Cameron Spencer/Getty Images

Coreea de Nord a declarat că nu va participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. Ce motive invocă?

Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) a notificat China că nu va putea participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din cauza situaţiei legate de răspândirea coronavirusului. Acest lucru a fost raportat vineri de agenţia TsTAK, citată de adevărul.ro.

„Statele Unite şi forţele aflate sub controlul său devin din ce în ce mai îndrăzneţe în acţiunile lor împotriva Chinei, menite să împiedice deschiderea cu succes a Jocurilor Olimpice. Nu vom putea participa la Jocurile Olimpice din cauza acţiunilor forţelor ostile şi pandemiei globale. Susţinem pe deplin camarazili chinezi în munca lor. privind organizarea unui festival olimpic magnific şi minunat”, se arată în scrisoarea pe care RPDC a trimis-o comitetului de organizare al Jocurilor de la Beijing.

De asemenea, RPDC nu a participat la Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo din 2021.

Cea de-a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă va avea loc la Beijing în perioada 4-20 februarie 2022. Capitala Chinei a fost aleasă ca loc de desfăşurare la sesiunea Comitetului Olimpic Internaţional de la Kuala Lumpur, pe 31 iulie 2015. Pe 6 decembrie, Statele Unite au anunţat un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de la Beijing, ceea ce implică refuzul oficialilor de a călători în China. La JO vor lua parte sportivii americani. Iniţiativa SUA a fost susţinută de Australia, Marea Britanie şi Canada.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Bolea

„Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!” Reacții la decizia de închidere a Centrului rus de cultură

Decizia Guvernului de a susține denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul Rus de Cultură, a stârnit reacții. Unii au numit decizia „demonstrativă” și „spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”. Alții au criticat pozițiile celor care nu sunt de acord cu denunțarea acordului, iar, „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului”, au propus un compromis. Pe de altă parte, ministrul Culturii susține că „reacția exagerată a partidelor din opoziție arată foarte clar căror interese servesc”. NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect.

Vasile Tarlev, deputat neafiliat și lider al Partidului „Viitorul Moldovei”, a declarat că închiderea Centrului cultural rus „nu va aduce nimic bun Moldovei”.

„Această decizie nu întărește statul, ci doar adâncește diviziunile și neîncrederea în cadrul societății. Căci legăturile culturale, oricare ar fi ele, sunt întotdeauna poduri între popoare, nu ziduri. (…) S-a gândit cineva cum astfel de măsuri, de exemplu, vor afecta problema reintegrării țării? Nu este un secret că Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru. Rupând aceste legături, riscăm să pierdem puțina încredere care s-a reușit a fi păstrată între maluri”, a scris Tarlev pe Facebook.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la declarația lui Tarlev, care a spus că „Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru”. „Adică țara care a ocupat o parte a Moldovei în 1992 și timp de trei decenii refuză să-și retragă trupele se dovedește a „fi jucat un rol important în menținerea păcii”. Logica este impecabilă: hoțul care ți-a scos portofelul din buzunar este cel mai bun garant al ordinii în autobuz”, a comunicat ex-președintele Curții Constituționale.

Tănase a spus că „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului, s-ar putea propune un compromis”. „Ca prim-ministrul Alexandru Munteanu să jure pe Biblie că îl va redeschide imediat – de îndată ce toate canalele de televiziune rusești vor difuza „Lacul lebedelor” timp de o săptămână consecutivă. Iar la redeschidere să fie invitați adevărați reprezentanți ai culturii ruse — Dmitri Bîkov, Boris Akunin, Andrei Makarevici, Alexandr Nevzorov, Tamara Eidelman, Marat Gelman, Matvei Ganapolski, Ksenia Larina, Artemi Troițki, Roman Dobrohotov. Altfel nu va merge. Sau, cum ar spune însuși Viktor Anatolievici Șenderovici, — asta nu e cultură, ci KGB cu balalaică”, a adăugat Tănase.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a calificat drept „scandaloasă” decizia autorităților de a denunța acordul cu Rusia.

„”Motivele” pentru închiderea Casei Ruse, prezentate de noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, impresionează prin lipsa de dovezi. (…) Este suficient să arunci o privire asupra programului de evenimente organizate de Centru pentru a te convinge de lipsa totală de temei a unor asemenea „argumente”. Lecturi din Pușkin și Esenin; seri muzicale dedicate creației lui Glinka, Musorgski, Ceaikovski; discuții despre opera lui Vîsoțki; analiza cererilor de burse ale elevilor moldoveni care visează să studieze în universități ruse… Ce dintre toate acestea ar putea reprezenta o amenințare pentru securitatea „informațională și nu numai” a Republicii Moldova? (…) Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!”, a menționat partidul. PCRM a mai declarat că își exprimă „protestul ferm față de decizia guvernului”.

În timpul unei emisiuni la Moldova 1, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că acest centru „în ultimii ani, din păcate, s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, lucru recunoscut în mai multe state, în special în cele din Uniunea Europeană, chiar și la nivelul Uniunii Europene”. Ministrul a mai spus că „reacția exagerată a partidelor din opoziție” față de închiderea acestuia „arată foarte clar căror interese servesc”.

Fostul deputat Vasile Bolea, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, a numit procesul de închidere o „acțiune demonstrativă”.

„Guvernul continuă linia Maiei Sandu, unde Rusia este, ca de obicei, vinovată de toate necazurile țării. O formulă convenabilă, nu-i așa? Pentru un raport despre „măsuri decisive” este suficient să închizi ceva rusesc – ceva ce a funcționat în Republica Moldova timp de mulți ani, cu mult înainte de venirea actualilor „deținători ai puterii”. „Casa Rusă” din Chișinău înseamnă prelegeri, expoziții, concerte, proiecte culturale comune, dialog viu între oameni. Astăzi, toate acestea sunt brusc declarate „instrument al războiului hibrid”. (…) Cultura nu este o armă, ci o punte între popoare. Distrugând asemenea legături, autoritățile nu elimină prezența rusă, ci propria lor șansă de a fi înțelese și respectate. Asta nu este patriotism, ci doar spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”, a scris Bolea.

A reacționat și Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. 

„Dacă partenerii lui Sandu ar rezolva problemele reale la fel de înverșunat cum luptă cu tot ce este rusesc, Moldova ar fi devenit deja un paradis pe pământ”, a declarat acesta.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și a înaintat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Rusiei privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: