Politică

Consiliul Europei, îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile din Moldova

Mihaela Conovali
| 20 septembrie, 2024
10:32

Consiliul Europei s-a declarat îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale şi referendumul din Republica Moldova, scrie Agerpres cu referire la France Presse. „Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave”, a precizat Consiliul Europei, după ce o delegație a organizației a efectuat o vizită la Chișinău.

„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat.

Se menționează că o delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări a fost recent la Chișinău și s-a estimat că „viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”.

Republica Moldova, ce are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei.

Menționăm, recent, o delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost la Chișinău într-o misiune preelectorală. Reprezentanții delegației a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, candidat la alegerile prezidențiale. Discuțiile au avut loc în contextul organizării alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Pe 20 octombrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri prezidențiale. În aceeași zi se va desfășura referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Până acum, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 4 candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova și 10 participanți la referendum. Referendumul a fost inițiat de președinta Maia Sandu, la sfârșitul anului 2023. Cetățenii vor fi întrebați la referendum dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

***

Anterior, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a fost întrebat de jurnaliștii români dacă Moldova este în continuare o țintă a Rusiei, în contextul alegerilor prezidențiale. „Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor pe care le avem, prezidențiale și referendumul legat de procesul de integrare europeană. Se va încerca firește și vedem deja de ceva vreme încercări de a destabiliza situația, de a promova anumite narative”, a menționat oficialul. Detalii AICI.

În martie, Serviciul de Informații și Securitate declara că a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău. Precizările au fost făcute de directorul Serviciului Alexandru Musteața. Detalii AICI.

În august și septembrie, în Republica Moldova, au avut loc mai multe percheziții la membrii partidelor afiliate lui Ilan Șor, din teritoriu. Potrivit autorităților, aceștia ar fi primit lunar de la 1900 lei și până la peste 10 mii de lei pentru activitatea în folosul formațiunilor și „coruperea electorală” în cadrul alegerilor prezidențiale din toamnă. Banii nu erau reflectați în evidența contabilă a formațiunilor. „Voluntarilor” le erau create conturi în banca „Promsviazbank” din Rusia, aflată sub sancțiuni internaționale, și prin intermediul unei aplicații ajungeau în contul acestora. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, consiliul europei, Moldova, rusia, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Pe Recean au vrut să-l „măture” din Orhei, Spînu a fost acuzat că o șantaja pe Sandu, iar judecătorii CC propuși de PAS au fost realeși

Viață

Nicanor Ciochină rămâne deocamdată primar de Boldurești? Precizările CEC

Viață

Când va fi reconstruită Filarmonica? Ministrul Culturii: „nu e doar despre pereți, ci despre artiști”

Doina Buruiană
| 26 iunie, 2025
20:12

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezent la ședința Parlamentului pentru a prezenta proiectul privind crearea unui fond pentru cinematografie, a răspuns la întrebarea opoziției legată de banii colectați pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale și ce s-a făcut cu aceștia. Răspunzând la întrebarea deputatului PSRM Vladimir Odnostalco, Prodan a declarat că actuala guvernare dezvoltă cultura „pentru oameni, de dragul oamenilor, iar Filarmonica nu înseamnă doar pereți, ci artiști”. El a menționat, de asemenea, că în perioada sovietică au fost construite multe centre culturale care au ajuns să fie abandonate.

„În perioada Uniunii Sovietice, s-au construit foarte multe săli, Case de cultură enorme care au fost părăsite de viață și de activitate culturală chiar pe timpul sovietic. Acea degradare în care s-au adus o sumedenie de case de cultură… Avem case de cultură cu peste o mie de locuri în localități cu 70 de case. Noi construim și dezvoltăm cultura pentru oameni, de dragul oamenilor și Filarmonica nu înseamnă doar pereții. Filarmonica înseamnă artiștii”, a declarat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a precizat că imediat după incendiul din 2019, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. „Aceste fonduri sunt destinate exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Prodan, a fost organizat un concurs internațional de idei pentru reconstrucția Filarmonicii, iar în urma acestuia au fost selectate trei proiecte câștigătoare – două din Germania și unul din Republica Moldova. Costurile estimate pentru reconstrucție variază între 35 și 75 de milioane de euro – „în condiția unei filarmonici modeste”.

„Noi ne dorim o filarmonică acustică, care să trezească dorința marilor artiști mondiali să vină, să evolueze aici, pe scena noastră”, a subliniat ministrul.

El a adăugat că reconstrucția va începe în momentul în care bugetul va permite o investiție majoră, dar între timp Filarmonica își continuă activitatea prin artiștii săi.

„Reconstituirea sălii care a ars în 2019 – este un obiectiv la care vom trece imediat când bugetul ne va permite, după satisfacerea tuturor necesităților oamenilor de cultură, în primul rând, ne va permite să investim în proiecte de infrastructură pentru activitatea acestor oameni. Vom investi exact în momentul în care această investiție va fi una posibilă și de amploare, până atunci filarmonica Națională activează”, a subliniat Prodan.

Amintim că incendiul de la Filarmonica Națională care a avut loc pe 24 septembrie 2020 a afectat clădirea în proporție de circa 80 la sută. Au ars ambele săli de concerte, cele două scene, arhiva cu partituri, dar şi zeci de instrumente muzicale, printre care şi trei piane. Ulterior, Ministerul Culturii a anunțat un concurs de proiectare pentru o nouă clădire a Filarmonicii.