egrace.net

„COVID-ul ne-a dat din deget și ne-a îndemnat să renunțăm la unele tradiții”. Cum ar trebui să fie înmormântate victimele răpuse de COVID-19, potrivit șefului ANSP

După deces, o persoană infectată cu COVID-19 nu prezintă pericol din punct de vedere epidemiologic. Pericolul mare de infectare este legat de procesiunile funerare, când se adună multă lume și există riscul de molipsire de la persoanele bolnave sau care nu au simptome specifice de boală. Precizările au fost făcute de către  directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună, luni, 30 martie.

„COVID-ul ne-a dat din deget și ne-a îndemnat să renunțăm și să ne debasarăm de unele tradiții, de o anumită modă, de obiceiuri pe care le-am moștenit din strămoși. Din păcate și procedura de înmormântare în Republica Moldova se spune că trebuie făcută „frumos”. Nu vorbim despre pericolul defunctului, a cadavrului. Cadavrul, după decesul cauzat de infecția cu COVID-19 nu prezintă pericol. Pericolul cel mare este legat de tradițiile de a face înmormântările: cu lume multă, cu slujbă acasă, cu slujbă în biserică și cu parastasuri, mese de pomenire. Se aglomerează multă lume și există riscul de a transmite infecția de la cel bolnav sau asimptomatic la cel sănătos”, a explicat directorul ANSP.

Oficialul s-a referit și la cele două decese înregistrate în Republica Moldova din cauza coronavirusului de tip nou.

„Am recomandat de fiecare dată și la cele două înmormântări care s-au produs până acum s-au respectat aceste principii: s-a renunțat la parastas, s-a renunțat la serviciul divin. S-a făcut slujba creștinească la cimitir, la aer deschis cu păstrarea distanței sociale și a minimului de măsuri pentru a preveni infectarea”, a menționat Nicolae Furtună.

Precizăm că rudele medicului de 79 de ani care a murit după ce s-a infectat în timpul muncii au fost indignate de atitudinea autorităților privind înmormântarea acesteia.

„A fost înmormântată la cimitirul Sf. Lazăr, întru-un sector îndepărtat, la marginea cimitirului, unde este preconizat să fie înmormântați cei contaminați cu coronovirus: sectorul 277, mormântul nr. 1”, a scris pe pagina sa de Facebook Iurie Botnari, o rudă a femeii decedate.

Potrivit lui, pe vremuri, la marginea cimitirului erau înmormântați sinucigașii, nu „medicii-eroi”, așa cum a fost descrisă femeia de ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul briefing-ului de vineri dimineață, atunci când a anunțat decesul celei de-a doua persoane din cauza COVID-19.

„Oare o așa „onoare” are un medic-erou, cum a menționat dna Dumbrăveanu, care nici odată în declarațiile sale la televiziune nu a pomenit numele medicului-erou?”, s-a mai întrebat ruda femeii.

https://www.facebook.com/Iuroc/posts/2782046435166375

Amintim că ministrul Sănătății a anunțat despre cel de-al doilea deces provocat de COVID-19 în dimineața zilei de vineri, 27 martie.

Femeia urma să împlinească 80 de ani, era medic și lucra după pensionare. Ea a fost internată pe 19 martie, iar pe 24 martie a fost transferata de la Spitalul „Toma Ciorbă” la Spitalul Clinic Republican. Aceasta suferea de diabet zaharat și insuficiență cardiacă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: