Twitter

Comisia Pre-Vetting, prima reacție după investigația privind integritatea lui Herman von Hebel. Va demisiona?

Comisia Pre-Vetting a venit o reacție, după ce portalul anticorupție.md a publicat, pe 25 martie, un material numit „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”, în care scrie despre presupusele probleme de integritate ale președintelui comisiei care evaluează judecătorii din Republica Moldova. Comisia califică acuzațiile drept „nefondate” și anunță că Herman von Hebel va rămâne la șefia Comisiei Pre-Vetting „până la finalizarea completă a activităților acesteia, în lunile următoare”.

Anticorupție scria pe 25 martie că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 de mii de euro. Detalii – AICI.

Într-o reacție publică, emisă pe 27 martie, Curtea Pre-Vetting a precizat că von Hebel a fost grefier al Curții Penale Internaționale din 2013 până în 2018: „La cererea statelor care sunt parte la Statutul CPI, acesta a întreprins în perioada 2014 – 2015 o reorganizare a Grefei CPI pentru a remedia deficiențele grave în funcționarea acesteia. Potrivit unui raport de audit extern din 2016, reorganizarea a fost justificată și a permis o mai bună funcționare a Grefei”.

Potrivit sursei citate, începând cu anul 2020, Herman von Hebel a activat ocazional în calitate de judecător la Curtea de Apel în cauze penale din Olanda. În perioada 2019 – 2020, el a fost, inclusiv, expert în statul de drept în Albania. Comisia precizează că con Hebel nu a fost implicat, în această perioadă, în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi.

„Din momentul când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total timp de cinci zile la Curtea de Apel din Olanda”, mai precizează Comisia.

Comisia Pre-Vetting a făcut public, în reacția sa, un sumar al activității președintelui comisiei care evaluează integritatea etică și financiară a magistraților din Moldova, începând cu 2006 și până în momentul numirii lui în calitate de președinte, în 2022.

Comisia precizează că Herman von Hebel consideră că este „un mare privilegiu şi o onoare” să fi lucrat pentru promovarea şi consolidarea statului de drept şi a justiției la nivel internațional şi național în diverse poziții interesante și provocatoare.

„El rămâne dedicat în totalitate activității importante a Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova până la finalizarea completă a activităților acesteia în lunile următoare”, mai precizează comunicatul citat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: