Proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării, elaborat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și înregistrat în Parlament, a provocat critici nu doar în rândul partidului de guvernare. NM a discutat cu trei experți, care au remarcat că inițiativa nu este actuală, mai ales că nu vizează regiunea transnistreană. Singurii care și-au anunțat public susținerea față de propunerea socialiștilor și comuniștilor a fost deocamdat partidul extraparlamentar „Congresul Civic”.
Cine și de ce are nevoie de „întărirea neutralității”?
Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră că proiectul de lege elaborat de BCS este nimic altceva decât un mijloc pentru fracțiunea BCS de a se face remarcată, inclusiv de către Moscova.
„În țara noastră, statutul de neutralitate este prevăzut de Constituție. Acest lucru poate fi schimbat numai prin referendum. Ce poate adăuga o lege organică obișnuită? În acest proiect de lege nu există nimic rațional”, a menționat experta.
Politologul Victor Ciobanu consideră că noua lege nu este practică. „Nu este o idee nouă. Socialiștii au decis să se facă remarcați din cauza motivului simplu că nu pot condamna războiul și nu pot califica războiul drept război. Pe de altă parte, este nevoie să bifeze ceva în fața Kremlinului”.
Potrivit politologului, proiectul de lege promovat de comuniști și socialiști promovează agenda Moscovei, fapt demonstrat și de faptul că prevederile acestuia nu vizează și Transnistria: „Atunci când ni se propune demilitarizarea, iar în Transnistria – numai după reglementarea conflictului, aceasta este în mod cert agenda Kremlinului”.
Și fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea a remarcat acest aspect. „O lege menită să asigure securitatea țării nu se refrânge asupra acelui teritoriu al țării de unde vine principalul pericol”, a comentat Flenchea.
În afară de asta, fostul ministru consideră că o astfel de lege nu este actuală, întrucât arhitectura securității se schimbă, în timp ce în proiectul de lege sunt incluse mecanisme vechi.
„Ce se va întâmpla cu lumea și cum vom trăi mai departe nu putem ști cu siguranță în momentul actual. Este evident că țara noastră trebuie să se miște repede, foarte hotărât. Trebuie să convenim cu partenerii planurile și acțiunile de mai departe în așa fel, pentru a ne integra în mecanismele de securitate care abia urmează a fi create. Legea propusă despre neutralitate corelează cu trecutul, nu cu viitorul. Aceasta încearcă să includă Moldova în acea arhitectură de securitate care este deja distrusă. De aceea, nu are sens de utilizat mecanismele trecutului”, a conchis expertul.
Într-adevăr, proiectul de lege promovat în prezent de BCS nu se deosebește în mare parte de cel elaborat, în 2015, de PCRM. Singura diferență este în ceea ce privește Transnistria. În cel vechi nu se preciza că prevederea privind interzicerea prezenței trupelor străine nu vizează regiunea transnistreană până la soluționarea diferendului.
Proiectul BCS, susținut de „Congresul Civic”
Partidul extraparlamentar „Congresul Civic” a îndemnat formațiunea aflată la guvernare – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) să susțină inițiativa BCS. Reprezentanții Congresului Civic consideră că adoptarea unei astfel de legi va diminua riscul atragerii R. Moldova în eventuale acțiuni militare și va deveni un fundament pentru „viața stabilă și previzibilă a țării”. Politicienii au amintit că inițiative similare au fost propuse nu doar în 2015, ci și în 2013.
„În februarie 2020, prin votul comun al deputaților Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor, proiectul de lege respectiv a fost retras și mai mult nu a fost examinat”, se arată într-un comunicat al partidului.
***
Amintim că, pe 29 martie, BCS a înregistrat proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Inițiativa prevede că statul își asumă să nu participe în războaie decât în cazul în care este nevoit să se apere, dar și refuzul de a găzdui pe teritoriul țării baze miliare străine, laboratoare, centre de cercetare, etc. Autorii mai consideră că noua lege va impulsiona procesul de reglementare a diferendului transnistrean și la reunificarea celor două maluri ale Nistrului. Totuși, în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din Transnistria, comuniștii și socialiștii consideră că acest lucru va fi posibil după adoptarea legii și reunificarea țării.
Vicepreședintele parlamentului Vlad Batrîncea a precizat că este nevoie de „întărirea” statutului de neutralitate, în pofida faptului că această prevedere este inclusă în Constituție, întrucât Constituția consfințește anumite principii obligatorii, însă ca ele să devină funcționale este nevoie de aprobat legi. Acesta a mai spus că inițiativa nu ar avea legătură cu războiul declanșat în Ucraina.
„Acest proiect nu este politic, nu este geopolitic și nu este legat cu situația curentă din regiune. Statutul neutralității permanente pentru R. Moldova este o formulă de a supraviețui în lumea contemporană, care este zbuciumată deseori de conflicte. În afara acelor prevederi constituționale, această normă trebuie să devină clară și să aibă instrumente clare de realizare. (…) Întrebări de genul: de ce e nevoie de legea propusă de opoziție, atunci când există Constituția… Această atitudine este lipsită de profesionalism și de înțelegerea subiectului”, a subliniat Batrîncea.
Contactați de NM, reprezentanții partidului majoritar din Parlament au precizat că nu vor susține proiectul de lege propus de BCS.
„Statutul de neutralitate este deja consfințit în Constituție. Constituția prevalează în fața oricărei legi organice votate în Parlament”.
Pe 7 martie, în cadrul unei emisiuni televizate și președinta țării Maia Sandu a comentat similar inițiativa legislativă a BCS.
„Nu am văzut proiectul de lege, dar se pare că autorii nu înțeleg că Constituția este mai presus de orice lege și nu are cum să prevaleze sau să schimbe lucrurile. Neutralitatea este scrisă în Constituție, nu văd rostul să vii cu legi care să completeze ce e scris acolo”, a spus președinta țării.
