NM espresso

NM Espresso: La Moscova au fost reținuți „spioni moldoveni”, în NATO se vorbește despre amenințările la adresa Moldovei, CEC a înregistrat blocul „Alternativa”

Marina Ghilien
| 26 iunie, 2025
08:10

Summitul NATO și Moldova

Războiul din Ucraina rămâne una dintre principalele teme ale summit-ului liderilor țărilor NATO, desfășurat la Haga. În cadrul unui briefing închis pentru jurnaliști, un reprezentant de rang înalt al Alianței a vorbit despre situația de pe câmpul de luptă, pierderile celor două părți, obiectivele Rusiei pentru campania de vară și despre activitățile subversive ale Rusiei în Moldova. Cele mai importante declarații de la briefingul închis au fost relatate din Haga de corespondentul NM, Alexandr Nugmanov.

Comentând afirmațiile premierului Dorin Recean privind o posibilă dislocare a 10 000 de militari ruși în Transnistria, reprezentantul NATO a menționat că Alianța nu vede semne ale unei amenințări militare directe din partea Rusiei la adresa Moldovei. Totodată, el a acuzat Moscova de „injectarea a milioane de dolari” în subminarea democrației moldovenești prin finanțarea partidelor loiale și campaniilor de dezinformare în rețelele sociale.

Ministerul Apărării al Moldovei a avertizat, la rândul său, despre falsuri difuzate pe rețelele sociale și în presă privind încălcarea de către autorități a statutului de neutralitate al țării. Ministerul a dat asigurări că toate instituțiile statului respectă statutul de neutralitate, inclusiv în cadrul colaborării cu NATO.

Moldova și Rusia

Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat reținerea la Moscova a doi cetățeni moldoveni, acuzați de activități de spionaj. Potrivit FSB, aceștia ar fi sosit în Rusia cu acte false și ar fi acționat „împotriva securității Rusiei”. Mass-media ruse au difuzat un videoclip cu presupusele lor „mărturisiri”.

MAE al Republicii Moldova a respins acuzațiile, calificându-le drept „nefondate și speculative”, și a acuzat Rusia de intimidarea cetățenilor. Potrivit MAE, consulul moldovean nu a fost lăsat să-i viziteze pe cei reținuți. Ministerul a reamintit, de asemenea, recomandările sale de a evita deplasările în Rusia din cauza „intimidărilor, persecuțiilor și tratamentului abuziv aplicat cetățenilor moldoveni”.

Rusia, Șor, criptomoneda

Potrivit Financial Times, prin noua criptomonedă A7A5, creată cu implicarea lui Ilan Șor, au fost efectuate tranzacții în valoare de 9,3 miliarde de dolari în doar patru luni. Potrivit publicației, Șor a lansat această criptomonedă împreună cu o bancă rusească din domeniul apărării, pentru a efectua plăți transfrontaliere ocolind sancțiunile impuse Rusiei.

Demisia șefului Serviciului de Securitate CiberneticăDirectorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) din Moldova, Alexandru Corețchi, și-a dat demisia. Motivele retragerii nu sunt cunoscute. Funcția va fi exercitată temporar de adjunctul său, Radu Vieru.

Alegeri: CEC, „Alternativa”CEC a înregistrat blocul electoral „Alternativa”, care include Partidul MAN condus de Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei al fostului premier Ion Chicu, Partidul „Congresul Civic” și echipa fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Despre motivele unirii acestora, rolurile asumate și ce ar putea obține la alegeri, NM a relatat într-un material publicat anterior.

Noua componență a CCAutoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători la Curtea Constituțională dintr-un total de șase. Trei dintre cei cinci numiți sunt judecători actuali ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. În articolul „Curtea Constituțională s-a reînnoit. Sau nu?”, NM a explicat cine face parte din noua componență „veche-nouă” a Curții, ce acuzații au fost formulate de opoziție și activiști, și care sunt prevederile legii referitor la numirea judecătorilor CC.

Ceban și scandalul turneului de kickboxing

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, comentând interdicția de intrare în țară pentru sportivii minori, care urmau să participe la un turneu de kickboxing organizat în Chișinău, a calificat drept inadmisibilă „compararea adolescenților cu mercenarii”. Primăria a precizat că turneul a fost organizat de Federația Mondială de Kickboxing, iar partea moldovenească a asigurat doar suportul tehnic.Despre scandalul din jurul turneului de kickboxing NM a scris aici.

Pregătirea pentru sezonul de încălzire

Ministerul Energiei a prezentat pentru consultare publică planul de pregătire pentru sezonul de încălzire 2025–2026. Acesta include 48 de măsuri menite să asigure securitatea energetică, eficiența energetică și stabilitatea livrărilor de gaz și energie electrică.

Printre punctele-cheie se numără: monitorizarea livrărilor către malul stâng al Nistrului, posibilitatea oferirii unui ajutor de 60 de milioane de euro din partea UE în cazul sistării furnizării gazelor în Transnistria, precum și măsuri de restricționare a accesului întreprinderilor mari și mijlocii din regiunea transnistreană la gaz.

Cetățenia moldovenească: reguli noi

Pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, toate categoriile de solicitanți vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a prevederilor Constituției. Acest lucru este prevăzut într-un proiect de lege elaborat de deputații PAS. Potrivit legislației actuale, doar persoanele care solicită cetățenia prin naturalizare sunt obligați să susțină examenul de limbă română (persoanele care au domiciliul în Moldova o anumită perioadă de timp).

Transnistria și Ucraina

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski s-a întâlnit la Tiraspol cu ambasadorul Ucrainei în Moldova, Paun Rohovei. Cei doi au discutat despre stagnarea formatului de negocieri „5+2”, despre întreruperea legăturilor economice și despre situația refugiaților ucraineni.

Rohovei a menționat că problema reluării serviciilor consulare în Transnistria rămâne pe agendă.

Finanțarea sportului

În Moldova vor fi introduse noi reguli privind finanțarea sportului. Proiectul de lege elaborat de Ministerul Educației stabilește modul în care comitetele naționale, federațiile și alte organizații sportive pot cheltui banii publici pentru organizarea și participarea la competiții. NM a explicat de ce autoritățile au decis să elaboreze noi reguli și ce cheltuieli sportive vor fi acoperite de către stat.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 iunie

9:00 – Ședința Curții de Conturi.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

NM espresso, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.