Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: CEC a aprobat programul alegerilor, un fost șef al SIS a fost reținut la Dubai, Dodon acuzat că e atras de Europa

Alegeri

Comisia Electorală Centrală a aprobat programul alegerilor parlamentare, stabilite pentru 28 septembrie. Perioada electorală va începe la 14 iulie, iar campania electorală va fi lansată pe 29 august. Înregistrarea partidelor și blocurilor se va desfășura între 20 iulie și 19 august. În aceeași perioadă vor putea fi înaintați candidați independenți și vor putea fi colectate semnături în sprijinul acestora. Programul aprobat de CEC va fi transmis tuturor partidelor parlamentare, precum și autorităților centrale și locale.


Arestarea fostului șef al SIS

Ministerul Afacerilor Interne al Emiratelor Arabe Unite a confirmat arestarea fostului șef al SIS din Republica Moldova, Vitalie Pîrlog, la Dubai. Potrivit autorităților, Pîrlog a fost reținut la cererea Franței, în cadrul unei anchete privind un caz de corupție transfrontalieră.

Conform datelor Bloomberg, Pîrlog ar fi fost implicat într-o schemă de ștergere a «notificărilor roșii» ale Interpolului, prin care 26 de persoane au fost scoase din căutare, printre care figuranți în dosare de escrocherie și trafic de droguri. Poliția moldovenească a trimis o solicitare către Interpol pentru a verifica informațiile.


Furtul miliardului

Un fost angajat al Băncii Naționale a Moldovei, care în 2015 a fost administrator special la UniBank, a fost condamnat la cinci ani de închisoareși obligat să restituie statului 75 de milioane de lei în dosarul privind furtul miliardului.

Instanța l-a găsit vinovat de abuz în serviciu: potrivit anchetei, el a facilitat retragerea din bancă a 75 de milioane de lei, bani obținuți sub formă de garanții de stat.


Inițiativa Stamate și PAS

Deputații partidului de guvernământ PAS au refuzat să includă pe ordinea de zi proiectul de lege privind desemnarea transparentă a judecătorilor Curții Constituționale (CC), propus de fosta lor colegă de partid, Olesea Stamate.

În replică, Stamate a declarat că majoritatea parlamentară «nu are suficientă voință» pentru a alege judecători într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit, iar abordarea actuală «nu poate consolida încrederea» în CC. Președintele Parlamentului, liderul PAS Igor Grosu, a calificat inițiativa deputatei Stamate drept «populistă».


Dodon la Sankt Petersburg: reacția lui Grosu

Grosu a comentat și participarea liderului PSRM, Igor Dodon, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. El l-a numit pe Dodon «exponent al Kremlinului, care nu face altceva decât să răspândească și să transmită mesajele Kremlinului», adăugând că Dodon totuși «este atras de Europa», deoarece nu-și petrece timpul liber în Siberia.


Transnistria

În Transnistria a fost marcată a 33-a aniversare de la începutul luptelor de la Bender — unul dintre epizoadele cele mai sângeroase ale conflictului transnistrean din 1992. Liderul rmn, Vadim Krasnoselski, vorbind cu această ocazie, a spus că locuitorii Transnistriei își doresc reconcilierea cu Chișinăul «fără tensiuni și sloganuri ostile», dar că «aceeași deschidere nu se observă pe malul drept»: «Dar reconcilierea este o construcție în care trebuie să participe ambele părți, înțelegeți?».

Recent la Tiraspol a fost declarată situație excepțională în economie, fiind prognozat un «colaps financiar și social» în regiune. Problema rămâne aceeași — scăderea bruscă a producției din cauza lipsei de gaz. Despre ce se știe în legătură cu criza din regiune și care sunt prognozele, citiți în articolul «Transnistria în cădere liberă».


Sandu și Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat Liceul teoretic «Mihai Eminescu» din Comrat, singura școală din oraș cu predare în limba română. Sandu a calificat liceul «un exemplu de școală modernă și deschisă». Împreună cu ministrul Educației Dan Perciun, Sandu a discutat cu profesorii despre predarea limbii găgăuze în autonomie.


Nou apeduct magistral

În Republica Moldova a fost lansată construcția apeductului magistral Chișinău—Strășeni—Călărași, cu o valoare de 45 de milioane de euro, dintre care 40 de milioane reprezintă un grant din partea guvernului Germaniei.

Potrivit Guvernului, doar 65% dintre localități dispun de apeducte.

Maia Sandu a declarat că pentru Moldova este important să «mențină relații bune cu vecinii», deoarece în viitor «am putea avea nevoie de apă din România și Ucraina».


Incendiul din Durlești: continuare

Centrul Național Anticorupție (CNA) a efectuat percheziții în dosarul privind abuzurile comise la construcția și darea în exploatare a blocului locativ din Durlești, unde anterior a avut loc un incendiu. În anchetă sunt vizați funcționari publici și persoane private.


Licențierea lucrătorilor medicali

Ministerul Sănătății din Republica Moldova intenționează să introducălicențierea obligatorie pentru toți lucrătorii medicali. Astfel, ministerul vrea să asigure controlul calității. Licențele vor fi eliberate de o autoritate competentă, care va putea și să le retragă în caz de abateri.


Note în învățământul primar

Ministerul Educației dorește să reintroducă notele în format numeric pentru elevii din clasa a patra. Potrivit ministrului Dan Perciun, utilizarea calificativelor până la mijlocul clasei a cincea creează dificultăți în adaptarea elevilor la sistemul de notare de 10 puncte. NM a relatat de ce autoritățile au decis să revizuiască sistemul de evaluare după zece ani și ce părere au părinții despre asta.


Podcastul științific NM

Roboți pentru îngrijirea bătrânilor în China, legătura dintre sărăcie și îmbătrânirea accelerată la copii și un număr record de conflicte armate în lume — despre toate acestea și nu numai în noul episod al podcastului NewsMaker «Ce zici de asta». Se discută și despre un efect advers rar al medicamentului Ozempic — riscul pierderii vederii.


Vremea: vânt puternic

În Republica Moldova, pentru 20 iunie a fost emis un cod galben de pericol meteorologic din cauza vântului puternic din nord-vest, cu rafale de până la 15–20 m/s. Avertizarea va fi valabilă pe întreg teritoriul țării până la ora 19:00.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

Ministerul Apărării nu a comunicat suficient? Sandu, prima reacție la noile reguli în caz de război, propuse din 1 ianuarie

Președinta Maia Sandu susține că proiectul privind starea de război și de asediu conține prevederi standard, care se regăsesc în legislația tuturor țărilor. Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze”. Pe de altă parte, președinta a menționat că Ministerul Apărării trebuia „să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Declarațiile au fost făcute pe 6 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, ca urmare a unei întrebări adresate de NewsMaker.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”. „Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a conchis șefa statului.

Menționăm că Ministerul Apărării nu a comentat deocamdată informațiile apărute în spațiul public cu privire la proiect. În acest context, NewsMaker a solicitat o reacție din partea instituției.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Premierul Vasile Tofan a apărat proiectul, menționând că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: