socialistii.md

Curtea Constituțională a respins cererea BCS de suspendare a Legii cu privire la simbolurile agresiunii ruse

Curtea Constituțională (CC) a respins, pe 5 mai, cererea de suspendare a acțiunii Articolului II, punctul 98 din Legea nr. 102 din 14 aprilie 2022 pentru modificarea unor acte normative, depusă de dnii Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, deputați în Parlament. Este vorba despre inițiativa care interzice afișarea simbolurilor care reprezintă agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

În decizia publicată pe 6 mai, judecătorii CC anunță că au respins cererea deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Înalta Curte își argumentează decizia prin lipsa argumentelor convingătoare din partea autorilor inițiativei.

Președintele ad interim menționează că, în cazul în care un autor al sesizării invocă riscul afectării unui domeniu prevăzut de articolul 251 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și de articolul 7alin. (2) pct. 1) din Codul jurisdicției constituționale, trebuie aduse argumente în acest sens. Chiar dacă riscul afectării unor drepturi fundamentale este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate. Simpla invocare a domeniilor de la articolul 7alin. (2) pct. 1) literele b) și c) din Codul jurisdicției constituționale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare în vederea suspendării acțiunii prevederii contestate (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 36 din 24 martie 2020)”, se arată în decizie.

Hotărârea CC este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De menționat că, în luna aprilie, CC a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de deputații fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, privind constituționalitatea amendamentelor la Codul contravențional. Este vorba de aceeași inițiativă, prin care au fost interzise simbolurile care promovează războiul, inclusiv panglica Sf. Gheorghe.

***

Amintim că pe 14 aprilie, Parlamentul de la Chișinău a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare în țară”, inclusiv și panglica Sfântului Gheorghe. Iar din 20 aprilie, pe teritoriul Republicii Moldova este deja interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a semnelor distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina.

Persoanele fizice care vor sfida noua lege pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. În privința persoanelor cu funcție de răspundere poate fi aplicată amenda de la 9000 la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.  

Cu toate acestea, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege care permite utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Hotărârea a fost aprobată în unanimitate și promulgată de bașcanul Irina Vlah. Pe 5 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat decizia autorităților locale din Găgăuzia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: