chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Consiliul Concurenței, incapabil să combată înțelegerile de cartel a petroliștilor? Premierul, nemulțumit de activitatea instituției

Scumpirea carburanților din luna ianuarie a fost discutată în cadrul primei ședințe a grupului de lucru pentru analiza și monitorizarea evoluției prețurilor, anunțată anterior de premierul Ion Chicu. Șeful executivului a solicitat Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), Ministerului Finanțelor (MF) și Agenției pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să examineze timp de o săptămână efectele modificării modului de reglementare a prețurilor la carburanți, se arată într-un comunicat publicat vineri, 24 ianuarie. 

Directorul ANRE, Ștefan Creangă, a informat prim-ministrul că 123 de agenți economici dispun de licență pentru comercializarea produselor petroliere și 710 stații de alimentare cu produse petroliere în țară. În structura vânzărilor 70.3 % e motorina, 20.8% e benzina și 8.9% e gazul lichefiat. ANRE verifică doar un parametru, respectarea ratei de 10% de rentabilitate anuală pe activitate a titularului de licență. Creangă a menționat că rentabilitatea stabilită de lege poate fi ușor evitată prin creșterea exagerată a diverse costuri administrative, iar ANRE nu are nicio pârghie să intervină.

Mai mult, potrivit acestuia, mecanismul de plafonare a prețurilor de către ANRE, aplicat anterior, a fost mai eficient.

Șeful Executivului a solicitat MEI, MF și ANRE să examineze timp de o săptămână efectele modificării abordării în cazul reglementării prețurilor pentru produsele petroliere.

„Nu cred că e corect să lăsăm la discreția agenților economici formarea prețurilor pentru produsele petroliere. Nu vreau să influențez decizia grupului de lucru, dar vă cer să faceți această analiză urgent și să veniți cu propuneri. Cotațiile pentru motorină au scăzut, accizul a crescut nesemnificativ, iar prețul de vânzare a motorinei a crescut esențial. Vă rog să găsiți unde operatorii economici ascund o parte mare a veniturilor”, a cerut premierul.

La rândul său, reprezentantul Consiliului Concurenței (CC) a informat că CC are în vizor piața produselor petroliere și până în prezent nu ar fi obținut probe care să demonstreze existența unor înțelegeri de cartel. Totuși, CC ar cunoaște aspecte care demonstrează indirect că înțelegeri pot exista.

Premierul s-a anunțat îngrijorat de eficiența activității CC, care deține o echipă de 130 de specialiști, dar nu este capabilă să identifice și să combată eficient înțelegerile de cartel.

Totodată, prim-ministrul a solicitat ministrului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, să prezinte o informație referitoare la progresul pe implementarea planului de acțiuni pentru resuscitarea industriei serviciilor de transport interurban de pasageri și creșterii calității și siguranței serviciilor.

Acesta a informat că din 2013, anul din care tarifele în transport nu au fost actualizate, costul la carburanți a crescut de 3 ori. Au crescut pe lanț costurile pieselor de schimb și a serviciilor de reparație, iar salariile pe țară s-au dublat în această perioadă. Vârsta unităților de transport antrenate în transportul interurban a crescut, iar acum pe rute circulă foarte multe unități învechite.

Mai mult, acesta susține că industria a ajuns într-o stare precară și sunt necesare măsuri pentru a o resuscita și a încuraja investițiile în unități de transport și în șoferi profesioniști.

MEI a semnat un Plan de Acțiuni, agreat de companiile licențiate, care va determina creșterea siguranței și calității serviciilor de transport în trei etape, până în Septembrie 2020.

Amintim că, la indicația prim-ministrului Ion Chicu, a fost constituit un grup de lucru care va monitoriza evoluția prețurilor.

Din cadrul grupului de lucru fac parte conducătorii MEI, MADRM, MSPSM, CNA, ANRE, ANSA, Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat și alte structuri. Periodicitatea recomandată a ședințelor e bisăptămânală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: