Cum a afectat războiul din Ucraina influența Patriarhiei Moscovei în Moldova și Estonia? Analiză Politico

Renumita publicație americană Politico a publicat o analiză despre efectele invaziei ruse din Ucraina asupra influenței Bisericii Ortodoxe Ruse din regiune. Aceasta este intitulat „Lumea ortodoxă din Europa este în tulburare morală”. Materialul relatează despre aderarea masivă a bisericilor din cadrul Mitropoliei Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, la Biserica Ortodoxă Română. Totodată, se face referire și la situația Bisericii Ortodoxe Estoniene, pe care autoritățile Estoniei vor să o distanțeze de Patriarhia Moscovei.

În analiza sa, Politico scrie că, în Rusia, religia este folosită ca o unealtă pentru a justifica invazia din Ucraina. Recent, într-un document oficial, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill, a numit agresiunea militară asupra Ucrainei un „război sfânt”. Potrivit lui, scopul acestui așa-numit „război sfânt” este protejarea Rusiei de către Occident.

În articol se atrage atenția asupra faptului că bisericile ortodoxe ruse se găsesc nu doar în Rusia, ci și în alte părți ale lumii – în Republica Moldova și Estonia, de exemplu.

În cadrul Mitropoliei Moldovei există aproape 1 000 de biserici care se subordonează Patriarhiei Moscovei. Din cauza dezacordului față de invazia din Ucraina, peste 60 de biserici din Moldova, subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse, au aderat la Patriahia Română de la izbucnirea agresiunii militare în februarie 2022.

Este și cazul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din satul Bozieni, raionul Hâncești. „Când a început războiul din Ucraina, noi am spus: Asta este!”, a declarat parohul bisericii din Bozieni, Tudor Roman, pentru Politico. Preotul i-a convins pe săteni să treacă de la conducerea religioasă rusă la Patriarhia Română – o decizie care a fost acceptată de majoritatea oamenilor.

Preotul Roman a declarat că încă și mai multe biserici vor să facă trecerea la Patriarhia Română, însă se fac presiuni asupra parohilor lăcașurilor respective pentru a preveni acest lucru. „De exemplu, vin de la Mitropolia Moldovei cu niște hârtii și te anunță că nu mai ai dreptul să oficiezi slujbe sau că nu mai ești preotul regiunii”, a menționat el.

Cât despre poziția liderului Patriarhiei Moscovei față de războiul din țara vecină, preotul Roman a spus: „Mă rog pentru iertarea păcatelor patriarhului Kirill”.

Între timp, și autoritățile estoniene încearcă să distanțeze Biserica Ortodoxă Estoniană de Patriarhia Moscovei, scrie Politico. În acest context, publicația a atras atenția asupra faptului că, în acest an, autoritățile estoniene l-au declarat pe mitropolitul Bisericii ruse din Estonia, Evghenii, o amenințare la adresa securității și nu i-au prelungit permisul de ședere.

Ministrul de Interne de la Tallin, Lauri Läänemets, consideră că biserica nu mai poate continua să rămână sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează să ia măsuri legale în acest sens.

Pentru aceasta, ministrul prezintă două opțiuni: fie bisericile ortodoxe din Estonia se separă de Patriarhia Moscovei – așa cum fac în prezent cele din Moldova – fie statul intervine din motive de securitate și pune capăt activității Bisericii Ortodoxe Estoniene din cadrul Patriarhiei Moscovei ca organizație.

Totuși, Biserica Ortodoxă Estoniană dorește să rămână sub tutela Patriarhiei Ruse, în pofida declarațiilor pro-război, menționează Politico.

Noi nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a declarat episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu. Acesta respinge documentul despre „războiul sfânt”, calificându-l ca fiind irelevant. Potrivit lui, patriarhul Kirill „face doar o greșeală, așa cum fac oamenii”. Și, în opinia lui, „schimbarea apartenenței unei biserici pentru fiecare greșeală nu este o soluție”.

Cu toate acestea, există o altă opțiune de luat în considerare, a subliniat Politico.

În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Iar președintele Parlamentului de la Tallin, Lauri Hussar, vede acest precedent ca o posibilă soluție pentru bisericile din Estonia – să intre sub jurisdicția Patriarhului de Constantinopol.

În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierea”, a spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Alegătorii pot cere votarea cu urna mobilă la parlamentare. Care este procedura și cine poate solicita

Alegătorii pot cere, începând cu 15 septembrie, exprimarea votului pentru scrutinul parlamentar de la sfârșitul acestei luni la locului aflării. Cererea privind votarea la locul aflării trebuie să fie completată personal de către solicitant. Anunțul a fost făcut într-un comunicat de către Comisia Electorală Centrală (CEC).

CEC a reamintit că, potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare, poate solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă. Cererile se fac în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 14:00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14:00 numai la prezentarea unui certificat medical.

Persoanele care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se pot deplasa la sediul secției de votare pentru a depune personal cererea, o pot transmite prin intermediul unui membru al familiei sau al lucrătorului social, după caz asistentului social comunitar.

Cererea privind votarea la locul aflării trebuie să fie completată personal de către alegătorul care solicită votarea la locul aflării. „Cererea va include următoarele informații: datele de identificare ale solicitantului, motivul de sănătate sau alt motiv temeinic care face imposibilă deplasarea la sediul secției de votare, după caz – numele și prenumele persoanei desemnate să transmită cererea în numele solicitantului, datele de contact ale solicitantului, persoanei care a transmis cererea. La cerere se vor anexa copia de pe actul de identitate al alegătorului și, după caz, actele doveditoare care justifică solicitarea (de exemplu: certificat medical, adeverință medicală etc.)”, a precizat CEC..

Cererile privind votarea la locul aflării pot fi semnate electronic și depuse la adresa de e-mail oficială a organului electoral.

Alegerile parlamentare vor fi organizate la data de 28 septembrie.

În cursa electorală au fost înregistrați 23 de concurenți, după cum urmează:

  • Partidul Acțiune și Solidaritate;
  • Partidul „Democrația Acasă”;
  • Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare;
  • Andrei Năstase – candidat independent;
  • Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
  • Olesea Stamate – candidat independent;
  • Partidul Social Democrat European;
  • Partidul Național Moldovenesc;
  • Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”;
  • Blocul electoral „Alternativa”;
  • Mișcarea „Respect Moldova”;
  • Blocul electoral „Împreună”;
  • Liga Orașelor şi Comunelor;
  • Alianța pentru Unirea Românilor;
  • Victoria Sanduţa – candidat independent;
  • Alianța „Moldovenii”;
  • Partidul „Moldova Mare”;
  • Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii”;
  • Partidul „Noua Opțiune Istorică”;
  • Partidul Liberal;
  • „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”;
  • Tatiana Creţu – candidat independent;
  • „Partidul Nostru”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: