Максим Андреев, NewsMaker

Cum ar vota românii la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova: sondaj

56% dintre respondenții unui sondaj, realizat în rândul populației adulte din România, au declarat că ar vota pentru reunirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Sondajul a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14–23 ianuarie și prezentat pe 25 ianuarie.

„În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum”, au relatat autorii sondajului.

Potrivit sursei citate, 37% au afirmat că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. „Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc”, au comunicat autorii cercetării.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. „Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%”, au comunicat autorii cercetării.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Maia Sandu a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației. 

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, președintele României Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că România va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: