Cum obțin licență de avocat ex-procurorii cu reputație dubioasă din Moldova. Interviu NM cu președintele Uniunii Avocaților
Full Article 14 minutes read

Cum obțin licență de avocat ex-procurorii cu reputație dubioasă din Moldova. Interviu NM cu președintele Uniunii Avocaților

Licențele de avocat pe care le-au primit foștii procurori și judecători cu o reputație dubioasă au provocat semne de întrebare în rândul societății civile. În ajunul alegerilor noii componențe a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, Emanoil Ploșniță, președintele Uniunii Avocaților, a solicitat Centrului Național Anticorupție efectuarea unei expertize a riscurilor de corupție în obținerea licențelor. Într-un interviu pentru NM, el a menționat, dacă este reală cumpărarea licenței de avocat cu 10 mii de euro, cum ajung în avocatură juriștii compromiși și cum Uniunea Avocaților încearcă să schimbe situația.

x

„Pentru că nu există probe ale reputației lor dubioase”

Anul acesta, judecători și procurori cu reputație compromisă au primit licență de avocat. Cum așa?

Pentru început, voi menționa faptul că ultimele licențe au fost eliberate la 21 februarie 2020, pentru că după aceasta, a expirat mandatul membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat (carantina și alți factori au tărăgănat numirea membrilor noi. – NM). Dar noi putem discuta despre o perioadă mult mai îndelungată – cea din 2015 până în 2019. În acești cinci ani, s-au acordat 257 de licențe pentru doctori în drept, judecători și procurori, care primesc licențe fără a susține examene. Această cifră mă îngrijorează. Este aproximativ a opta parte a tuturor avocaților din Moldova. Dar eu consider că în avocatură ar trebui să vină mai mulți tineri care doresc să schimbe starea de lucruri. Astăzi, în corpul de avocați de la noi există un grup foarte mare de tineri instruiți. Aș vrea să cred că ei vor avea o voce destul de tare ca să fie auziți.

Când am întrebat, m-am referit la procurorii cărora procurorul general le-a cerut să demisioneze din cauza „incompatibilității cu funcțiile” lor. Practic peste o lună, ei au primit licențe de avocat.

Să mă ierte procurorul general, dar eu consider că unui procuror care merită să fie demis nu trebuie să i se propună să demisioneze [din proprie inițiativă]. El trebuie demis și să fie indicate motivele compromițătoare. Pentru că este un gest necolegial față de Uniunea Avocaților.

Niciun procuror care a primit licența de avocat în anii 2019-2020 nu a avut o caracteristică rea. Legea ne obligă să-i acceptăm. Comisia a încercat de câteva ori să refuze candidații în baza informațiilor din presă și a discuțiilor din cercurile de avocați și procurori. Dar cu părere de rău, aceste încercări au eșuat: comisia și-a argumentat refuzurile prin reputația dubioasă a procurorilor și judecătorilor, dar aceștia au contestat deciziile în instanțele de judecată. Chiar și Curtea Supremă de Justiție a obligat Uniunea Avocaților să elibereze licențe [candidaților], pentru că nu există probe [ale reputației lor dubioase].

Cum obțin licență de avocat ex-procurorii cu reputație dubioasă din Moldova. Interviu NM cu președintele Uniunii Avocaților

Tatiana Sultanova / NewsMaker

„Consider că toți ar trebui să susțină examen pentru obținerea licenței de avocat”

Cum poți avea încredere în deciziile Comisiei, dacă pentru obținerea licenței nu există un barem clar de evaluare la examene?

Noi demult vorbim despre aceasta. Este vorba despre lipsa transparenței în obținerea licenței. O persoană care vine la examen trebuie să cunoască criteriile conform cărora va fi evaluat. Noi am propus modificări legislative care ar asigura transparența [acordării licențelor]. Proiectul de lege se află deja la Ministerul Justiției. Noi l-am elaborat după discuții îndelungate cu avocații stagiari și avocații tineri. Acum, noi nu avem transparență: comisia decide prin majoritatea de voturi. Aceasta înseamnă că din 11 membri ai comisiei, cinci pot fi împotrivă, iar șase – pentru. Noi dorim să obținem claritate în acest sens. Ba mai mult, în acest proiect de lege, noi am propus să fie creată o comisie care va examina plângerile pentru notele obținute de candidații la funcția de avocat. În prezent, candidatul poate contesta doar încălcările de procedură, nu și nota sa. În proiectul de lege se mai spune, cum va activa această comisie: ea va fi constituită din 30 de avocați cărora le vor fi repartizate în mod automat aceste plângeri. Deci, candidații nu vor ști, cine va fi astăzi în comisia de contestație.

Eu sunt pentru activitatea transparentă a colegiului de licențiere. Deoarece cunosc situația din interior. Din această cauză, adesea sunt criticat. Consider că în actuala redacție a Legii cu privire la avocatură sunt multe riscuri de corupție. M-am adresat către Centrul Național Anticorupție, [să facă o expertiză anticorupție a acestei legi]. Dar, cu părere de rău, ei nu au efectuat expertiza riscurilor corupției în obținerea licenței. Ei au motivat aceasta prin faptul că legea permite efectuarea expertizei doar a actelor normative care sunt la etapa de elaborare. Ei au dreptate, dar, ținând cont de faptul că Uniunea Avocaților a semnat cândva un acord de colaborare cu CNA, le-am propus să facă acest lucru în cadrul respectivei cooperări.

Există și alte probleme. De exemplu, numărul de mandate ale unui membru al comisiei de licențiere este nelimitat. Mandatul președintelui Uniunii Avocaților este limitat, mandatul decanilor colegiilor de avocați este limitat, iar mandatul lor – nu. În noul proiect de lege, eu am propus să fie limitat acest lucru. Două mandate în comisia de licențiere sunt suficiente.

Problemele despre care vorbiți există demult sau au apărut recent?

Ele au fost de la bun început în Legea cu privire la avocatură, care are 10 ani. Însă pe atunci, nu se făceau astfel de expertize. În general, pentru o lege sunt suficienți 10 ani pentru ca în practică, să fie clar ce și unde nu funcționează și ce ar trebui să fie schimbat. Problema constă în faptul că deși aceste riscuri au existat și mai devreme, nu a existat voință politică pentru a modifica ceva. Din anul 2014, noi am încercat să facem schimbări în lege, dar nu găseam susținere în parlament.

În anii 2014-2015, noi am elaborat un proiect de lege în care a fost ceva din ceea ce propunem acum. El a fost supus dezbaterilor publice, a fost prezentat în guvern și parlament. Doi ani mai târziu, în 2017, parlamentul l-a aprobat în prima lectură. Ulterior însă proiectul de lege a fost retras din parlament. Pentru că cineva a încercat să insiste ca unele categorii să poată obține licența de avocat fără a susține examene. De exemplu, deputații (după expirarea mandatului lor), doctorii în drept, judecătorii, procurorii.

Am considerat întotdeauna că toți ar trebui să susțină examene pentru obținerea licenței. În noul proiect de lege, noi iarăși am propus acest lucru – ca toți să susțină examenul, inclusiv judecătorii și procurorii. Da, ei au experiență și nu au nevoie de stagiu. Dar, în opinia mea, ei trebuie să urmeze niște cursuri, măcar 16-20 de ore, pentru a înțelege ce înseamnă avocatura. Dar așa, ei ajung [în avocatură] și nu cunosc nici Legea cu privire la avocatură, nici Codul deontologic, nici tradițiile avocaturii.

Cum obțin licență de avocat ex-procurorii cu reputație dubioasă din Moldova. Interviu NM cu președintele Uniunii Avocaților

Tatiana Sultanova / NewsMaker

„Nimeni nu a spus: „Vedeți, eu am plătit 15-20 mii de euro pentru licență””

Potrivit informației neoficiale, licența de avocat poate fi cumpărată – se vehiculează suma de la 10 mii de euro până la 30 mii de euro.

Până acum, nu există niciun dosar penal sau plângere de la cineva precum că a fost nevoit să plătească, noi nu putem afirma că, Comisia de licențiere este coruptă. Altă problemă este percepția din partea societății. Societatea percepe așa cum afirmați dvs. Ca președinte [al Uniunii Avocaților], eu nu pot spune azi: „Tu și tu sunteți corupți”. Nu pot, pentru că nu există un dosar penal. Nu este niciun avocat care ar fi depus plângere sau pur și simplu ar fi spus: „Vedeți, eu am plătit 15-20 de mii de euro pentru licență”. Eu sper că dacă va fi adoptat proiectul nostru de lege și generația de avocați tineri va dori schimbări în avocatură, noi vom putea schimba și percepția societății.

Anul acesta, trebuie să fie aleși membri noi ai Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților. Unii candidați au trecut deja la polemici deschise. În opinia dvs., de ce toți vor să ajungă în comisie, deși pentru aceasta nici măcar nu se plătește?

Cred că această întrebare este mai degrabă pentru cei care vor să facă parte din ea. Altceva mă bucură – sunt mulți candidați și ai din cine alege. Eu nu pot răspunde la întrebarea: „De ce cineva?”. Eu sunt împotrivă ca oamenii care au avut deja două mandate să fie realeși. Patru ani sunt suficienți pentru a face ceva în această comisie. Și eu am ce spune în replică foștilor membri ai comisiei: în această perioadă, ei nu au elaborat niciun regulament privind activitatea comisiei. Nu au încercat să facă mai transparentă activitatea comisiei. Nu au motivat refuzul de a examina plângerile [împotriva acțiunilor comisiei].

Situația de la noi este dificilă acum: cel care nu este de acord cu rezultatele examenelor, poate contesta în aceeași comisie. Este o absurditate totală. Dar deocamdată, noi avem normele legislative care sunt, e greu să schimbăm ceva. Să sperăm că noua comisie specială care și-a început activitatea va alege [pentru comisia de licențiere] avocați care merită și care vor putea îmbunătăți imaginea avocaturii. Comisia nu este o instituție separată, ci parte a Uniunii Avocaților. Când apare un anumit risc, cetățeanul nu luptă cu cei din comisie, ci cu Uniunea Avocaților. De aceea eu vreau foarte mult ca [anul acesta] să fie aleasă o comisie bună. Printre candidați, sunt multe persoane care merită să fie alese.

Cum obțin licență de avocat ex-procurorii cu reputație dubioasă din Moldova. Interviu NM cu președintele Uniunii Avocaților

Tatiana Sultanova / NewsMaker

„Era un dezastru total și în judecătorii, și în procuratură”

De ce nu poate fi limitat din start numărul de mandate ale membrilor comisiei?

În timp ce activitatea comisiei nu provoca atâtea critici, noi credeam că totul e în regulă și nu eram insistenți. Cred că putem fi învinuiți de insuficientă insistență. Noi am contat foarte mult pe bunul simț. De exemplu, când făceam parte din Comisia de licențiere, am fost ales în Consiliul Uniunii Avocaților. Atunci mi-am depus mandatul de membru al Comisiei de licențiere. Nu mi-am permis să am mai mult de două mandate. Și în acea perioadă, noi aveam și alte priorități, mult mai dificile.

Care?

În anul 2018, a fost o perioadă foarte dificilă. Avocații erau supuși presiunii la ședințele de judecată în cazurile arestărilor preventive. Era un dezastru total și în judecătorii, și în procuratură. Dacă vă mai amintiți, în anul 2018, noi am protestat în fața Curții de Apel împotriva aplicării excesive a arestărilor. Ba mai mult, în anul 2018, au fost inițiate dosare penale împotriva avocaților, care nu au fost închise nici până în prezent, cu toate că am avut întrevederi cu procurorul general și cu alți reprezentanți ai guvernării. În anul 2019, a fost un pic mai ușor, pentru că nu era o presiune atât de mare, dar calitatea deciziilor de judecată nu s-a schimbat. Avocații nu pot ieși de la nicio ședință de judecată cu sentimentul că s-a făcut dreptate. Nici comportamentul judecătorilor din punctul de vedere al respectării procedurilor nu s-a schimbat.

Se menține aceeași istorie: [judecătorii] transcriu concluziile dintr-un dosar în altul, confundă totodată numărul [dosarelor], numele. În opinia mea, instituția judecătorului de urmărire penală s-a compromis. Ea ar trebui să fie lichidată. Ar trebui să fie înființată o nouă instituție care va funcționa conform altor principii. Să fie judecătorul pentru respectarea drepturilor omului. Dar ar trebui să se schimbe nu numai denumirile sau oamenii care lucrează acolo, ci esența sa și metoda de numire a judecătorilor. Acum, chiar și fără a cunoaște situația, se poate înțelege din presă că magistrații nu doresc să devină judecători de urmărire penală.

„Imaginea avocaturii depinde de modul în care oamenii ajung în profesie și cum ies din ea”

Dar înșiși avocații doresc modificări în sistemul avocaturii sau ei sunt mulțumiți de toate?

Nu poate fi ca 100% să dorească modificări. Oare întreaga societate își dorește transformări? Societatea noastră este divizată în câteva părți. Sunt dintre cei care își doresc schimbări. De regulă, aceștia constituie minoritatea. Cam o jumătate dintre ei știu cum să facă aceasta, ceilalți nu știu, dar doresc. Sunt cei cărora le este absolut indiferent ce se întâmplă. Dar sunt și dintre cei care nu doresc modificări. Corpul de avocați este un tipar al societății. Doar că nouă ne este mai simplu: să lucrezi cu două mii de avocați e mai simplu decât cu două milioane de persoane.

Imaginea avocaturii în Moldova depinde de două lucruri: cum [oamenii] ajung în profesie și cum ies din ea. Când noi vorbim despre intrarea în profesie, trebuie să fie persoane cu o reputație și cunoștințe impecabile. Din profesie trebuie să plece oamenii care nu respectă codul deontologic, admit erori și încălcări de disciplină.

Cum obțin licență de avocat ex-procurorii cu reputație dubioasă din Moldova. Interviu NM cu președintele Uniunii Avocaților

Tatiana Sultanova / NewsMaker

În opinia dvs., ar putea fi curățat sistemul avocaturii din Moldova? Ce ar trebui de făcut chiar acum?

Chiar acum, parlamentul ar trebui să adopte proiectul de lege pe care îl propunem. De ce? Pentru că aceasta ar schimba radical situația – nu pentru mine, nu pentru un anumit avocat, ci pentru societate. În același timp, schimbările vor fi pentru cei care vin în profesie. Și dacă eu voi ajunge în profesie în baza unor criterii clare, se va schimba și imaginea avocaturii.

Eu le spun avocaților: „Nu comentați niciodată decizia judecătorului imediat după ce ea a fost pronunțată, mai întâi citiți partea motivată și abia după aceasta puteți critica”. Am avut așa o experiență, când un avocat a venit absolut nepregătit la ședința Comisiei de licențiere, deși avea capacități bune. Îl întreb: „Acesta e tot răspunsul la prima întrebare?”. El răspunde: „Da”. Același lucru se întâmplă și cu răspunsurile la următoarele întrebări. La sfârșit, îi spun: „Spuneți-mi, ce notă ar trebui să vă pun pentru aceasta?”. El răspunde: „Doi”. Îi răspund: „Bine, doi, la revedere”. Pentru că persoana trebuie convinsă că și-a meritat nota. Trebuie să aibă sentimentul că a fost acceptat în aceleași condiții ca și ceilalți. Că nimeni nu a avut prioritate.

Noi avem avocați stagiari care au experiență de muncă de jurist, dar care trebuie să susțină examene. Cunoștințele lor nu se deosebesc de cele ale unui doctor în drept care nu are o asemenea experiență de muncă. Avem în avocatură 187 de doctori în drept care vin în avocatură imediat după universitate, deși nu au nicio experiență. Aceasta este actuala stare de lucruri. Și ea poate fi schimbată doar făcând absolut transparentă și clară procedura de obținere a licenței și de excludere din profesie.

Sper foarte mult că parlamentul va susține proiectul nostru de lege. Nu dorim modificări pentru noi sau pentru interesele cuiva. Toți avocații și întreaga societate trebuie să înțeleagă că Uniunea Avocaților este o instituție care lucrează în interesele societății.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: