Cum a afectat războiul din Ucraina influența Patriarhiei Moscovei în Moldova și Estonia? Analiză Politico

Renumita publicație americană Politico a publicat o analiză despre efectele invaziei ruse din Ucraina asupra influenței Bisericii Ortodoxe Ruse din regiune. Aceasta este intitulat „Lumea ortodoxă din Europa este în tulburare morală”. Materialul relatează despre aderarea masivă a bisericilor din cadrul Mitropoliei Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, la Biserica Ortodoxă Română. Totodată, se face referire și la situația Bisericii Ortodoxe Estoniene, pe care autoritățile Estoniei vor să o distanțeze de Patriarhia Moscovei.

În analiza sa, Politico scrie că, în Rusia, religia este folosită ca o unealtă pentru a justifica invazia din Ucraina. Recent, într-un document oficial, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill, a numit agresiunea militară asupra Ucrainei un „război sfânt”. Potrivit lui, scopul acestui așa-numit „război sfânt” este protejarea Rusiei de către Occident.

În articol se atrage atenția asupra faptului că bisericile ortodoxe ruse se găsesc nu doar în Rusia, ci și în alte părți ale lumii – în Republica Moldova și Estonia, de exemplu.

În cadrul Mitropoliei Moldovei există aproape 1 000 de biserici care se subordonează Patriarhiei Moscovei. Din cauza dezacordului față de invazia din Ucraina, peste 60 de biserici din Moldova, subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse, au aderat la Patriahia Română de la izbucnirea agresiunii militare în februarie 2022.

Este și cazul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din satul Bozieni, raionul Hâncești. „Când a început războiul din Ucraina, noi am spus: Asta este!”, a declarat parohul bisericii din Bozieni, Tudor Roman, pentru Politico. Preotul i-a convins pe săteni să treacă de la conducerea religioasă rusă la Patriarhia Română – o decizie care a fost acceptată de majoritatea oamenilor.

Preotul Roman a declarat că încă și mai multe biserici vor să facă trecerea la Patriarhia Română, însă se fac presiuni asupra parohilor lăcașurilor respective pentru a preveni acest lucru. „De exemplu, vin de la Mitropolia Moldovei cu niște hârtii și te anunță că nu mai ai dreptul să oficiezi slujbe sau că nu mai ești preotul regiunii”, a menționat el.

Cât despre poziția liderului Patriarhiei Moscovei față de războiul din țara vecină, preotul Roman a spus: „Mă rog pentru iertarea păcatelor patriarhului Kirill”.

Între timp, și autoritățile estoniene încearcă să distanțeze Biserica Ortodoxă Estoniană de Patriarhia Moscovei, scrie Politico. În acest context, publicația a atras atenția asupra faptului că, în acest an, autoritățile estoniene l-au declarat pe mitropolitul Bisericii ruse din Estonia, Evghenii, o amenințare la adresa securității și nu i-au prelungit permisul de ședere.

Ministrul de Interne de la Tallin, Lauri Läänemets, consideră că biserica nu mai poate continua să rămână sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează să ia măsuri legale în acest sens.

Pentru aceasta, ministrul prezintă două opțiuni: fie bisericile ortodoxe din Estonia se separă de Patriarhia Moscovei – așa cum fac în prezent cele din Moldova – fie statul intervine din motive de securitate și pune capăt activității Bisericii Ortodoxe Estoniene din cadrul Patriarhiei Moscovei ca organizație.

Totuși, Biserica Ortodoxă Estoniană dorește să rămână sub tutela Patriarhiei Ruse, în pofida declarațiilor pro-război, menționează Politico.

Noi nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a declarat episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu. Acesta respinge documentul despre „războiul sfânt”, calificându-l ca fiind irelevant. Potrivit lui, patriarhul Kirill „face doar o greșeală, așa cum fac oamenii”. Și, în opinia lui, „schimbarea apartenenței unei biserici pentru fiecare greșeală nu este o soluție”.

Cu toate acestea, există o altă opțiune de luat în considerare, a subliniat Politico.

În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Iar președintele Parlamentului de la Tallin, Lauri Hussar, vede acest precedent ca o posibilă soluție pentru bisericile din Estonia – să intre sub jurisdicția Patriarhului de Constantinopol.

În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierea”, a spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu îndeamnă cetățenii să susțină reforma administrației publice locale: „Falsurile și sperietorile vor să blocheze o schimbare necesară încă acum 20 de ani”

Președinta Maia Sandu a venit cu un mesaj în susținerea reformei administrației publice locale, după ce în spațiul public au apărut tot mai multe falsuri și dezinformări menite să blocheze procesul de amalgamare a primăriilor. Într-un mesaj video publicat pe 25 mai pe rețelele de socializare, șefa statului a subliniat că primăriile mici nu au capacitatea să ofere cetățenilor servicii de calitate și că reforma, oricât de complicată ar fi, este singura cale prin care satele moldovenești pot avea o șansă reală la dezvoltare.

„Reforma a fost lăsată prea mulți ani într-o parte pentru că e extrem de complicată și nu aduce nici voturi, nici aplauze. Dar rămânarea reformei înseamnă să lipsim satele noastre de șansa de a se dezvolta”, a declarat Sandu.

Președinta a invocat mai multe argumente în favoarea amalgamării. 87% din primăriile din Moldova au sub 3.000 de locuitori, iar media populației per primărie este de 17 ori mai mică decât în Lituania. Primăriile mici reușesc să asigure cu apă și canalizare doar 40% din gospodării, față de circa 65% în primăriile cu 3.000-5.000 de locuitori. Totodată, într-o primărie mică, 30% din bugetul local se consumă pentru întreținerea instituției, față de doar 10% într-o primărie cu 10.000 de locuitori, iar doar 20% din buget este investit în infrastructură, de două ori mai puțin decât în primăriile mari.

„Toate aceste date arată clar că atunci când administrațiile își unesc eforturile, crește și calitatea serviciilor, se modernizează mai repede infrastructura, se aduc proiecte în localități și crește nivelul de trai”, a spus Sandu.

Președinta a reamintit că Guvernul a anunțat că va oferi de trei ori mai mulți bani decât anterior localităților care își unesc voluntar administrațiile — câte 3.000 de lei per locuitor. A subliniat totodată că reforma nu presupune dispariția satelor sau a identității locale, ci doar unirea administrațiilor.

„Satul și identitatea locală se păstrează, doar administrațiile se unesc”, a declarat Sandu, îndemnând primarii să pună în prim plan interesul locuitorilor, tinerii să vorbească acasă despre beneficiile reformei și toți cetățenii să se implice în deciziile luate la nivel local.

***

Până în prezent, 608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. În perioada 18-22 mai, reprezentanții Guvernului au continuat vizitele în teritoriu pentru a explica procesul aleșilor locali, cu deplasări în raioanele Telenești, Căușeni, Rîșcani, Florești, Taraclia, Șoldănești, Cantemir și Cahul.

Printre cele mai semnificative exemple se numără raionul Florești, unde 36 din cele 40 de primării au adoptat decizii de inițiere a amalgamării, și raionul Telenești, unde 12 localități își unesc administrațiile. Primăria unită a celor 12 localități din Telenești va beneficia de circa 92 de milioane de lei din bugetul de stat, resurse care vor putea fi folosite pentru proiecte concrete și servicii publice mai bune.

Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: