kommersant.ru

Cum proiectul Blocului PCRM-PSRM despre neutralitate a ocolit Transnistria. De ce experții critică inițiava?

Proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării, elaborat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și înregistrat în Parlament, a provocat critici nu doar în rândul partidului de guvernare. NM a discutat cu trei experți, care au remarcat că inițiativa nu este actuală, mai ales că nu vizează regiunea transnistreană. Singurii care și-au anunțat public susținerea față de propunerea socialiștilor și comuniștilor a fost deocamdat partidul extraparlamentar „Congresul Civic”.

Cine și de ce are nevoie de „întărirea neutralității”?

Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră că proiectul de lege elaborat de BCS este nimic altceva decât un mijloc pentru fracțiunea BCS de a se face remarcată, inclusiv de către Moscova.

„În țara noastră, statutul de neutralitate este prevăzut de Constituție. Acest lucru poate fi schimbat numai prin referendum. Ce poate adăuga o lege organică obișnuită? În acest proiect de lege nu există nimic rațional”, a menționat experta.

Politologul Victor Ciobanu consideră că noua lege nu este practică. „Nu este o idee nouă. Socialiștii au decis să se facă remarcați din cauza motivului simplu că nu pot condamna războiul și nu pot califica războiul drept război. Pe de altă parte, este nevoie să bifeze ceva în fața Kremlinului”.

Potrivit politologului, proiectul de lege promovat de comuniști și socialiști promovează agenda Moscovei, fapt demonstrat și de faptul că prevederile acestuia nu vizează și Transnistria: „Atunci când ni se propune demilitarizarea, iar în Transnistria – numai după reglementarea conflictului, aceasta este în mod cert agenda Kremlinului”.

Și fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea a remarcat acest aspect. „O lege menită să asigure securitatea țării nu se refrânge asupra acelui teritoriu al țării de unde vine principalul pericol”, a comentat Flenchea.

În afară de asta, fostul ministru consideră că o astfel de lege nu este actuală, întrucât arhitectura securității se schimbă, în timp ce în proiectul de lege sunt incluse mecanisme vechi.

„Ce se va întâmpla cu lumea și cum vom trăi mai departe nu putem ști cu siguranță în momentul actual. Este evident că țara noastră trebuie să se miște  repede, foarte hotărât. Trebuie să convenim cu partenerii planurile și acțiunile de mai departe în așa fel, pentru a ne integra în mecanismele de securitate care abia urmează a fi create. Legea propusă despre neutralitate corelează cu trecutul, nu cu viitorul. Aceasta încearcă să includă Moldova în acea arhitectură de securitate care este deja distrusă. De aceea, nu are sens de utilizat mecanismele trecutului”, a conchis expertul.

Într-adevăr, proiectul de lege promovat în prezent de BCS nu se deosebește în mare parte de cel elaborat, în 2015, de PCRM. Singura diferență este în ceea ce privește Transnistria. În cel vechi nu se preciza că prevederea privind interzicerea prezenței trupelor străine nu vizează regiunea transnistreană până la soluționarea diferendului.

Proiectul BCS, susținut de „Congresul Civic”

Partidul extraparlamentar „Congresul Civic” a îndemnat formațiunea aflată la guvernare – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) să susțină inițiativa BCS. Reprezentanții Congresului Civic consideră că adoptarea unei astfel de legi va diminua riscul atragerii R. Moldova în eventuale acțiuni militare și va deveni un fundament pentru „viața stabilă și previzibilă a țării”. Politicienii au amintit că inițiative similare au fost propuse nu doar în 2015, ci și în 2013.

„În  februarie 2020, prin votul comun al deputaților Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor, proiectul de lege respectiv a fost retras și mai mult nu a fost examinat”, se arată într-un comunicat al partidului.

***

Amintim că, pe 29 martie, BCS a înregistrat proiectul de lege privind consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Inițiativa prevede că statul își asumă să nu participe în războaie decât în cazul în care este nevoit să se apere, dar și refuzul de a găzdui pe teritoriul țării baze miliare străine, laboratoare, centre de cercetare, etc. Autorii mai consideră că noua lege va impulsiona procesul de reglementare a diferendului transnistrean și la reunificarea celor două maluri ale Nistrului. Totuși, în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din Transnistria, comuniștii și socialiștii consideră că acest lucru va fi posibil după adoptarea legii și reunificarea țării.

Vicepreședintele parlamentului Vlad Batrîncea a precizat că este nevoie de „întărirea” statutului de neutralitate, în pofida faptului că această prevedere este inclusă în Constituție, întrucât Constituția consfințește anumite principii obligatorii, însă ca ele să devină funcționale este nevoie de aprobat legi. Acesta a mai spus că inițiativa nu ar avea legătură cu războiul declanșat în Ucraina.

„Acest proiect nu este politic, nu este geopolitic și nu este legat cu situația curentă din regiune. Statutul neutralității permanente pentru R. Moldova este o formulă de a supraviețui în lumea contemporană, care este zbuciumată deseori de conflicte. În afara acelor prevederi constituționale, această normă trebuie să devină clară și să aibă instrumente clare de realizare. (…) Întrebări de genul: de ce e nevoie de legea propusă de opoziție, atunci când există Constituția… Această atitudine este lipsită de profesionalism și de înțelegerea subiectului”, a subliniat Batrîncea.

Contactați de NM, reprezentanții partidului majoritar din Parlament au precizat că nu vor susține proiectul de lege propus de BCS.

„Statutul de neutralitate este deja consfințit în Constituție. Constituția prevalează în fața oricărei legi organice votate în Parlament”.

Pe 7 martie, în cadrul unei emisiuni televizate și președinta țării Maia Sandu a comentat similar inițiativa legislativă a BCS.

„Nu am văzut proiectul de lege, dar se pare că autorii nu înțeleg că Constituția este mai presus de orice lege și nu are cum să prevaleze sau să schimbe lucrurile. Neutralitatea este scrisă în Constituție, nu văd rostul să vii cu legi care să completeze ce e scris acolo”, a spus președinta țării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Bilanțul victimelor de la centrul de ajutor umanitar din Zaporojie a crescut la 72 de morți. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului

Numărul persoanelor ucise în urma atacului aerian rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din localitatea Kamîșevaha, regiunea Zaporojie, a ajuns la 72. Acesta este bilanțul prezentat luni, 16 noiembrie, după încheierea operațiunilor de căutare și de înlăturare a dărâmăturilor, la două săptămâni de la atac.

Salvatorii au recuperat 58 de cadavre de sub ruinele clădirii lovite de o bombă aeriană. O altă persoană a murit la spital, iar identitatea și decesul altor 13 victime au fost confirmate în urma testelor ADN. Printre cei uciși se numără doi salvatori și patru polițiști. Alte patru persoane rănite sunt internate în spital, a anunțat ministrul de Interne al Ucrainei, Ivan Vîgovski. Totodată, potrivit administrației militare regionale din Zaporojie, alte patru persoane sunt în continuare date dispărute.

Kamîșevaha, atacată de 11 ori în timpul operațiunii de salvare

Amintim că, în dimineața zilei de 2 noiembrie, armata rusă a lansat bombe aeriene asupra unei foste școli din Kamîșevaha, unde era distribuit ajutor umanitar. Prim-ministrul Ucrainei, Serghei Korețki, a declarat că, după ce oamenii s-au refugiat într-un adăpost, militarii ruși au atacat și locul în care se ascundeau, lansând alte nouă bombe aeriene.

Operațiunile de căutare și salvare au continuat timp de două săptămâni. În acest interval, armata rusă a bombardat localitatea de încă 11 ori, dintre care nouă atacuri au vizat direct zona în care salvatorii căutau victime printre dărâmături, au anunțat autoritățile locale. În urma bombardamentelor repetate, trei polițiști și patru salvatori au fost răniți.

Unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului

Atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamîșevaha a avut loc chiar în timpul distribuirii ajutoarelor. Acest lucru a contribuit la numărul mare de victime. Despre organizarea acțiunii umanitare se știa din timp, aceasta fiind anunțată oficial.

Raportat la numărul civililor uciși într-un singur atac asupra unei locații, bombardamentul din Kamișevaha se numără printre cele mai sângeroase atacuri lansate de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Mai multe instituții media au comparat atacul cu bombardarea teatrului din Mariupol, în martie 2022. În cazul acelui bombardament, însă, nu există un bilanț confirmat al victimelor.

Autoritățile ruse nu au comentat atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamișevaha.

Acțiunile armatei ruse au fost condamnate de ONU.

„Fie armata rusă știa că acolo se distribuia ajutor umanitar, fie nu a făcut nici măcar verificările elementare pentru a afla ce se întâmpla în localitatea pe care urma să o atace. În ambele cazuri, acest atac pare să fi încălcat cele mai fundamentale principii ale dreptului internațional umanitar”, a declarat Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, notează Deutsche Welle.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: