Cum a afectat războiul din Ucraina influența Patriarhiei Moscovei în Moldova și Estonia? Analiză Politico

Renumita publicație americană Politico a publicat o analiză despre efectele invaziei ruse din Ucraina asupra influenței Bisericii Ortodoxe Ruse din regiune. Aceasta este intitulat „Lumea ortodoxă din Europa este în tulburare morală”. Materialul relatează despre aderarea masivă a bisericilor din cadrul Mitropoliei Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, la Biserica Ortodoxă Română. Totodată, se face referire și la situația Bisericii Ortodoxe Estoniene, pe care autoritățile Estoniei vor să o distanțeze de Patriarhia Moscovei.

În analiza sa, Politico scrie că, în Rusia, religia este folosită ca o unealtă pentru a justifica invazia din Ucraina. Recent, într-un document oficial, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill, a numit agresiunea militară asupra Ucrainei un „război sfânt”. Potrivit lui, scopul acestui așa-numit „război sfânt” este protejarea Rusiei de către Occident.

În articol se atrage atenția asupra faptului că bisericile ortodoxe ruse se găsesc nu doar în Rusia, ci și în alte părți ale lumii – în Republica Moldova și Estonia, de exemplu.

În cadrul Mitropoliei Moldovei există aproape 1 000 de biserici care se subordonează Patriarhiei Moscovei. Din cauza dezacordului față de invazia din Ucraina, peste 60 de biserici din Moldova, subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse, au aderat la Patriahia Română de la izbucnirea agresiunii militare în februarie 2022.

Este și cazul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din satul Bozieni, raionul Hâncești. „Când a început războiul din Ucraina, noi am spus: Asta este!”, a declarat parohul bisericii din Bozieni, Tudor Roman, pentru Politico. Preotul i-a convins pe săteni să treacă de la conducerea religioasă rusă la Patriarhia Română – o decizie care a fost acceptată de majoritatea oamenilor.

Preotul Roman a declarat că încă și mai multe biserici vor să facă trecerea la Patriarhia Română, însă se fac presiuni asupra parohilor lăcașurilor respective pentru a preveni acest lucru. „De exemplu, vin de la Mitropolia Moldovei cu niște hârtii și te anunță că nu mai ai dreptul să oficiezi slujbe sau că nu mai ești preotul regiunii”, a menționat el.

Cât despre poziția liderului Patriarhiei Moscovei față de războiul din țara vecină, preotul Roman a spus: „Mă rog pentru iertarea păcatelor patriarhului Kirill”.

Între timp, și autoritățile estoniene încearcă să distanțeze Biserica Ortodoxă Estoniană de Patriarhia Moscovei, scrie Politico. În acest context, publicația a atras atenția asupra faptului că, în acest an, autoritățile estoniene l-au declarat pe mitropolitul Bisericii ruse din Estonia, Evghenii, o amenințare la adresa securității și nu i-au prelungit permisul de ședere.

Ministrul de Interne de la Tallin, Lauri Läänemets, consideră că biserica nu mai poate continua să rămână sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează să ia măsuri legale în acest sens.

Pentru aceasta, ministrul prezintă două opțiuni: fie bisericile ortodoxe din Estonia se separă de Patriarhia Moscovei – așa cum fac în prezent cele din Moldova – fie statul intervine din motive de securitate și pune capăt activității Bisericii Ortodoxe Estoniene din cadrul Patriarhiei Moscovei ca organizație.

Totuși, Biserica Ortodoxă Estoniană dorește să rămână sub tutela Patriarhiei Ruse, în pofida declarațiilor pro-război, menționează Politico.

Noi nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a declarat episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu. Acesta respinge documentul despre „războiul sfânt”, calificându-l ca fiind irelevant. Potrivit lui, patriarhul Kirill „face doar o greșeală, așa cum fac oamenii”. Și, în opinia lui, „schimbarea apartenenței unei biserici pentru fiecare greșeală nu este o soluție”.

Cu toate acestea, există o altă opțiune de luat în considerare, a subliniat Politico.

În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Iar președintele Parlamentului de la Tallin, Lauri Hussar, vede acest precedent ca o posibilă soluție pentru bisericile din Estonia – să intre sub jurisdicția Patriarhului de Constantinopol.

În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierea”, a spus el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federico Parra/AFP

Bilanțul cutremurelor din Venezuela crește dramatic: peste 1 400 de oameni și-au pierdut viața

Bilanțul morților în urma cutremurului dublu devastator din Venezuela a ajuns la 1 430. De asemenea, cel puțin 68 900 de persoane sunt date dispărute. Informațiile au fost transmise sâmbătă, 27 iunie, de agenția Associated Press, cu referire la Guvernul de la Caracas.

Specialiștii spun că primele 48–72 de ore sunt esențiale pentru salvarea supraviețuitorilor, deși acest interval poate fi extins dacă aceștia au acces la hrană și apă.

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat că în La Guaira, cel mai afectat stat, au fost mobilizați peste 14 000 de militari și polițiști pentru a asigura securitatea și a sprijini echipele de intervenție. Toate drumurile care leagă La Guaira de celelalte state au fost închise.

Între timp, nemulțumirea crește în rândul populației locale, potrivit AP: oamenii consideră că reacția autorităților este insuficientă, iar echipele de salvare, armata și poliția nu au fost pregătite pentru o catastrofă de o asemenea amploare. Se cunoaște că unii locuitori din La Guaira au fost nevoiți să îndepărteze cu mâinile goale și lopeți dărâmăturile clădirilor prăbușite, încercând să-și salveze rudele.

Au sosit salvatori din Germania

Între timp, sprijinul internațional pentru Venezuela se extinde. Potrivit autorităților, în țară au ajuns deja cel puțin 17 zboruri cu echipe de salvare din mai multe state. Acestea au adus echipamente speciale și câini de căutare.

Printre acestea, în noaptea de 27 iunie, pe aeroportul din Caracas a aterizat un avion cu o echipă a Serviciului german de asistență tehnică (THW), formată din 48 de persoane, scrie DW.

***

Două cutremure cu magnitudinile de 7,2 și 7,5 au lovit nordul Venezuelei pe 24 iunie, la doar 39 de secunde distanță. Este cel mai puternic seism înregistrat în țară în ultimii 125 de ani. Statul La Guaira, cel mai afectat, se află la nord de capitala Caracas și găzduiește aeroportul internațional și cel mai mare port al țării. În urma cutremurelor, președinta interimară Delcy Rodríguez a declarat stare de urgență.

Centrul Național de Avertizare pentru Tsunami din SUA a precizat că a fost vorba despre așa-numitul „duet seismic” — un fenomen în care două cutremure puternice au loc în aceeași zonă, la interval de doar câteva secunde.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: