Popșoi: Relațiile dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai jos nivel din istorie

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a declarat că relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Rusia sunt la cel mai jos nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate. 

La Digi24, Popșoi a fost întrebat cum trebuie să privim evenimentul din ajun de la Tiraspol.

„Situația în Republica Moldova este stabilă în pofida unor încercări a celor de la Tiraspol să organizeze întruniri. De fapt acele speculații care au fost lansate în spațiul public, de altfel pot fi catalogate ca o operațiune psihologică în care au căzut mulți în plasă, inclusiv media internațională. (…) Cu siguranță este un element al războiului hibrid, asemenea anunțuri au fost, sunt și probabil vor mai fi”, a comunicat Popșoi.

Întrebat dacă Moldova este în continuare o țintă a Rusiei, în contextul alegerilor prezidențiale, Popșoi a comunicat: „Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor pe care le avem, prezidențiale și referendumul legat de procesul de integrare europeană. Se va încerca firește și vedem deja de ceva vreme încercări de a destabiliza situația, de a promova anumite narative”.

În continuare, oficialul a spus că relațiile diplomatice dintre Moscova și Chișinău „sunt la cel mai jos nivel din istorie”.

„E un lucru care se explică având în vedere circumstanțele în care ne aflăm, agresiunea barbară a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu putea avea alt rezultat decât reducerea semnificativă a nivelului de relație pe care îl avem cu Federația Rusă. Acest lucru este regretabil atât timp cât avem un număr mare de cetățeni de-ai noștri în Federația Rusă, avem anumite relații economice dar costul agresiunii Federației Ruse nu doar împotriva Ucrainei dar și împotriva Republicii Moldova, ori impactul economic a fost și rămâne unul sever, cu siguranță prevalează asupra oricăror altor considerente. Noi ne dorim să avem relații bune cu toți însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional, ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe, omoară civili, asemenea lucruri cu siguranță nu pot fi tolerate și Republica Moldova rămâne ferm ancorată în sprijinul Ucrainei, în sprijinul dreptului internațional”, a conchis Popșoi.

***

Pe 27 februarie, secretarul general adjunct NATO Mircea Geoană declara că Rusia în continuare va fi „foarte agresivă, nu doar militar” dar și „în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid”. Potrivit lui Geoană, discuțiile despre o posibilă cerere a Transnistriei de a se alipi Rusiei sunt „o formă de presiune psihologică și politică” în contextul campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat.

Precizăm, pe 28 februarie, Tiraspolul a votat o rezoluție prin care i-a cerut inclusiv Federației Ruse „să apere” regiunea transnistreană, în contextul „presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova”. Documentul a fost aprobat de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, la solicitarea liderului nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. În reacție, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian a calificat declarațiile Tiraspolului ca fiind „propagandistice”. Iar oficialii ruși au declarat că apelul regiunii transnistrene a fost recepționat și că va fi dezbătut de Duma de Stat a Rusiei. Menționăm, înainte de „congresul deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului, opozantul transnistrean Ghenadie Ciorba a spus că liderul de facto al regiunii a convocat congresul la ordinul Moscovei. Politicianul declara că Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă.

***

În iulie 2023, fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a fost întrebat de jurnaliști dacă relația Moldovei cu Rusia poate avea consecințe asupra cetățenilor moldoveni stabiliți în Federația Rusă și cum statul îi protejează pe moldovenii de acolo. Oficialul a spus că Moldova face tot posibilul pentru a avea servicii consulare pozitive și acorduri de protecție socială inclusiv în Rusia și că relațiile politice ale Chișinăului cu Moscova sunt afectate în cea mai mare măsură „de politicile ostile, neprietenoase, ale Federației Ruse față de Republica Moldova”. Popescu a mai declarat că aceste politici neprietenoase limitează foarte mult – inclusiv pe linia diasporei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: