Primele produse cu canabis fabricate pe teritoriul Republicii Moldova fac senzație la nivel mondial. Crema cu canabis pentru corp și crema cu canabis pentru mâini de la Viorica Cosmetic au obținut recunoaștere internațională în cadrul concursului Global Green Beauty Awards, desfășurat la Londra. În total, compania a obținut trei distincții.
Crema de corp cu 10% unt de canabis a fost distinsă cu două premii prestigioase în cadrul concursului Global Green Beauty Awards, fiind onorată cu titlul de «Gold Winner» în categoriile «Cel mai bun produs din cânepă» și «Cel mai bun produs nou pentru îngrijirea corpului». De asemenea, crema de mâini cu 15% unt de canabis a fost desemnată «Silver Winner» la categoria «Cel mai bun produs din cânepă».
«Aceste distincții subliniază nu doar calitatea produselor, ci și angajamentul profund al companiei „Viorica Cosmetic“ în promovarea produselor naturale și sustenabile în domeniul frumuseții», au menționat reprezentanții companiei.
Ingredientul de bază pentru aceste produse este untul de cânepă, obținut prin presarea la rece a semințelor de cânepă. Această metodă asigură păstrarea tuturor componentelor valoroase din materia primă și a calităților nutritive. Untul de canabis oferă o hidratare profundă, elimină deficitul de substanțe nutritive și îmbunătățește elasticitatea pielii.
Produsele cu unt de canabis de la «Viorica Cosmetic» au o textură densă, hidratând eficient atât pielea uscată, cât și cea predispusă la deshidratare. Efectul hidratant puternic asigură o senzație de confort de lungă durată. De asemenea, este important de menționat că produsele cu unt de canabis ale companiei «Viorica-Cosmetic» nu conțin siliconi, uleiuri minerale și parabeni.
Concursul Global Green Beauty din Londra recunoaște cele mai bune mărci de frumusețe ecologică. În anul 2023 au fost înregistrate peste 650 de participări, evidențiind o competiție acerbă.
Experții internaționali evidențiază produsele de frumusețe Green & Clean care sunt naturale, organice, vegane și nu generează deșeuri.
Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova susține că numărul moldovenilor care călătoresc cu avionul crește de la an la an, iar odată cu el – și numărul situațiilor neplăcute în aeroporturi. În astfel de cazuri, Centrul subliniază că pasagerii au drepturi clare și pot solicita compensații între 250 și 600 de euro, cazare, mese sau rambursarea integrală a biletului.
Potrivit Centrului, în Republica Moldova, drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul sunt reflectate într-un regulament aprobat de Guvern și în Legea privind protecția consumatorilor. Regulamentul se aplică zborurilor care pleacă de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de compania aeriană, precum și celor care sosesc din afara țării și sunt efectuate de operatori aerieni din R. Moldova. Pasagerii pot invoca aceste drepturi doar dacă au o rezervare confirmată pentru zborul respectiv și se prezintă la înregistrare la ora indicată în prealabil de compania aeriană sau, dacă ora nu este menționată, cu cel puțin 45 de minute înainte de plecarea zborului.
În ce condiții și la ce putem pretinde în cazul întârzierilor de zbor?
Centrul European al Consumatorului din R. Moldova susține că pasagerii au dreptul la compensații, informare despre drepturile lor, asistență și deservire atunci când zborul are o întârziere față de ora programată, după cum urmează:
două ore pentru zboruri de peste 1 500 de kilometri sau mai puțin;
trei ore sau mai mult pentru zboruri cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri;
patru ore sau mai mult pentru zboruri mai lungi de 3 500 de kilometri.
Mărimea distanțelor de la Aeroportul Chișinău spre diferite destinații pot fi găsite aici, aici și aici.
În condițiile date, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență sub formă de mese și băuturi răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare. În cazul în care noua oră de plecare este programată să fie cu cel puțin o zi mai târziu față de ora de plecare anunțată inițial, pasagerii au dreptul la cazare hotelieră (când este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau o ședere suplimentară fată de cea prevăzută de pasager), dar și la asigurarea transportului dintre aeroport și locul cazării. În cazul în care întârzierea este de cel puțin cinci ore, pasagerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de rambursare, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului, la prețul de achiziție.
Potrivit Centrului, valoarea compensațiilor ce poate fi solicitată de la compania avia care deservește zborul poate varia de la 250 la 600 euro, iar valoarea dată poate fi redusă la jumătate în condițiile în care pasagerului i se propune o cursă alternativă în condițiile specificate în tabel:
Compensațiile se solicită de la compania care deservește zborul și se plătește în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată bancar sau cec bancar sau, cu acordul scris al pasagerului, în bonuri de călătorie și/sau alte servicii.
Ce drepturi avem și ce putem face în cazul anulării zborului?
Centrul European al Consumatorului din R. Moldova susține că în cazul anulării unui zbor, pasagerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a alege între:
rambursarea, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului, la prețul de achiziție;
redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, cât mai repede posibil;
redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, la o dată ulterioară, la alegerea pasagerului, sub rezerva existenței unor locuri disponibile.
La anularea zborului pasagerii trebuie sa beneficieze de asistență și deservire, inclusiv în eventualitatea unei redirecționări. De asemenea, pasagerii au dreptul să primească o compensație, cu următoarele excepții:
dacă au fost informați despre anulare cu cel puțin 2 săptămâni înainte de ora de plecare prevăzută;
dacă sunt informați despre anulare într-un interval cuprins între 14 și 7 zile înainte de ora de plecare prevăzută, și li se oferă o redirecționare care să le permită să plece cu cel mult 2 ore înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală cu mai puțin de 4 ore după ora de sosire prevăzută;
dacă sunt informați despre anulare cu mai puțin de 7 zile înainte de ora de plecare prevăzută și li se oferă o redirecționare care să le permită să plece cel târziu cu o oră înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală în mai puțin de 2 ore după ora de sosire prevăzută.
Valoarea compensațiilor la care pot pretinde pasagerii care au parte de zboruri anulate este reflectată în tabelul de mai jos:
Compensațiile se solicită de la compania care deservește zborul și se plătește în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată bancar sau cec bancar sau, cu acordul scris al pasagerului, în bonuri de călătorie și/sau alte servicii.
Potrivit Centrului, în momentul în care pasagerii sunt informați despre anulare, acestora trebuie să li se ofere explicații privind posibilitățile de transport alternative. Operatorul de transport aerian nu este obligat să plătească compensații dacă poate face dovada că anularea este cauzată de circumstanțe extraordinare, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Sarcina dovedirii faptului că pasagerul a fost într-adevăr informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport aerian.
Centrul a mai precizat că, în cazul anulării zborului, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență sub formă de mese și băuturi răcoritoare, proporțională cu timpul de așteptare. În cazul unei redirecționări în care noua oră de plecare este programată la cel puțin o zi după ora de plecare inițială pentru zborul anulat, pasagerii au dreptul la cazare hotelieră (când este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau o ședere suplimentară față de cea prevăzută de pasager), precum și la asigurarea transportului dintre aeroport și locul cazării.
Cum procedăm când ne pomenim cu bagaje pierdute sau deteriorate
Centrul European al Consumatorului din R. Moldova a menționat că, în caz de pierdere sau deteriorare a bagajelor, pasagerul trebuie să se adreseze companiei aeriene cu care a călătorit, precum și reprezentanților biroului ”Lost and Found”, înainte de a părăsi zona de sosire. Personalul acestui serviciu îl va informa pe pasager cu privire la ordinea acțiunilor și procedurilor ulterioare. Totodată, în conformitate cu politica companiei aeriene, pasagerul are dreptul de a primi o despăgubire, urmare a depunerii unei reclamații la compania aeriană.
Potrivit Centrului, chiar dacă companiile aeriene sunt răspunzătoare pentru daunele aduse bagajelor pasagerilor (pierderi, deteriorări sau întârzieri), valoarea maximă a despăgubirii este limitată la 1 000 DST (Drepturi Speciale de Tragere), ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 1 240 Euro.
Varvara Buzilă, cercetătoare, etnograf, muzeograf și profesor universitar, a fost felicitată cu aplauze în plenul Parlamentului pentru obținerea premiului Europa Nostra 2025, la categoria „Campioni ai Patrimoniului”. Distincția i-a fost oferită pentru contribuția adusă în promovarea și conservarea patrimoniului cultural al Moldovei, atât material, cât și imaterial.
„Ne-am bucurat să o felicităm în ședința Parlamentului de astăzi, fiind prezentă împreună cu colegii săi de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională. De peste patru decenii, doamna Buzilă s-a dedicat protejării și revitalizării acestui patrimoniu, atât prin cercetare științifică, cât și prin implicare publică. În toți acești ani, a menținut un contact strâns cu comunitățile locale, călătorind regulat în mediul rural pentru a susține purtătorii de patrimoniu și a promova transmiterea lui între generații”, se menționează în comunicatul emis de Parlament.
Potrivit Ministerului Culturii, activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.
„Pe parcursul activității sale științifice, a documentat peste 850 de localități din Republica Moldova, România și Ucraina, a publicat 10 monografii și peste 75 de articole științifice, a coordonat expediții etnografice, proiecte educaționale și tabere de vară, implicând generații întregi de studenți, cercetători și purtători de tradiții. Totodată, prin implicarea sa constantă în viața comunităților rurale, a susținut transmiterea meșteșugurilor tradiționale, promovarea patrimoniului textil, a turismului cultural și valorificarea durabilă a resurselor identitare ale satului moldovenesc”, precizează ministerul într-un comunicat.
Juriul Europa Nostra a subliniat, în motivarea deciziei, contribuția esențială adusă de doamna Varvara Buzilă „la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – material și imaterial – în condiții adesea dificile, cu resurse instituționale limitate, îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, influențând politici naționale și contribuind la recunoașterea patrimoniului Moldovei la nivel internațional.”
Aplicația a fost înaintată de Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior / Școala de la Piscu (România), câștigătoare a Premiului Europa Nostra în 2022.
Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat de Europa Nostra și Uniunea Europeană, în perioada 12–14 octombrie 2025, la Bruxelles.
„Această recunoaștere europeană reprezintă o dovadă a valorii excepționale a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și a contribuției specialiștilor noștri la consolidarea identității culturale europene”, mai menționează Ministerul Culturii.
Premiile Europa Nostra constituie cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului cultural, fiind cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. În anul 2025, 30 de laureați din 24 de țări au fost selectați de către Juriul internațional, format din experți în domeniul patrimoniului, dintr-un total de 251 de candidaturi depuse.
Rusia nu are nevoie de trupe în uniforme pentru a desfășura acțiuni de destabilizare în regiune – avertizează Stanislav Secrieru, secretar al Consiliului Suprem de Securitate și consilier prezidențial în domeniul apărării. Secrieru a atras atenția, într-o analiză a riscurilor de securitate din stânga Nistrului, asupra modului în care Federația Rusă a operat de-a lungul anilor prin tehnici de infiltrare.
„Rusia nu are nevoie de soldați îmbrăcați în uniforme pentru a desfășura operațiuni militare de destabilizare – are deja un întreg manual al războiului hibrid”, a scris Stanislav Secrieru pe rețelele de socializare.
Acesta amintește că, după anul 2014, când Ucraina a interzis rotația trupelor ruse prin teritoriul său, autoritățile din Republica Moldova au reușit să prevină mai multe tentative de infiltrare a soldaților și ofițerilor ruși prin Aeroportul Chișinău, care erau îmbrăcați în haine civile.
Secrieru invocă mai multe exemple istorice, pentru a arăta strategia constantă a Rusiei de desfășurare militară sub acoperire:
– În 1962, contingentului militar sovietic desfășurat în Cuba era interzis să poartă uniforma, iar explicația pentru prezența sporită a sovieticilor era ca URSS acordă ajutor cu expertiză în domeniul agricol.
– În 1970 contingentul militar sovietic a fost adus în Egipt pe nave turistice civile, soldații și ofițerii fiind îmbrăcați în civil.
– În 1982, la fel, un contingent sovietic de trupe a fost desfășurat în Siria, pe nave civile și contingentul fiind îmbrăcat pe civil.
– Pe durata războiului civil în Angola din 1975 trupe sovietice era desfășurate și operau pe teren în haine civile pentru a menține negarea plauzibilă a prezenței sale.
„Este o lecție importantă pentru toți cei care subestimează pericolul. Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe internet. Tocmai de aceea, Moldova are nevoie de instituții vigilente și bine pregătite, de parteneriate internaționale solide și de o direcție clară, cea europeană, care este singura capabilă să ne garanteze pacea, securitatea și libertatea”, a scris Stanislav Secrieru pe rețelele de socializare.
Precizările vin după ce o declarație recentă a premierului Dorin Recean, care a avertizat că Rusia vrea să desfășoare 10 000 de soldați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu este controlată de autoritățile constituționale și se află la granița cu Ucraina, a stârnit un val de reacții în mediul online. Pe 5 iunie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că evaluările au fost făcute de instituțiile statului.
Pe 12 iunie, și președinta Maia Sandu a avertizat că dislocarea trupelor ruse în regiunea transnistreană reprezintă un pericol real. Potrivit șefei statului, acest scenariu ar putea deveni posibil în cazul în care, la Chișinău, va fi instalat un Parlament docil intereselor Kremlinului. Maia Sandu a confirmat, de asemenea, estimarea făcută anterior de premierul Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar putea trimite aproximativ 10.000 de militari în stânga Nistrului, pentru a-și consolida prezența militară în regiune: „Este o cifră periculoasă”, a precizat ea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — Israelul a atacat Iranul. Teheranul cere convocarea de urgență a consiliului de securitate al ONU — Deciziile Consiliului de Supervizare: între neîncredere și susținere în Parlament — Semințele de culturi furajere produse în Moldova, acceptate pe piața UE — În loc de omagiu – uitare și ruine: Centrul „Eugen Doga”, lăsat să moară înainte să existe — „Moldova Altfel” revine cu un nou sezon: primul episod, dedicat orașului Bălți Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Luni, 16 iunie, va fi dat startul Congresului Mondial al Viei și Vinului, care se desfășoară în premieră în Republica Moldova. La eveniment sunt așteptați peste 500 de participanți, cercetători, viticultori, oenologi, producători și decidenți politici din 51 de țări membre ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Printre aceștia se numără John Barker, director general al OIV, Yvette van der Merwe, președinta OIV, Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare și alții.
La Congres vor participa și experți din Republica Moldova, care vor prezenta cele mai recente studii și rezultate ale cercetărilor aplicate în viticultură și vinificație, contribuind astfel la promovarea expertizei științifice locale pe plan internațional.
„Comunicările savanților noștri sunt aliniate tematicii Congresului și reflectă cele mai stringente provocări din viticultură, oenologie, economie și nutriție. Vom avea intervenții valoroase despre soiuri rezistente la schimbările climatice, viticultura de precizie, construirea lanțurilor valorice durabile în industria vinului, digitalizarea și automatizarea proceselor oenologice, cadrul legal privind producerea și promovarea băuturilor alcoolice. Un subiect de interes va fi și legătura dintre consumul responsabil de vin și sănătate, precum și utilizarea subproduselor vinicole în produse funcționale cu potențial benefic pentru organism. Discuțiile vor include și potențialul soiurilor autohtone, precum Rara Neagră și Feteasca Neagră, în contextul tendințelor actuale din industrie, precum viticultura de precizie, utilizarea datelor climatice pentru prevenirea bolilor viței-de-vie sau integrarea inteligenței artificiale în procesul de asamblare a vinurilor”, a menționatGheorghe Arpentin, președinte al Comitetului Științific al OIV, profesor universitar și doctor habilitat în științe tehnice.
Congresul se va axa pe tema: „Trasarea viitorului vinului: Îmbrățișarea rezilienței, creșterea valorii, încurajarea inovației”. De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi organizate patru paneluri de discuții, în cadrul cărora vor fi abordate peste 300 de teme de importanță mondială din sector. Dintre acestea, 29 vor fi prezentate de cercetători moldoveni din domeniul viticulturii și sectoarelor conexe.
Sesiunile de discuții vor avea loc pe 16, 17 și 18 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău și maib park. Pe lângă acestea, vor avea loc mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova și o cină festivă.
Tot cu ocazia evenimentului, Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău va fi amenajată cu zone foto și compoziții artistice tematice, iar pe Aleea Clasicilor va fi prezentată o expoziție cu cele mai reprezentative soiuri de viță-de-vie pentru țara noastră. Totodată, în prima zi a Congresului, 15 vinării din țară vor avea posibilitatea să prezinte în fata experților internaționali produsele vitivinicole care au obținut numeroase premii la concursuri internaționale.
Evenimentul este organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova deschide cel de-al doilea centenar al organizației.
