A rămas puțin timp până la Crăciun și Revelion, iar în magazine s-a început deja nebunia generată de goana după cadouri. Dacă vrei să eviți aglomerația de sărbători, atunci Moldova Agroindbank îți propune locul ideal pentru a face shopping – marketplace-ul www.Totul.online. Este o platformă online de cumpărături, în care poți găsi orice, de oriunde te-ai afla.
Tot ce trebuie să faci e să alegi marfa de care ai nevoie, să o achiți online, după care să aștepți livrarea cumpărăturii direct la ușa ta. Livrarea se face rapid atât în Chișinău, cât și în orice localitate din Moldova, iar prețul acesteia este stabilit de fiecare vânzător în parte.
Numărul comercianților care își expun mărfurile pe platforma de vânzări online este în continuă creștere. Astfel, ești la un click distanță de o gamă variată de produse: gadgeturi și jocuri, produse cosmetice și de îngrijire personală, cărți pentru copii, literatură clasică sau universală, produse alimentare de la producători locali, mobilă, produse handmade etc.
Acum, cumperi ușor pe Totul.online. Trebuie doar să accesezi marketplace-ul, să alegi cadourile perfecte, iar timpul economisit îl poți petrece cu cei dragi!
Proiectul Totul.online se înscrie în şirul de acţiuni întreprinse de Moldova Agroindbank pentru a susţine comunitatea de afaceri şi vine să suplinească varietatea de instrumente accesibile la distanță: serviciul e-Commerce, platforma MAIB Pay, POS terminale mobile.
Pentru tine, Totul.online este o piață virtuală, unde ai posibilitatea de a procura cele necesare rapid, ușor și achitând online.
Lidera ALDE, Arina Spătaru, cere procurorilor români să investigheze o întâlnire pe care ar fi avut-o la București, la indicațiile lui Ilan Șor. Cu cine s-a văzut și de ce
Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a sesizat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România în legătură cu o deplasare pe care ar fi făcut-o la București în vara anului 2023, la indicațiile Ilan Șor – ca parte a investigației sub acoperire privind activitatea oligarhului fugar. Politiciana, care a menționat că s-a întâlnit cu un apropiat al lui Șor și un ex-deputat PNL pentru a discuta despre crearea unui partid în Republica Moldova, a cerut procurorilor de peste Prut să verifice aceste informații. Anunțul a fost făcut marți, 17 noiembrie, într-o postare pe Facebook.
Arina Spătaru a precizat că, la sfârșitul lunii iulie 2023, la indicațiile lui Ilan Șor, a mers la București, unde s-a întâlnit cu o persoană din anturajul oligarhului și cu un fost deputat al Partidului Național Liberal (PNL) din România.
„Discuțiile au vizat crearea unei formațiuni politice în Republica Moldova, potrivit intereselor și dorințelor lui Ilan Șor, precum și facilitarea promovării mele în mediul politic din România și la nivelul Parlamentului European”, a menționat lidera ALDE.
În sesizare, Arina Spătaru le-a cerut procurorilor să verifice faptele prezentate, să stabilească rolul fiecărui participant la discuții și să identifice eventuale legături cu alte dosare investigate în Republica Moldova.
Spătaru a subliniat că este pregătită să se prezinte în fața procurorilor români pentru a face declarații și a le oferi toate informațiile pe care le deține.
„Nu formulez verdicte și nu substitui munca procurorilor. Justiția nu trebuie făcută la televizor sau pe rețelele sociale. Consider că mecanismele de influențare politică și finanțare ilegală nu se opresc la frontierele unui stat. De aceea, cooperarea dintre instituțiile Republicii Moldova și cele ale României este esențială. Lupta împotriva corupției politice nu trebuie să aibă granițe. Iar adevărul trebuie urmărit oriunde duc probele”, a spus ea.
Amintim că Arina Spătaru a colaborat în 2023 cu Procuratura Anticorupție, în calitate de agent sub acoperire, pentru documentarea activităților grupării conduse de Ilan Șor. Potrivit procurorilor, Șor l-ar fi determinat pe fostul deputat Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Spătaru să preia conducerea unui partid cu viziuni proeuropene, care urma să fie finanțat de gruparea oligarhului și să promoveze interesele acesteia. În acest scop, Partidul Acțiunea Democratică (PAD) a fost preluat, ulterior fiind transformat în ALDE, care urma să participe la alegerile locale din 2023.
Ancheta a documentat și transmiterea banilor pentru finanțarea partidului. Potrivit procurorilor, prin intermediul unor persoane implicate în schemă, gruparea Șor ar fi direcționat către ALDE 452 700 de dolari. În legătură cu această cauză, fostul deputat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar Adrian Culai, fost secretar general al ALDE, și Mihail Bagas, care ar fi intermediat transmiterea banilor, au fost condamnați la patru și, respectiv, trei ani de închisoare cu suspendare.
Pe 11 noiembrie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Ilan Șor, pentru organizarea finanțării ilegale a ALDE și de acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat. Procesul urmează să se desfășoare în lipsa acestuia, întrucât oligarhul a fugit din Republica Moldova și s-ar ascunde în Rusia. Ilan Șor riscă până la 10 ani de închisoare în acest dosar.
Ilan Șor a fost deja condamnat la 25 de ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
Familiile din Republica Moldova vor putea solicita, din 1 decembrie 2026, granturi de până la 60.000 de euro pentru a construi de la zero o casă cu un consum foarte redus de energie. În etapa-pilot vor fi finanțate 12 locuințe noi, iar familiile cu mai mulți copii vor avea prioritate la selecție.
Granturile vor fi acordate prin programul „Casa Pasivă”, pe care Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) îl va implementa împreună cu Ministerul Energiei. Locuințele vor trebui să îndeplinească cerințele standardului internațional „Passive House”. Proiectele vor fi întocmite de specialiști certificați, iar casele vor fi verificate în timpul lucrărilor și la final. Beneficiarii vor acoperi din surse proprii diferența dintre grant și costul total al construcției.
Tot din 1 decembrie, proprietarii vor putea solicita granturi pentru renovarea caselor în care locuiesc, astfel încât acestea să consume mult mai puțină energie. Prin programul-pilot „Casa nZEB avansat”, vor fi sprijinite 10 gospodării. Grantul va acoperi până la jumătate din costurile eligibile ale lucrărilor, dar nu mai mult de 25.000 de euro pentru o locuință.
„Aceste soluții nu înseamnă doar locuințe mai bine izolate, ci clădiri proiectate sau modernizate astfel încât să utilizeze energia mult mai eficient, să reducă dependența de sursele convenționale de energie și să ofere condiții de trai mai bune”, precizează CNED.
Apelurile pentru depunerea cererilor vor fi lansate pe 1 decembrie 2026. CNED precizează că informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate și pașii pentru depunerea cererilor urmează să fie publicate pe paginile sale oficiale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cum poate fi depistat cancerul tiroidian? Poate fi tratat complet cu iod? Trebuie îndepărtată întreaga glandă la toți pacienții? Interviu NM cu un chirurg oncolog- endocrinolog
În ultimele decenii, cancerul tiroidian este depistat tot mai des în lume. Ce metode de diagnostic ajută la identificarea la timp a problemei? Poate puncția pentru analiza oncologică să „trezească” cancerul? Se pot „vindeca” nodulii tiroidieni de unul singur, administrând iod? Oferă operația garanție de vindecare completă? Despre diagnosticul modern al cancerului tiroidian și metodele de tratament a discutat NM cu chirurgul generalist, chirurg endocrinolog-oncolog de la Spitalul Internațional Medpark, Eugeniu Condrațchi.
„Se prognozează o creștere în continuare a incidenței”
Cancerul tiroidian este astăzi una dintre cele mai răspândite boli oncologice din lume, iar numărul cazurilor a crescut în ultimele decenii. De ce s-a întâmplat acest lucru?
În ultimele decade la nivel mondial se atestă o creștere progresivă a incidenței cancerului tiroidian.
Spre exemplu în SUA 2009 numărul de cazuri noi pe an era 32.200, iar în 2014 se presupunea deja 63.000 cazuri pe an, numărul real la momentul publicării ghidului ATA 2015 fiind totuși 37.200.
Incidența s-a triplat în perioada 1976-2009 de la 4,9 la 14,3 la 100.000 locuitori populație. Creșterea este preponderent pe seama carcinoamelor papilare de dimensiuni mici, iar aceasta se datorează performanței metodelor ecografice care la rândul său au majorat rata puncțiilor nodulilor tiroidieni.
Începând totuși cu 2014 incidența cancerului tiroidian, preponderent a formelor mici s-a redus, probabil datorită adoptării în practică a recomandărilor ghidurilor de specialitate prin care se descuraja BAF nodulilor <10 mm fără date de invazie extra tiroidiană și/sau adenopatiilor suspecte pentru afectare secundară.
Care este situația în Moldova? Se poate spune că este o boală răspândită în țară?
Analiza recentă GLOBOCAN 2022, care însumează date din 185 de țări, situează cancerul tiroidian pe locul al XI-lea ca incidență cu 4,7 cazuri noi la 100.000 populație și o rată a mortalității de 0,57 la 100 mii.
Cu toate că există progrese remarcabile în diagnosticarea, înțelegerea carcinogenezei și a istoriei naturale a CT, incidența acestuia este într-o continuă creștere. Tendințele epidemiologice ale CT în Republica Moldova sunt similare cu cele din Europa și majoritatea țărilor din lume.
În RM în anul 2011 incidența era raportată în creştere de 5 ori faţă de 1985 (de la 1,35 la 6,8 la 100 mii populație), iar în 2017 a ajuns la 11,4 la 100 mii, în 2022 după o scădere semnificativă a constituit 7,4 la 100 mii.
În țările vecine incidența este de 6,0/100 mii în Ucraina și 6,2/100 mii în România. Totodată se prognozează creșterea incidenței a câte 3/100 mii anual, raportul femei/bărbați raportându-se la 4/1.
Conform datelor statistice GLOBOCAN 2020 numărul cazurilor estimate de cancer tiroidian în Republica Moldova este de 318 cazuri (2,2% din totalul oncologic). De asemenea, conform acelorași date statistice, se estimează o prevalență de 991 cazuri în următorii 5 ani, rata mortalității în 2020 fiind de 0,35% (n=29).
„Puncția nu «trezește» cancerul”
Ce investigații sunt considerate astăzi „standardul de aur” în diagnosticul cancerului tiroidian?
Definitoriu este examinarea ecografică. Ecografia este cea mai specifică și mai sensibilă metodă de diagnostic al patologiei tiroidiene. Încă pe baza rezultatelor ecografiei se stabilește dacă este necesară puncția nodulilor tiroidieni.
În plus, cu ajutorul examinării cu ultrasunete se evaluează probabilitatea afectării ganglionilor limfatici, deoarece aceștia sunt prima țintă a metastazelor în cazul unei tumori.
Abia după evaluarea acestor modificări la ecografie se stabilește dacă este necesară puncția sau dacă este nevoie de o investigație suplimentară prin tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).
Cât de precisă este biopsia prin puncție și oferă ea întotdeauna un răspuns sută la sută fiabil?
Deși, conform studiilor internaționale, biopsia cu ac fin are o sensibilitate și o specificitate ridicate — 55–98% și, respectiv, 73–100% —, rămân trei categorii de diagnostic „nedeterminat”, care în clasificare sunt numite Bethesda III, IV și V. Acest lucru se datorează dificultății de a evalua semnele de malignitate în probele obținute la examenul citologic.
Conform sistemului Bethesda de raportare a cito patologiei tiroidiene (The Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology), actualizat în 2017, riscul de malignitate în aceste categorii variază între 10 și 75%.
În general, studiile dedicate categoriilor Bethesda indică următoarele estimări ale probabilității de malignitate:
Bethesda I — 1–4%;
Bethesda II — 0–3%;
Bethesda III — 5–15%;
Bethesda IV — 15–30%;
Bethesda V — 60–75%;
Bethesda VI — 97–99%.
Pacienții se tem adesea de biopsia prin puncție, considerând că înțeparea cu acul poate „trezi” cancerul și îl poate face să metastazeze mai repede. Cât de întemeiată este această frică?
De fiecare dată le explic pacienților mei că puncția NU „trezește” cancerul, NU răspândește cancerul, NU transformă un nodul benign într-o tumoare malignă.
Mulți sunt convinși că rezultatele bune ale unei analize generale de sânge exclud complet o boală oncologică. Care este legătura reală dintre analiza sângelui și prezența posibilă a unui nodul malign în glanda tiroidă?
Din păcate, nu există nicio legătură. Nu există analize de sânge care ar putea confirma sau exclude cancerul tiroidian de origine foliculară (papilar, folicular, oncocitar). Totuși, merită menționat că, dacă nivelul calcitoninei din sânge se află în limitele normei, se poate exclude cel puțin carcinomul medular — o formă agresivă de cancer.
Există cazuri în care tumora este descoperită întâmplător, în timpul unei ecografii de rutină?
Majoritatea cazurilor de tumori tiroidiene sunt depistate tocmai în timpul unei ecografii de rutină, al unui examen de screening sau pur și simplu al unei investigații făcute din curiozitate.
„Nu toți pacienții au nevoie de îndepărtarea completă a glandei tiroide”
Când diagnosticul este confirmat, este întotdeauna necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare completă a organului sau sunt posibile intervenții care îl păstrează?
Volumul operației este stabilit întotdeauna individual. Aceasta înseamnă că nu toți pacienții au nevoie de tiroidectomie totală (îndepărtarea chirurgicală completă a glandei tiroide) și, desigur, nici lobectomia (îndepărtarea unuia dintre cei doi lobi ai glandei tiroide) nu se potrivește fiecăruia.
De asemenea, se evaluează separat necesitatea limfadenectomiei centrale sau chiar a celei laterale radicale — adică îndepărtarea ganglionilor limfatici situați în zona centrală a gâtului, lângă glanda tiroidă, și a ganglionilor din zona laterală a gâtului, în care au fost descoperite sau sunt suspectate metastaze. La fel stau lucrurile și cu alte intervenții. Toate aceste decizii se iau individual, în funcție de situația medicală concretă.
Cum funcționează terapia cu iod radioactiv (radio iodoterapia) și cui îi este cu adevărat necesară după operație?
Când le explic pacienților această procedură, folosesc două metafore: “Vișina de pe tort” și “În loc să căutăm acul în carul cu fân, mai bine dăm foc fânului.”
Iodoterapia presupune acumularea iodului-131 în țesuturile care au afinitate pentru glanda tiroidă (țesutul rezidual din loja tiroidiană, metastazele din ganglionii limfatici). Timp de 2–6 luni, acest iod distruge țesuturile asupra cărora este direcționată acțiunea lui.
Procedura în sine arată astfel: pacientul ia o capsulă specială cu iod radioactiv, iar după 2–3 zile se efectuează scanarea întregului corp. După scanare se determină unde anume s-a acumulat acest radiofarmaceutic. În ziua următoare după administrarea iodului, pacientul reia terapia hormonală de substituție cu levotiroxină, iar după această procedură este necesar să se respecte restricții privind contactul cu alte persoane.
Cât despre indicații, radio iodoterapia are criterii de aplicare clar standardizate:
Efectuarea obligatorie după tiroidectomia totală (îndepărtarea întregii glande tiroide)
Prezența ganglionilor limfatici cu metastaze confirmate histologic
Nivelul tiroglobulinei în perioada postoperatorie mai mare de 2,00
Margini de rezecție ale glandei tiroide pozitive, în absența posibilității de a efectua o reintervenție de totalizare.
În toate celelalte cazuri se evaluează ansamblul factorilor de risc și se determină probabilitatea de recidivă.
Se aplică în cancerul tiroidian chimioterapia sau radioterapia clasică?
Din păcate nu există chimioterapie citolitică în cazul cancerelor tiroidiene .Metoda principală de tratament rămâne intervenția chirurgicală radicală, urmată de terapia cu iod radioactiv.
Radioterapia, în anumite regimuri, se prescrie doar în cazurile de tumori inoperabile sau de țesuturi tumorale reziduale inoperabile după operație, rezistente la iodul radioactiv.
În ceea ce privește chimioterapia, din păcate, ea nu se aplică. Este posibilă prescrierea terapiei cu inhibitori de kinaze în cazul epuizării tuturor celorlalte metode de tratament disponibile și la confirmarea mutațiilor la nivelul genelor (BRAF V600, în special pTERT).
Teoretic, astfel de preparate ar trebui să oprească sau să limiteze distrugerea necontrolată a ADN-ului celulelor tumorale, însă această abordare se află încă în stadiul de cercetare și este extrem de costisitoare.
„Iodul obișnuit nu micșorează nodulii!”
Unele persoane încearcă să se trateze singure cu iod, după ce descoperă noduli tiroidieni. Cu ce este periculoasă administrarea necontrolată a preparatelor cu iod fără recomandarea medicului?
Administrarea necontrolată a iodului, ca, în principiu, și utilizarea necontrolată a oricăror medicamente, poate duce la diverse tulburări. De aceea nu recomand acest lucru.
Cantitățile mari de iod pot provoca hipertiroidie (intoxicație hormonală) sau chiar hipotiroidie paradoxală. Ambele stări pot declanșa creșterea necontrolată a tumorilor tiroidiene.
Este important de menționat: iodul nu micșorează nodulii!
Ce puteți spune despre suplimentele alimentare pentru glanda tiroidă? Cât de eficiente sunt?
Eu spun întotdeauna următorul lucru: totul e bine atât timp cât nu creează probleme.
Se pot lua preparate cu seleniu, zinc, iod și alte suplimente. Totuși, recomand să începeți administrarea lor doar după consultația cu endocrinologul, pentru a obține efectul dorit și a evita probleme serioase care pot progresa. În special, este vorba despre cancerul tiroidian, tireotoxicoză și alte boli.
„Formele foliculare de cancer sunt vindecabile”
Cancerul tiroidian este considerat una dintre cele mai vindecabile forme de cancer. Sunteți de acord cu aceasta? Care este situația vindecării pacienților în Moldova?
Da, absolut. Dacă boala este diagnosticată la timp și se efectuează intervenția chirurgicală optimă, formele foliculare de cancer sunt vindecabile. În cazul formelor mai agresive, totul depinde de stadiul în care a fost descoperită boala. Totuși, în cazul diagnosticării la timp, prognosticul este, de asemenea, favorabil.
Cum trăiesc persoanele aflate în remisiune? Cum se schimbă viața după îndepărtarea tumorii?
Aici nu este vorba despre îndepărtarea tumorii ca atare, ci despre îndepărtarea fie a unui lob al glandei tiroide, fie a întregii glande tiroide, cu posibilă limfodisecție.
Calitatea vieții depinde de felul în care a decurs operația. Dacă intervenția a decurs fără complicații, iar factorii de risc de recidivă nu presupun necesitatea terapiei cu iod radioactiv, atunci, în afară de luarea unei pastile dimineața, nu apar alte schimbări în calitatea vieții. Dimpotrivă, dacă operația a fost complicată de lezarea nervilor laringieni recurenți sau de apariția hipoparatiroidismului, calitatea vieții chiar are de suferit.
Dacă vorbim despre profilaxia cancerului tiroidian, există modalități reale de a reduce riscul apariției lui și ce control medical anual minim (check-up) recomandați unei persoane sănătoase?
Dacă vorbim despre screeningul cancerului tiroidian, trebuie să știți că există.
Totuși, se pot evidenția câțiva factori principali la care merită să fie acordată atenție:
Antecedente familiale de cancer tiroidian
Prezența nodulilor tiroidieni
Hipotiroidie pe fondul tiroiditei autoimune
Ținând cont că toți acești factori sunt analizați și în contextul regiunilor cu deficit de iod, din care face parte și țara noastră, ar fi oportun să se efectueze o ecografie a glandei tiroide o dată la 1–2 ani și să se facă analiza hormonului tireotrop (TSH) o dată la șase luni.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va verifica cât de bine cunosc limba română profesorii care o predau în școlile cu predare în limba rusă. Cadrele didactice sunt invitate în aceste săptămâni la o evaluare a competențelor lingvistice, a anunțat ministrul Dan Perciun la Conferința Națională „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei”. În funcție de rezultate, ministerul va stabili de ce sprijin au nevoie profesorii, a precizat oficialul.
„În aceste săptămâni, profesorii de limbă română din școlile cu predare în limba rusă sunt invitați la o evaluare a competențelor lingvistice, pentru ca să ne asigurăm că dețin nivelul de cunoaștere a limbii române necesar pentru a putea să predea cu succes în aceste instituții. Este o măsură menită să ne arate realitatea pe care câteodată o constatăm când mergem în asistență la ore și să putem țintit să-i sprijinim pe cei care sunt – pentru că alții nu avem – să-i ajutăm să devină ei vorbitori mai buni ai limbii române, pentru ca ulterior să poată transmite aceste cunoștințe mai bine elevilor lor”, a declarat Dan Perciun.
Ministrul Educației susține că rezultatele examenelor de clasa a IX-a arată că școlile cu predare în limba rusă au nevoie de mai mult sprijin pentru predarea limbii române.
„Nu trebuie să ne ascundem și să pretindem că lucrurile stau foarte bine. Vedem asta și la rezultatele examenelor de clasa a IX-a, care din 2024 se desfășoară într-un nou format, cu o mai mare rigurozitate, și avem în continuare o rată de promovabilitate de sub 80%, inclusiv la limba română în școlile ruse. Asta vorbește despre necesitatea de a sprijini mai mult efortul de cunoaștere a limbii române în aceste instituții”, a mai declarat Perciun.
Oficialul a amintit că tinerii absolvenți ai facultăților pedagogice beneficiază, în prezent, de o indemnizație de repartizare în valoare de 375.000 de lei. De asemenea, reamintim, Guvernul a aprobat recent o hotărâre prin care oferă o indemnizație unică de 200.000 de lei profesorilor care acceptă să se mute în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia pentru a preda limba și literatura română sau alte discipline în limba română
Potrivit ministrului, educația multilingvă este aplicată, în diferite forme, în 44 de școli și 33 de grădinițe. Scopul este ca elevii să învețe mai bine limba română și, în același timp, să își păstreze limba maternă și identitatea.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Bilanțul victimelor de la centrul de ajutor umanitar din Zaporojie a crescut la 72 de morți. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului
Numărul persoanelor ucise în urma atacului aerian rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din localitatea Kamîșevaha, regiunea Zaporojie, a ajuns la 72. Acesta este bilanțul prezentat luni, 16 noiembrie, după încheierea operațiunilor de căutare și de înlăturare a dărâmăturilor, la două săptămâni de la atac.
Salvatorii au recuperat 58 de cadavre de sub ruinele clădirii lovite de o bombă aeriană. O altă persoană a murit la spital, iar identitatea și decesul altor 13 victime au fost confirmate în urma testelor ADN. Printre cei uciși se numără doi salvatori și patru polițiști. Alte patru persoane rănite sunt internate în spital, a anunțat ministrul de Interne al Ucrainei, Ivan Vîgovski. Totodată, potrivit administrației militare regionale din Zaporojie, alte patru persoane sunt în continuare date dispărute.
Kamîșevaha, atacată de 11 ori în timpul operațiunii de salvare
Amintim că, în dimineața zilei de 2 noiembrie, armata rusă a lansat bombe aeriene asupra unei foste școli din Kamîșevaha, unde era distribuit ajutor umanitar. Prim-ministrul Ucrainei, Serghei Korețki, a declarat că, după ce oamenii s-au refugiat într-un adăpost, militarii ruși au atacat și locul în care se ascundeau, lansând alte nouă bombe aeriene.
Operațiunile de căutare și salvare au continuat timp de două săptămâni. În acest interval, armata rusă a bombardat localitatea de încă 11 ori, dintre care nouă atacuri au vizat direct zona în care salvatorii căutau victime printre dărâmături, au anunțat autoritățile locale. În urma bombardamentelor repetate, trei polițiști și patru salvatori au fost răniți.
Unul dintre cele mai sângeroase atacuri de la începutul războiului
Atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamîșevaha a avut loc chiar în timpul distribuirii ajutoarelor. Acest lucru a contribuit la numărul mare de victime. Despre organizarea acțiunii umanitare se știa din timp, aceasta fiind anunțată oficial.
Raportat la numărul civililor uciși într-un singur atac asupra unei locații, bombardamentul din Kamișevaha se numără printre cele mai sângeroase atacuri lansate de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Mai multe instituții media au comparat atacul cu bombardarea teatrului din Mariupol, în martie 2022. În cazul acelui bombardament, însă, nu există un bilanț confirmat al victimelor.
Autoritățile ruse nu au comentat atacul asupra centrului de ajutor umanitar din Kamișevaha.
Acțiunile armatei ruse au fost condamnate de ONU.
„Fie armata rusă știa că acolo se distribuia ajutor umanitar, fie nu a făcut nici măcar verificările elementare pentru a afla ce se întâmpla în localitatea pe care urma să o atace. În ambele cazuri, acest atac pare să fi încălcat cele mai fundamentale principii ale dreptului internațional umanitar”, a declarat Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, notează Deutsche Welle.