Максим Андреев, NewsMaker

Cum ar vota românii la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova: sondaj

56% dintre respondenții unui sondaj, realizat în rândul populației adulte din România, au declarat că ar vota pentru reunirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Sondajul a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14–23 ianuarie și prezentat pe 25 ianuarie.

„În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum”, au relatat autorii sondajului.

Potrivit sursei citate, 37% au afirmat că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. „Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc”, au comunicat autorii cercetării.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. „Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%”, au comunicat autorii cercetării.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Maia Sandu a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației. 

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, președintele României Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că România va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi”: Cum explică ministrul Dan Perciun

Republica Moldova nu are resurse pentru a construi școli noi. Totodată, în general, nu există asemenea necesitate. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru Cu sens, publicat pe 22 februarie. Potrivit ministrului, infrastructura este subutilizată și obiectul în acest sens este de a oferi condiții la standarde europene.

„Școli noi, în contextul actual, noi nu avem resurse pentru a construi. Soluția noastră pentru Chișinău este de altă natură și putem să o discutăm mai detaliat. În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Știți foarte bine că este subutilizată și atunci obiectivul e: într-o școală care deja există, mai are vreo 200 de locuri libere – o sută de locuri libere – să oferim condiții la standarde europene, pentru că avut vrut să zic decente, dar ceea ce oferim noi este peste nivelul de condiții decente. Vorbim chiar de standarde europene și unele, probabil, de invidiat pentru alte țări europene”, a declarat Perciun.

„Pe partea de construcții de școli noi, noi o să oferim două clădiri Chișinăului. Asta am spus-o în toamna acestui an. Deci nu construim de la zero, dăm efectiv două clădiri gata construite, utilizate, la moment. (…) Dincolo de asta, chiar vrem și Primăria să facă un efort și să investească în modernizarea infrastructurii educaționale din oraș și să gândească un pic mai bine cum organizează rețeaua. (…) Din ce cunosc, ca urmare a conferinței noastre de presă s-au pornit discuții la nivel local. Primarul a emis o dispoziție pentru crearea unui grup de lucru, dar lucrurile se mișcă cam încetișor și ne-ar plăcea să vedem o viteză mai mare”, a adăugat ministrul.

Amintim că, în noiembrie 2025, Perciun anunța că Ministerul Educației este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu. În reacție, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a declarat că Primăria va analiza „această ofertă generoasă”, însă s-a arătat indignat de faptul că subiectul a fost enunțat de Perciun în timpul unei conferințe de presă și nu comunicat personal.

***

În octombrie 2025, Amnesty International Moldova raporta că, deși 94,9% dintre școlile din țară dispun de WC-uri interne, peste jumătate (595 de instituții) folosesc încă și WC-uri de curte, neîncălzite, periculoase pentru sănătate și care nu oferă intimitate. Totodată, raporta că 87,7% dintre școli sunt conectate la rețeaua centralizată de apă potabilă (apeduct), ceea ce înseamnă că accesul direct la apă curentă în interiorul instituției nu este asigurat pentru 12,3% dintre școli.

În decembrie 2025, Ministerul Educației declara că, în acel an, a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru modernizarea infrastructurii educaționale, atât prin extinderea unor proiecte existente, cât și prin lansarea unor inițiative noi. Totodată, raporta că a finalizat prima etapă de dotare a 200 de grădinițe și a 200 de instituții de învățământ general cu echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice moderne, în baza unor proiecte finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: