Facebook/Andrei Nastase

Contestația depusă de Năstase în privința deschiderii a 42 de secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, respinsă

Curtea de Apel Chișinău a respins, ca fiind neîntemeiată, contestația depusă de către Andrei Năstase în privința Comisiei Electorale Centrale (CEC), care a decis deschiderea a 42 de secții de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului. 

Hotărârea a fost publicată joi, 8 octombrie. Subiectul a fost examinat de către judecătorii Grigore Dașchevici și Angela Bostan, iar președinta completului a fost Maria Guzun.

Hotărârea poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de o zi de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Anterior, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a admis recursul depus de Andrei Năstase și a trimis la rejudecare Curții de Apel Chișinău cauza privind deschiderea secțiilor de votare în stânga Nistrului.

CSJ a admis recursul depus de către Andrei Năstase și a anulat încheierea din 2 octombrie a Curții de Apel Chişinău adoptată în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de liderul Platformei DA împotriva CEC și terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, Comisia Unificată de Control și Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea parțială a actului administrativ, constatarea încălcărilor și obligarea modificării actului administrativ, și a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru rejudecare.

CEC a decis sâmbătă, 26 septembrie, deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate și 42 pentru cetățenii din stânga Nistrului.

Asta cu toate că, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, alegătorii din stânga Nistrului au putut vota la 30 de secții de votare, iar la scrutinul parlamentar din 2019  la 25 de secții de votare.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: