Politică

Cum proiectul Blocului PCRM-PSRM despre neutralitate a ocolit Transnistria. De ce experții critică inițiava?

Ecaterina Dubasova, Stela Untila
| 1 aprilie, 2022
12:15

Proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării, elaborat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și înregistrat în Parlament, a provocat critici nu doar în rândul partidului de guvernare. NM a discutat cu trei experți, care au remarcat că inițiativa nu este actuală, mai ales că nu vizează regiunea transnistreană. Singurii care și-au anunțat public susținerea față de propunerea socialiștilor și comuniștilor a fost deocamdat partidul extraparlamentar „Congresul Civic”.

Cine și de ce are nevoie de „întărirea neutralității”?

Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră că proiectul de lege elaborat de BCS este nimic altceva decât un mijloc pentru fracțiunea BCS de a se face remarcată, inclusiv de către Moscova.

„În țara noastră, statutul de neutralitate este prevăzut de Constituție. Acest lucru poate fi schimbat numai prin referendum. Ce poate adăuga o lege organică obișnuită? În acest proiect de lege nu există nimic rațional”, a menționat experta.

Politologul Victor Ciobanu consideră că noua lege nu este practică. „Nu este o idee nouă. Socialiștii au decis să se facă remarcați din cauza motivului simplu că nu pot condamna războiul și nu pot califica războiul drept război. Pe de altă parte, este nevoie să bifeze ceva în fața Kremlinului”.

Potrivit politologului, proiectul de lege promovat de comuniști și socialiști promovează agenda Moscovei, fapt demonstrat și de faptul că prevederile acestuia nu vizează și Transnistria: „Atunci când ni se propune demilitarizarea, iar în Transnistria – numai după reglementarea conflictului, aceasta este în mod cert agenda Kremlinului”.

Și fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea a remarcat acest aspect. „O lege menită să asigure securitatea țării nu se refrânge asupra acelui teritoriu al țării de unde vine principalul pericol”, a comentat Flenchea.

În afară de asta, fostul ministru consideră că o astfel de lege nu este actuală, întrucât arhitectura securității se schimbă, în timp ce în proiectul de lege sunt incluse mecanisme vechi.

„Ce se va întâmpla cu lumea și cum vom trăi mai departe nu putem ști cu siguranță în momentul actual. Este evident că țara noastră trebuie să se miște repede, foarte hotărât. Trebuie să convenim cu partenerii planurile și acțiunile de mai departe în așa fel, pentru a ne integra în mecanismele de securitate care abia urmează a fi create. Legea propusă despre neutralitate corelează cu trecutul, nu cu viitorul. Aceasta încearcă să includă Moldova în acea arhitectură de securitate care este deja distrusă. De aceea, nu are sens de utilizat mecanismele trecutului”, a conchis expertul.

Într-adevăr, proiectul de lege promovat în prezent de BCS nu se deosebește în mare parte de cel elaborat, în 2015, de PCRM. Singura diferență este în ceea ce privește Transnistria. În cel vechi nu se preciza că prevederea privind interzicerea prezenței trupelor străine nu vizează regiunea transnistreană până la soluționarea diferendului.

Proiectul BCS, susținut de „Congresul Civic”

Partidul extraparlamentar „Congresul Civic” a îndemnat formațiunea aflată la guvernare – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) să susțină inițiativa BCS. Reprezentanții Congresului Civic consideră că adoptarea unei astfel de legi va diminua riscul atragerii R. Moldova în eventuale acțiuni militare și va deveni un fundament pentru „viața stabilă și previzibilă a țării”. Politicienii au amintit că inițiative similare au fost propuse nu doar în 2015, ci și în 2013.

„În februarie 2020, prin votul comun al deputaților Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor, proiectul de lege respectiv a fost retras și mai mult nu a fost examinat”, se arată într-un comunicat al partidului.

***

Amintim că, pe 29 martie, BCS a înregistrat proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Inițiativa prevede că statul își asumă să nu participe în războaie decât în cazul în care este nevoit să se apere, dar și refuzul de a găzdui pe teritoriul țării baze miliare străine, laboratoare, centre de cercetare, etc. Autorii mai consideră că noua lege va impulsiona procesul de reglementare a diferendului transnistrean și la reunificarea celor două maluri ale Nistrului. Totuși, în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din Transnistria, comuniștii și socialiștii consideră că acest lucru va fi posibil după adoptarea legii și reunificarea țării.

Vicepreședintele parlamentului Vlad Batrîncea a precizat că este nevoie de „întărirea” statutului de neutralitate, în pofida faptului că această prevedere este inclusă în Constituție, întrucât Constituția consfințește anumite principii obligatorii, însă ca ele să devină funcționale este nevoie de aprobat legi. Acesta a mai spus că inițiativa nu ar avea legătură cu războiul declanșat în Ucraina.

„Acest proiect nu este politic, nu este geopolitic și nu este legat cu situația curentă din regiune. Statutul neutralității permanente pentru R. Moldova este o formulă de a supraviețui în lumea contemporană, care este zbuciumată deseori de conflicte. În afara acelor prevederi constituționale, această normă trebuie să devină clară și să aibă instrumente clare de realizare. (…) Întrebări de genul: de ce e nevoie de legea propusă de opoziție, atunci când există Constituția… Această atitudine este lipsită de profesionalism și de înțelegerea subiectului”, a subliniat Batrîncea.

Contactați de NM, reprezentanții partidului majoritar din Parlament au precizat că nu vor susține proiectul de lege propus de BCS.

„Statutul de neutralitate este deja consfințit în Constituție. Constituția prevalează în fața oricărei legi organice votate în Parlament”.

Pe 7 martie, în cadrul unei emisiuni televizate și președinta țării Maia Sandu a comentat similar inițiativa legislativă a BCS.

„Nu am văzut proiectul de lege, dar se pare că autorii nu înțeleg că Constituția este mai presus de orice lege și nu are cum să prevaleze sau să schimbe lucrurile. Neutralitatea este scrisă în Constituție, nu văd rostul să vii cu legi care să completeze ce e scris acolo”, a spus președinta țării.

experți, neutralitate, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!