chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Consiliul Concurenței, incapabil să combată înțelegerile de cartel a petroliștilor? Premierul, nemulțumit de activitatea instituției

Scumpirea carburanților din luna ianuarie a fost discutată în cadrul primei ședințe a grupului de lucru pentru analiza și monitorizarea evoluției prețurilor, anunțată anterior de premierul Ion Chicu. Șeful executivului a solicitat Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), Ministerului Finanțelor (MF) și Agenției pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să examineze timp de o săptămână efectele modificării modului de reglementare a prețurilor la carburanți, se arată într-un comunicat publicat vineri, 24 ianuarie. 

Directorul ANRE, Ștefan Creangă, a informat prim-ministrul că 123 de agenți economici dispun de licență pentru comercializarea produselor petroliere și 710 stații de alimentare cu produse petroliere în țară. În structura vânzărilor 70.3 % e motorina, 20.8% e benzina și 8.9% e gazul lichefiat. ANRE verifică doar un parametru, respectarea ratei de 10% de rentabilitate anuală pe activitate a titularului de licență. Creangă a menționat că rentabilitatea stabilită de lege poate fi ușor evitată prin creșterea exagerată a diverse costuri administrative, iar ANRE nu are nicio pârghie să intervină.

Mai mult, potrivit acestuia, mecanismul de plafonare a prețurilor de către ANRE, aplicat anterior, a fost mai eficient.

Șeful Executivului a solicitat MEI, MF și ANRE să examineze timp de o săptămână efectele modificării abordării în cazul reglementării prețurilor pentru produsele petroliere.

„Nu cred că e corect să lăsăm la discreția agenților economici formarea prețurilor pentru produsele petroliere. Nu vreau să influențez decizia grupului de lucru, dar vă cer să faceți această analiză urgent și să veniți cu propuneri. Cotațiile pentru motorină au scăzut, accizul a crescut nesemnificativ, iar prețul de vânzare a motorinei a crescut esențial. Vă rog să găsiți unde operatorii economici ascund o parte mare a veniturilor”, a cerut premierul.

La rândul său, reprezentantul Consiliului Concurenței (CC) a informat că CC are în vizor piața produselor petroliere și până în prezent nu ar fi obținut probe care să demonstreze existența unor înțelegeri de cartel. Totuși, CC ar cunoaște aspecte care demonstrează indirect că înțelegeri pot exista.

Premierul s-a anunțat îngrijorat de eficiența activității CC, care deține o echipă de 130 de specialiști, dar nu este capabilă să identifice și să combată eficient înțelegerile de cartel.

Totodată, prim-ministrul a solicitat ministrului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, să prezinte o informație referitoare la progresul pe implementarea planului de acțiuni pentru resuscitarea industriei serviciilor de transport interurban de pasageri și creșterii calității și siguranței serviciilor.

Acesta a informat că din 2013, anul din care tarifele în transport nu au fost actualizate, costul la carburanți a crescut de 3 ori. Au crescut pe lanț costurile pieselor de schimb și a serviciilor de reparație, iar salariile pe țară s-au dublat în această perioadă. Vârsta unităților de transport antrenate în transportul interurban a crescut, iar acum pe rute circulă foarte multe unități învechite.

Mai mult, acesta susține că industria a ajuns într-o stare precară și sunt necesare măsuri pentru a o resuscita și a încuraja investițiile în unități de transport și în șoferi profesioniști.

MEI a semnat un Plan de Acțiuni, agreat de companiile licențiate, care va determina creșterea siguranței și calității serviciilor de transport în trei etape, până în Septembrie 2020.

Amintim că, la indicația prim-ministrului Ion Chicu, a fost constituit un grup de lucru care va monitoriza evoluția prețurilor.

Din cadrul grupului de lucru fac parte conducătorii MEI, MADRM, MSPSM, CNA, ANRE, ANSA, Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat și alte structuri. Periodicitatea recomandată a ședințelor e bisăptămânală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: