cu discuții private dintre fostul președinte Igor Dodon și fostul lider al Partidul Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, din vara anului 2019.

Potrivit procurorilor, Plahotniuc i-ar fi transmis lui Dodon între 600 de mii și 1 milion de dolari. Conform anchetei, banii urmau să fie folosiți pentru cheltuielile Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru plata salariilor unor membri ai formațiunii.

Pentru că presupusa faptă ar fi fost comisă în perioada în care Dodon era președinte, dosarul este examinat de Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. Dodon nu își recunoaște vina și spune că dosarul este unul fabricat.

În noiembrie 2025, procesul a fost reluat de la zero. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat 11 din cei 17 martori ai acuzării în dosarul lui Dodon. Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, consilierul său Serghei Iaralov, foștii deputați Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu și Adrian Albu, fostul premier Pavel Filip, precum și actualul deputat Lilian Carp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: