NewsMaker

Consiliul Europei, îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile din Moldova

Consiliul Europei s-a declarat îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale şi referendumul din Republica Moldova, scrie Agerpres cu referire la France Presse. „Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave”, a precizat Consiliul Europei, după ce o delegație a organizației a efectuat o vizită la Chișinău. 

„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat.

Se menționează că o delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări a fost recent la Chișinău și s-a estimat că „viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”.

Republica Moldova, ce are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei.

Menționăm, recent, o delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost la Chișinău într-o misiune preelectorală. Reprezentanții delegației a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, candidat la alegerile prezidențiale. Discuțiile au avut loc în contextul organizării alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Pe 20 octombrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri prezidențiale. În aceeași zi se va desfășura referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Până acum, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 4 candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova și 10 participanți la referendum. Referendumul a fost inițiat de președinta Maia Sandu, la sfârșitul anului 2023. Cetățenii vor fi întrebați la referendum dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

***

Anterior, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a fost întrebat de jurnaliștii români dacă Moldova este în continuare o țintă a Rusiei, în contextul alegerilor prezidențiale. „Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor pe care le avem, prezidențiale și referendumul legat de procesul de integrare europeană. Se va încerca firește și vedem deja de ceva vreme încercări de a destabiliza situația, de a promova anumite narative”, a menționat oficialul. Detalii AICI.

În martie, Serviciul de Informații și Securitate declara că a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău. Precizările au fost făcute de directorul Serviciului Alexandru Musteața. Detalii AICI.

În august și septembrie, în Republica Moldova, au avut loc mai multe percheziții la membrii partidelor afiliate lui Ilan Șor, din teritoriu. Potrivit autorităților, aceștia ar fi primit lunar de la 1900 lei și până la peste 10 mii de lei pentru activitatea în folosul formațiunilor și „coruperea electorală” în cadrul alegerilor prezidențiale din toamnă. Banii nu erau reflectați în evidența contabilă a formațiunilor. „Voluntarilor” le erau create conturi în banca „Promsviazbank” din Rusia, aflată sub sancțiuni internaționale, și prin intermediul unei aplicații ajungeau în contul acestora. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LGBT
holod.media

Moldova, condamnată la CtEDO după mutarea repetată a marșurilor LGBT din centrul Chișinăului. Frolov: „Chirtoacă-i di jină”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul la nediscriminare și la libertatea de întrunire al asociației Genderdoc-M, care promovează drepturile comunității LGBT. Cauza vizează, între altele, decizia autorităților de a muta marșul organizat de asociație în mai 2013 din centrul Chișinăului, pe fondul amenințărilor cu violențe. Curtea a obligat statul să achite asociației 4 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Potrivit hotărârii pronunțate la 15 octombrie 2026, Primăria Chișinău s-a opus în repetate rânduri organizării unor activități pașnice ale Genderdoc-M în centrul capitalei, invocând riscul unor confruntări cu grupurile care se opuneau evenimentelor.

În mai 2013, asociația a planificat un marș pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT, însă Primăria capitalei, condusă la acel moment de Dorin Chirtoacă, a cerut în instanță schimbarea traseului. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis solicitarea, iar marșul a fost mutat într-o zonă mai îndepărtată de centrul orașului. Instanțele superioare au menținut decizia.

CtEDO a reținut că autoritățile au tratat diferit asociația Genderdoc-M față de alte organizații care au organizat evenimente publice controversate. Curtea a luat în considerare și declarațiile publice ale lui Dorin Chirtoacă, care a afirmat că persoanele homosexuale „ar trebui să rămână acasă”.

CtEDO a subliniat că amenințările cu violența proveneau de la opozanții marșului și că nu s-a demonstrat că membrii Genderdoc-M ar fi recurs la violență sau ar fi încălcat legea. În opinia Curții, mutarea repetată a evenimentelor celor amenințați, în locul luării unor măsuri împotriva celor care amenințau, nu a fost o măsură proporțională pentru menținerea ordinii publice.

Prin urmare, CtEDO a constatat încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, care garantează libertatea de întrunire.

Reacția lui Frolov

Pe 16 octombrie, Angelica Frolova, coordonatoare de proiect la Genderdoc-M, a venit cu o reacție pe marginea hotărârii instanței.

„Genderdoc-M a mai câștigat un dosar la CEDO. Și în acest caz chiar „Chirtoacă-i di jină”. (…) Acum plătitorii de impozite vor da din buzunarul lor 4 500 euro pentru ipocrizia lui Chirtoacă. Luați-o ca pe o investiție în drepturile omului și în activitățile organizației noastre”, a menționat ea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: