Newsmaker

CSM amână pentru a treia oară examinarea cererii de demisie a unui judecător în dosarul Șor

În cadrul ședinței din 19 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a amânat repetat examinarea cererii de demisie a judecătoarei Nina Veleva de la Curtea de Apel Cahul. Magistrata face parte din completul de judecători care examinează dosarul „Șor”.

Subiectul privind demisia judecătoarea Ninei Veleva era primul în agenda ședinței din 19 ianuarie. Membrul CSM Petru Moraru a atras atenția că „nimeni nu poate împiedica dreptul judecătorului de a demisiona onorabil”.

Membra CSM Carolina Ciugureanu-Mihailuță a declarat că raportul privind obținerea unor informații suplimentare de la magistrată în ceea ce ține de dosarul Șor a fost solicitat în data de 22 decembrie a fost prezentat abia luni, 18 ianuarie, în a doua jumătate a zilei. Respectiv, membrii CSM nu au reușit să-l examineze. Aceasta a propus examinarea subiectului în cadrul următoarei ședințe a CSM și invitarea judecătoarei Veleva în cadrul acesteia. Ceilalți membri ai CSM au susținut propunerea.

Cererea demisiei judecătoarei Nina Veleva este pe ordinea de zi a CSM de la începutul lunii decembrie. Mâi întâi, ședința la care urma să fie examinată această chestiune nu a avut loc din lipsă de cvorum. Ulterior, subiectul a fost amânat la solicitarea membrei CSM Elena Belei.

Curtea de Apel Cahul examinează dosarul Șor de mai mult de doi ani. În acest timp, Ilan Șor a reușit să devină deputat în parlamentul Republicii Moldova și să părăsească teritoriul țării.

Nina Veleva a devenit judecătoare în 2008. Din 2015, lucrează la Curtea de Apel Cahul. În 2019 a trecut atestarea cu calificativul „foarte bine”. Numele său a fost vizat în trei plângeri depuse la CSM. Acestea au fost, însă, respinse. În afară de asta, Veleva nu a pierdut niciun dosar la CEDO.

Potrivit declarației sale de avere și interese, în 2019, Veleva a obținut 267,2 mii de le (circa 22,2 mii de lei lunar). Familia acesteia deține un apartament de 62,3 m2, cumpărat în 2002 cu 43,8 mii de lei. În 1994, familia sa a cumpărat un autoturism Opel Cadel în valoare de 20 de mii de lei, care rămâne în posesia sa. În 2018, familia sa a dobândit pentru utilizare și un autoturism Renault Megane. În declarația sa de avere, valoarea mașinii este estimată la 82,4 mii de lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: