chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Consiliul Concurenței, incapabil să combată înțelegerile de cartel a petroliștilor? Premierul, nemulțumit de activitatea instituției

Scumpirea carburanților din luna ianuarie a fost discutată în cadrul primei ședințe a grupului de lucru pentru analiza și monitorizarea evoluției prețurilor, anunțată anterior de premierul Ion Chicu. Șeful executivului a solicitat Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), Ministerului Finanțelor (MF) și Agenției pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să examineze timp de o săptămână efectele modificării modului de reglementare a prețurilor la carburanți, se arată într-un comunicat publicat vineri, 24 ianuarie. 

Directorul ANRE, Ștefan Creangă, a informat prim-ministrul că 123 de agenți economici dispun de licență pentru comercializarea produselor petroliere și 710 stații de alimentare cu produse petroliere în țară. În structura vânzărilor 70.3 % e motorina, 20.8% e benzina și 8.9% e gazul lichefiat. ANRE verifică doar un parametru, respectarea ratei de 10% de rentabilitate anuală pe activitate a titularului de licență. Creangă a menționat că rentabilitatea stabilită de lege poate fi ușor evitată prin creșterea exagerată a diverse costuri administrative, iar ANRE nu are nicio pârghie să intervină.

Mai mult, potrivit acestuia, mecanismul de plafonare a prețurilor de către ANRE, aplicat anterior, a fost mai eficient.

Șeful Executivului a solicitat MEI, MF și ANRE să examineze timp de o săptămână efectele modificării abordării în cazul reglementării prețurilor pentru produsele petroliere.

„Nu cred că e corect să lăsăm la discreția agenților economici formarea prețurilor pentru produsele petroliere. Nu vreau să influențez decizia grupului de lucru, dar vă cer să faceți această analiză urgent și să veniți cu propuneri. Cotațiile pentru motorină au scăzut, accizul a crescut nesemnificativ, iar prețul de vânzare a motorinei a crescut esențial. Vă rog să găsiți unde operatorii economici ascund o parte mare a veniturilor”, a cerut premierul.

La rândul său, reprezentantul Consiliului Concurenței (CC) a informat că CC are în vizor piața produselor petroliere și până în prezent nu ar fi obținut probe care să demonstreze existența unor înțelegeri de cartel. Totuși, CC ar cunoaște aspecte care demonstrează indirect că înțelegeri pot exista.

Premierul s-a anunțat îngrijorat de eficiența activității CC, care deține o echipă de 130 de specialiști, dar nu este capabilă să identifice și să combată eficient înțelegerile de cartel.

Totodată, prim-ministrul a solicitat ministrului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, să prezinte o informație referitoare la progresul pe implementarea planului de acțiuni pentru resuscitarea industriei serviciilor de transport interurban de pasageri și creșterii calității și siguranței serviciilor.

Acesta a informat că din 2013, anul din care tarifele în transport nu au fost actualizate, costul la carburanți a crescut de 3 ori. Au crescut pe lanț costurile pieselor de schimb și a serviciilor de reparație, iar salariile pe țară s-au dublat în această perioadă. Vârsta unităților de transport antrenate în transportul interurban a crescut, iar acum pe rute circulă foarte multe unități învechite.

Mai mult, acesta susține că industria a ajuns într-o stare precară și sunt necesare măsuri pentru a o resuscita și a încuraja investițiile în unități de transport și în șoferi profesioniști.

MEI a semnat un Plan de Acțiuni, agreat de companiile licențiate, care va determina creșterea siguranței și calității serviciilor de transport în trei etape, până în Septembrie 2020.

Amintim că, la indicația prim-ministrului Ion Chicu, a fost constituit un grup de lucru care va monitoriza evoluția prețurilor.

Din cadrul grupului de lucru fac parte conducătorii MEI, MADRM, MSPSM, CNA, ANRE, ANSA, Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat și alte structuri. Periodicitatea recomandată a ședințelor e bisăptămânală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: