Partidul ȘOR

„Creează un precedent periculos”. Avocatul Poporului solicită CSE să revizuiască decizia cu privire la desfășurarea protestelor

Avocatul Poporului Ceslav Panico nu este de acord cu decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 13 octombrie, în care s-a dispus că protestatarii vor putea bloca carosabilul doar în weekend și nu mai mult de patru ore. Ombudsmanul consideră că prevederile adoptate de CSE „sunt nejustificate și chiar abuzive”. Panico spune că a înaintat un demers Comisiei pentru abrogarea sau revizuirea dispoziției. 

Avocatul Poporului a analizat prevederile dispoziției CSE din 13 octombrie. Panico a constatat că deși prevederile Comisiei urmăresc un scop legitim precum ordinea publică și securitatea națională, „la baza adoptării lor nu a fost efectuată o analiză sau nu a fost identificată o fundamentare a necesității acestor măsuri”.

„Orice reglementare ce impune anumite restricții trebuie să aibă drept obiectiv facilitarea exercitării dreptului și nu de a încerca impunerea unor limitări nejustificate și disproporționale, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp”, comunică Avocatul Poporului.

Ombudsmanul consideră că prevederile adoptate de CSE „sunt nejustificate și chiar abuzive în măsura în care aceste nu sunt proporționale scopului legitim urmărit”.

„La baza adoptării acestor restricții nu a fost identificată vreo analiză consolidată a autorităților publice. Instituțiile publice nu au adus dovezi că întrunirile pașnice din perioada stării de urgență ar fi condus la nerespectarea ordinii publice și securității naționale”, comunică Panico.

Avocatul Poporului spune că astfel de restricții pot fi interpretate ca un instrument de a împiedica manifestarea pozițiilor și opiniilor critice și de protest – „și creează un precedent periculos”.

În acest context, Ombudsmanul a înaintat un demers Comisiei privind abrogarea sau revizuirea punctului 3 din Dispoziția nr. 42 din 13 octombrie. „Să fie asigurat un echilibru just între respectarea standardelor internaționale și naționale cu privire la libertatea întrunirilor pașnice și respectarea ordinii publice și securității naționale”, susține Panico.

Totodată, Avocatul Poporului consideră că „dispersarea participanților din seara de 16 octombrie poartă un caracter arbitrar față de respectarea drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare și întrunire. Panico menționează că nu a văzut necesitatea unei astfel de intervenții.

De asemenea, Ombudsmanul spune că acțiunile poliției, prin care au fost ridicate corturile de pe trotuarul din scuarul Parlamentului și din fața Președinției și sistarea întrunirii precum și confiscarea bunurilor participanților la întrunire, sunt disproporționate și nu prezintă o justificare obiectivă și rezonabilă.

În concluzie, Avocatul Poporului îndemnă autoritățile și organizatorii manifestațiilor de protest să demonstreze o comunicare eficientă și un comportament responsabil în limita legii, care să asigure desfășurarea întrunirii în mod pașnic.

***

Pe 13 octombrie, CSE a luat decizia să fie interzise în zilele lucrătoare desfășurarea întrunirilor cu blocarea benzilor de circulație, a arterelor de transport sau a căilor de acces și evacuare către instituțiile publice. În zilele de odihnă, aceste întruniri vor putea fi desfășurate pe o perioadă de cel mult patru ore.

Pe 15 octombrie, ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a promis intervenții „prompte” și „hotărâte” în cazul în care protestatarii nu vor respecta decizia CSE. „Securitatea nu poate fi negociată”, a precizat ministra.

Pe 16 octombrie, în capitală a avut loc o nouă manifestație a Partidului ȘOR. Protestatarii au instalat noi corturi la intersecţia str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni cu Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, polițiștii au ridicat corturile instalate de protestatari, precum și pe cele instalate anterior în fața Președinției și Parlamentului.

Într-o declarație, Poliția a menționat că „organizatorii protestului au încălcat intenționat cerințele stabilite anterior în cadrul ședinței comune dintre ei, Primăria mun.Chișinău și Poliție”. Reprezentanții Poliției au mai precizat că angajații subdiviziunilor MAI „vor aplica legea și vor interveni prompt în cazul în care drepturile cetățenilor vor fi lezate”.

Pe 17 octombrie, președinta Maia Sandu a comentat acțiunile de evacuare a corturilor protestatarilor din centrul capitalei. „Din câte s-a văzut organizatorii acestor proteste nu au asigurat desfășurarea protestului în cadrul legal, inclusiv au fost descoperite obiecte interzise desfășurării unui protest pașnic”, a declarat Sandu. Totodată, șefa statului a mulțumit forțelor de ordine „pentru că au intervenit într-o formă calmă și au asigurat ordinea publică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ssu.gov.ua

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: