Viață

Cum era calea ferată din Moldova în secolul XX. 11 fotografii de arhivă

Tatiana Sultanova
| 18 februarie, 2021
09:09

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Astăzi, lungimea totală a rețelei de cale ferată din țara noastră este de peste 1150 km. Acestea întrunesc 80 de stații, inclusiv de pasageri. Doar că acum cele mai multe dintre ele nu sunt solicitate. Astăzi, „Calea Ferată din Moldova” este în pragul falimentului. Iar acum câteva decenii, CFM era o întreprindere de succes. NM publică o colecție de fotografii din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor. În imagini – angajați și garnituri ale căilor ferate din Moldova din anii 40 – 80 ai secolului XX.

Fotografiile de arhivă sunt însoțite de comentarii. Iată care este comentariul acestei imagini: „Pe peronul gării feroviare din Chișinău, lângă trenul Chișinău – Moscova, anii 40”. Foto: P. Komin.

Prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al Moldovei a fost construită în anul 1867. Atunci, linia de la stația Razdelinaia (regiunea Odessa) până la stația Cuciurgan a fost prelungită până la Tiraspol. Iar în anul 1871, această linie de cale ferată a fost prelungită până la Chișinău. În anul 1873, a fost lansată circulația feroviară pe segmentul Chișinău – Cornești. În anul 1875, linia de cale ferată a fost prelungită până la Ungheni.

În anul 1893, au fost date în exploatare încă trei linii de cale ferată la nordul regiunii – de la Moghiliov până la Ocnița, cu un pod peste Nistru, de la Ocnița până la Lipcani și de la Bălți până la Ocnița.

Comentariu foto: „Un grup de mecanici de locomotivă ai depoului de locomotive de la stația Chișinău. De la stânga la dreapta: O. Hmeliuk, V. Kokalebski, G. Cârlici, V. Vacaru și A. Paluc. August 1985”. Foto. Iu. Zenin.

În anul 1894, au început să circule trenurile pe linia de cale ferată Râbnița – Bălți. Aceste linii treceau pe podul de peste Nistru și prin tunelul de 165 de metri de pe traseul Lipceni – Mateuți.

La începutul secolului XX, lungimea liniilor de cale ferată din Basarabia depășea 850 km.

Comentariu foto: „Bordiuk V. N., șef de manevră la stația de cale ferată Călărași, în timpul serviciului. Februarie 1960”. Foto: A. Lambros.

În anii 1914-1917, în Basarabia s-au mai construit circa 400 km de cale ferată, inclusiv liniile Basarabeasca – Akkerman (Belgorod-Dnestrovsk), Basarabeasca – râul Prut și Bălți – Ungheni.

Comentariu foto: „Delegația sovietică de tineret care pleacă la Sofia pentru a participa la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, ediția a IX-a, pe peronul gării din Chișinău. Iulie 1968”. Foto: V. Ceaikovski.

Comentariu foto: „Kostenko V., operator de transport feroviar de la biroul tehnic al stației Basarabeasca. Februarie 1965”. Foto: N. Maiorov.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, calea ferată din Moldova a fost afectată foarte mult. Au fost distruse 20% din liniile principale, 30% din liniile stațiilor, 50% din clădirile căilor ferate, podurile peste Nistru și Prut. În anul 1945, liniile de cale ferată au fost restabilite.

Comentariu foto: „Platforma cu containere a stației Chișinău. Încărcarea containerelor în automobile. Iulie 1955”. Foto: A. Bociarov.

În anul 1953, Calea Ferată din Moldova a fost unită cu cea din Odessa, formând astfel calea ferată Odessa-Chișinău, însă în anul 1979, CFM a fost din nou detașată într-o direcție separată.

Comentariu foto: „Prelucrarea mecanismului de viteză a trenului la stația de cale ferată Ocnița. Mai 1957”. Foto: Rupenin.

Conform datelor din anul 2018, lungimea operațională a căilor ferate din Moldova este de 1151 km. În republică sunt 80 de stații și noduri de cale ferată, dintre care 41 sunt stații pentru pasageri.

Principalele joncțiuni feroviare se află la Chișinău, Basarabeasca, Ungheni, Bălți-Slobozia și Ocnița.

Comentariu foto: „Burinski P. V., colaborator de serviciu al stației, și Afonina T. A., în timpul serviciului. Bălți, septembrie 1955”. Foto: A. Bocearov.

CFM este cea mai mare întreprindere din Moldova după numărul de angajați. Conform datelor de la începutul anului 2021, la această întreprindere activează circa 7 mii de angajați. Acum 20 de ani, această cifră era cu mult mai mare: în anul 2001, la CFM activau 12,2 mii de angajați.

Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane din Chișinău Svirin I. și Placinda I., în timpul serviciului. Iulie 1957”.

În prezent, situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” este critică. Problemele îndelungate ce țin de administrarea ineficientă au fost agravate de războiul din Ucraina (trenurile erau nevoite să ocolească mult, pentru a evita zona acțiunilor militare) și de pandemie. În primăvara anului 2020, din cauza pandemiei, CFM a suspendat serviciile de transport feroviar internațional de pasageri. Din această cauză, la 1 martie 2021, s-a decis să fie concediați peste 250 de angajați ai întreprinderii. Cei mai mulți dintre aceștia sunt însoțitori de vagon ai curselor internaționale, care au rămas fără serviciu.

Comentariu foto: „Echipa de însoțitori de vagon ai nodului feroviar Chișinău, 1975”. Foto: V. Ceaikovski.

În același timp, la CFM a fost anulată o parte din cursele interne de pasageri, din cauza nerentabilității acestora. În prezent, trenurile interurbane circulă pe trei curse: Chișinău – Bender, Chișinău – Ungheni și Bălți – Ocnița. Transportul feroviar de mărfuri s-a redus în anul 2020 cu 40 la sută.

Comentariu foto: „Angajații depoului de vagoane al stației Chișinău, Piotr Opareniuk (jos) și Vasilii Preiațeniuk, în timpul serviciului”. Iunie 1949.

În luna decembrie 2020, angajații CFM au organizat proteste din cauza că timp de câteva luni, nu le-au fost achitate salariile. Datoriile salariale ale CFM constituie 69 milioane de lei. De fapt, restanțele salariale și acumularea datoriilor salariale de la întreprindere se constatau încă la începutul anilor 2010.

Administrația CFM a decis să vândă o parte din bunuri la fier uzat, să vândă acțiuni și unele bunuri imobile ale întreprinderii, pentru a achita restanțele salariale față de angajați.

În ultimii zece ani, au fost mai multe tentative de a moderniza și de a reorganiza CFM. Pentru proiectele de modernizare s-au luat credite enorme. Unul dintre aceste proiecte a fost prezentat în luna mai 2020 de către ministrul de atunci al economiei, Sergiu Răilean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calea ferată, top

Știri similare

Viață

Cazul Ludmilei Vartic: în fața Ministerului Afacerilor Interne a avut loc un flashmob FOTO/VIDEO

Politică

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

Politică

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Mihaela Conovali
| 3 mai, 2026
18:06

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.