Justiție

BNM i-a cerut lui Stoianoglo să-l ancheteze pe Platon încă din octombrie 2020. Precizările PCCOCS

Maxim Stratan, Stela Untila
| 13 august, 2021
17:34

Anul trecut, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) i-a expediat o scrisoare procurorului general, prin care îl informa despre anumite declarații false depuse de omul de afaceri Veaceslav Platon și ar fi solicitat inițierea unei anchete. Portalul Cotidianul a publicat, pe 13 august, documentul. Purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) Emil Gaitur a declarat că toate aceste informații au fost oficial înregistrate și redirecționate către instituție.

Potrivit scrisorii, datate cu 20 octombrie 2020, Octavian Armașu îi cerea procurorului general Alexandr Stoianoglo să demareze o anchetă împotriva controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, pentru prezentarea unor date false. Mai exact, Armașu precizează că, în anul 2015, Platon răspundea unei solicitări BNM, afirmând că deține o cotă nesemnificativă de acțiuni în cadrul Moldinconbank și nicio acțiune în cadrul Agroindbank.

Cu toate acestea, în toamna anului 2020, PCCOCS a ridicat documente de la BNM în baza unei plângeri a lui Platon care viza deposedarea sa de acțiuni din cadrul celor două bănci. În plângerea de la PCCOCS Platon a indicat că ar fi deținut direct sau indirect acțiuni în cadrul Moldinconbank și Agroindbank.

sursa: Cotidianul.md

Contactat de NM, purtătorul de cuvânt al PCCOCS Emil Gaitur a declarat:

„În contextul ultimelor declarații proliferate în spațiul public cu privire la pretinse inacțiuni ale procuraturii în raport cu solicitările Băncii Naționale a Moldovei, vizavi de unele aspecte ale investigării „fraudei bancare”, comunicăm că toate aceste informații au fost oficial înregistrate și redirecționate către PCCOCS. Procurorii PCCOCS sunt responsabili de unele segmente ale investigațiilor pe dosarul denumit generic „frauda bancară”, cum ar fi activitatea bancară și cea derivată din perioada 2014-2016”.

Reprezentantul PCCOCS a precizat că, în cadrul dosarului, de asemenea, se investighează activitatea administratorilor speciali din cadrul Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, cât și activitatea persoanelor cu funcție publică/demnitate publică din cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

„Astfel, în cadrul instrumentării acestor cauze penale de către procurori, au fost solicitate și ridicate mai multe informații în baza unor mandate judecătorești, ce vizează activitatea acestor persoane cu privire la investigațiile demarate. Respectiv, atât băncile comerciale, cât și Banca Națională, în repetate rânduri, au furnizat informații relevante cauzei, care au fost anexate la dosarele penale și sunt investigate în cadrul urmăririi penale. Astfel, toate informațiile, inclusiv cele dezbătute în spațiul public, precum că au fost ignorate de către procurori, constituie obiectul de examinare a cauzei penale care urmează a fi apreciate prin prisma coroborării lor”, a menționat Gaitur.

Deoarece investigațiile în acest dosare se află la o etapă activă, PCCOCS a precizat că alte detalii nu pot fi furnizate, pentru a nu prejudicia buna desfășurare a urmăririi penale.

***

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pe 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a menținut sentința. Curtea Supremă de Justiție de două ori a menținut-o. Ultima oară, o decizie în acest sens a fost luată de CSJ la începutul lui mai 2020.

Pe 18 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a numit pe Vladimir Plahotniuc beneficiarul principal al „jafului secolului”. Tot atunci, procurorii au ajuns la concluzia că dosarul lui Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate, a fost unul fabricat.

În octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind inițierea procesului de revizuire a dosarului penal, în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Revizuirea dosarului a durat aproximativ 10 luni. În acest timp, peste 30 de martori au fost audiați. La ședința de judecată din 28 mai, procurorul Elena Ceruța a anunțat că renunță la capetele de acuzare împotriva lui Platon. Ea a spus că în timpul reexaminări dosarului s-a constat că Platon nu este vinovat. În iunie 2021, Platon a fost achitat în dosarul „frauda bancară”.

El figurează însă în alte câteva dosare gestionate de procurori. Pe 12 august, Veaceslav Platon a fost anunțat în căutare, pe numele său fiind emis și un mandat de arest pentru 30 de zile. Odată reținut, acesta urmează să fie escortat în Penitenciarul nr.13. Procurorii solicitaseră încă la ședința trecută, de pe 2 august, anunțarea în căutare și arestarea lui Veaceslav Platon, dar magistrații au decis să-i dea un termen de 10 zile ca să se prezinte în instanță. În prezent, Platon s-ar afla în Londra.

armașu, bnm, cotidianul platon, top

Știri similare

Viață

Între -17°C și +10°C, ninsori și lapoviță slabă: vremea în Moldova săptămâna aceasta

Politică

Președintele României, invitat la prima reuniune a Consiliului de Pace. Cum răspunde Nicușor Dan

Viață

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol și numărul persoanelor în situații similare

Mihaela Conovali
| 8 februarie, 2026
17:17

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Totodată, a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Eșanu a anunțat și măsuri care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”, însă „legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este un act de identitate, în condițiile în care tânărul a fost încorporat în armată pe baza acestuia. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

„Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea). (…) Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului. (…) Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află în această situație, directorul ASP a spus că este vorba despre circa 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova după declararea independenței. „26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți”, a adăugat el. Potrivit șefului ASP, aceste persoane dețin „un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”. „Presupun că pentru persoanele născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid. (…) Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și vor fi implementate „foarte curând”.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere. Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).