Андрей Мардарь/ NewsMaker.md

BNM i-a cerut lui Stoianoglo să-l ancheteze pe Platon încă din octombrie 2020. Precizările PCCOCS

Anul trecut, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) i-a expediat o scrisoare procurorului general, prin care îl informa despre anumite declarații false depuse de omul de afaceri Veaceslav Platon și ar fi solicitat inițierea unei anchete. Portalul Cotidianul a publicat, pe 13 august, documentul. Purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) Emil Gaitur a declarat că toate aceste informații au fost oficial înregistrate și redirecționate către instituție.

Potrivit scrisorii, datate cu 20 octombrie 2020, Octavian Armașu îi cerea procurorului general Alexandr Stoianoglo să demareze o anchetă împotriva controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, pentru prezentarea unor date false. Mai exact, Armașu precizează că, în anul 2015, Platon răspundea unei solicitări BNM, afirmând că deține o cotă nesemnificativă de acțiuni în cadrul Moldinconbank și nicio acțiune în cadrul Agroindbank.

Cu toate acestea, în toamna anului 2020, PCCOCS a ridicat documente de la BNM în baza unei plângeri a lui Platon care viza deposedarea sa de acțiuni din cadrul celor două bănci. În plângerea de la PCCOCS Platon a indicat că ar fi deținut direct sau indirect acțiuni în cadrul Moldinconbank și Agroindbank.

sursa: Cotidianul.md

sursa: Cotidianul.md

sursa: Cotidianul.md

Contactat de NM, purtătorul de cuvânt al PCCOCS Emil Gaitur a declarat:

„În contextul ultimelor declarații proliferate în spațiul public cu privire la pretinse inacțiuni ale procuraturii în raport cu solicitările Băncii Naționale a Moldovei, vizavi de unele aspecte ale investigării „fraudei bancare”, comunicăm că toate aceste informații au fost oficial înregistrate și redirecționate către PCCOCS. Procurorii PCCOCS sunt responsabili de unele segmente ale investigațiilor pe dosarul denumit generic „frauda bancară”, cum ar fi activitatea bancară și cea derivată din perioada 2014-2016”.

Reprezentantul PCCOCS a precizat că, în cadrul dosarului, de asemenea, se investighează activitatea administratorilor speciali din cadrul Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, cât și activitatea persoanelor cu funcție publică/demnitate publică din cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

„Astfel, în cadrul instrumentării acestor cauze penale de către procurori, au fost solicitate și ridicate mai multe informații în baza unor mandate judecătorești, ce vizează activitatea acestor persoane cu privire la investigațiile demarate. Respectiv, atât băncile comerciale, cât și Banca Națională, în repetate rânduri, au furnizat informații relevante cauzei, care au fost anexate la dosarele penale și sunt investigate în cadrul urmăririi penale. Astfel, toate informațiile, inclusiv cele dezbătute în spațiul public, precum că au fost ignorate de către procurori, constituie obiectul de examinare a cauzei penale care urmează a fi apreciate prin prisma coroborării lor”, a menționat Gaitur.

Deoarece investigațiile în acest dosare se află la o etapă activă, PCCOCS a precizat că alte detalii nu pot fi furnizate, pentru a nu prejudicia buna desfășurare a urmăririi penale.

***

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pe 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a menținut sentința. Curtea Supremă de Justiție de două ori a menținut-o. Ultima oară, o decizie în acest sens a fost luată de CSJ la începutul lui mai 2020.

Pe 18 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a numit pe Vladimir Plahotniuc beneficiarul principal al „jafului secolului”. Tot atunci, procurorii au ajuns la concluzia că dosarul lui Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate, a fost unul fabricat.

În octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind inițierea procesului de revizuire a dosarului penal, în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Revizuirea dosarului a durat aproximativ 10 luni. În acest timp, peste 30 de martori au fost audiați. La ședința de judecată din 28 mai, procurorul Elena Ceruța a anunțat că renunță la capetele de acuzare împotriva lui Platon. Ea a spus că în timpul reexaminări dosarului s-a constat că Platon nu este vinovat. În iunie 2021, Platon a fost achitat în dosarul „frauda bancară”.

El figurează însă în alte câteva dosare gestionate de procurori. Pe 12 august, Veaceslav Platon a fost anunțat în căutare, pe numele său fiind emis și un mandat de arest pentru 30 de zile. Odată reținut, acesta urmează să fie escortat în Penitenciarul nr.13. Procurorii solicitaseră încă la ședința trecută, de pe 2 august, anunțarea în căutare și arestarea lui Veaceslav Platon, dar magistrații au decis să-i dea un termen de 10 zile ca să se prezinte în instanță. În prezent, Platon s-ar afla în Londra.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: rezultate record în 2024 și proiecții de 1 miliard de euro venituri pentru 2025

Sectorul IT contribuie cu 6% la PIB-ul național – un rezultat care reflectă eficiența și impactul ecosistemului creat de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele au fost prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea MITP, în cadrul Moldova Digital Summit 2025, confirmând rolul esențial al Parcului în transformarea digitală a Republicii Moldova. Cu un an 2024 marcat de performanțe record, MITP preconizează pentru 2025 o traiectorie ascendentă clară, susținută de extinderea accelerată a bazei de rezidenți și de creșterea veniturilor generate de sectorul IT.

Creștere fără precedent: 533 de companii rezidente într-un singur an

În prezent, MITP numără peste 2.370 de companii rezidente, dintre care 533 s-au alăturat doar în 2024 – cea mai mare creștere anuală de la înființarea Parcului. Este un semnal clar al atractivității tot mai mari pe care o are Moldova în ochii investitorilor internaționali, datorită unui regim fiscal competitiv, unui mediu de afaceri stabil și recunoașterii în creștere a Moldovei ca destinație tech emergentă în Europa de Est.

Parcul găzduiește companii cu capital din 43 de țări, cele mai multe fiind din Ucraina și România. „Contextul geopolitic regional a avut un impact major. Dacă în 2021 erau înregistrate doar trei companii ucrainene în MITP, în 2024 numărul acestora a crescut de 14 ori, ajungând la 42, pe fondul relocărilor strategice determinate de război. În același interval, și prezența companiilor cu capital românesc aproape s-a dublat, impulsionată inclusiv de schimbările fiscale recente din România aplicate sectorului IT. Astăzi, în MITP se regăsesc 41 de companii din România”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

Sectorul IT – o forță în economie: 6,3% din PIB

Contribuția sectorului IT la economia națională a crescut semnificativ, ajungând la 6,3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor preliminare, față de 1,8% în 2015. Această evoluție remarcabilă este rezultatul direct al expansiunii companiilor tech, al politicilor fiscale favorabile și al atragerii susținute de investiții externe.

Pentru anul 2025, estimăm că veniturile generate de companiile rezidente MITP vor atinge 1 miliard de euro, cu o creștere de aproximativ 30% față de 2024, când acestea au însumat 785 milioane de euro. Este o confirmare clară a potențialului de creștere durabilă și a valorii pe care sectorul IT o aduce economiei moldovenești”, a declarat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Exporturile IT – Moldova, lider regional la ritmul de creștere

Exporturile de servicii IT au crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 523 milioane de euro, de 10 ori mai mult decât în 2015 (53 milioane euro). Deși volumul absolut este inferior celui raportat de țări precum România (7,5 miliarde euro) sau Ucraina (6 miliarde euro), ritmul de creștere al Moldovei este cel mai rapid din regiune.

Această performanță este cu atât mai impresionantă cu cât Moldova este o țară de dimensiuni mici, atât ca teritoriu, cât și ca populație. Modelul de dezvoltare al MITP se dovedește a fi unul eficient și sustenabil, transformând Moldova într-un hub digital regional cu potențial strategic”, a adăugat Nadejda Hodus.

Contribuții record la bugetul de stat

Impactul economic al MITP se resimte direct și în veniturile Bugetului Public Național. În 2024, companiile rezidente au contribuit cu 78 milioane euro – de patru ori mai mult decât în 2017. Aproximativ 50% din aceste sume provin de la afaceri nou înființate după lansarea parcului.

Potrivit unei analize recente realizate de MITP, contribuțiile achitate de companiile rezidente ar putea acoperi până la 16% din cheltuielile naționale pentru ocrotirea sănătății și aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional – o ilustrare elocventă a impactului economic real generat de sectorul IT în Republica Moldova.

Prin aceste rezultate, MITP se impune nu doar ca un model de succes în regiune, ci și ca un exemplu de politică publică eficientă, care creează locuri de muncă, atrage investiții și amplifică competitivitatea digitală a țării. Cu obiective clare și un ritm susținut de dezvoltare, Moldova este tot mai aproape de a deveni un pol regional al inovației și tehnologiei”, a conchis Administratoarea Moldova Innovation Technology Park, Marina Bzovîi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: