NM

Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională

Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu este constituțională. Decizia a fost anunțată pe 21 ianuarie de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după câteva ore de deliberări. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată.

Deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) și-au prezentat argumentele în cadrul ședinței din 21 ianuarie. Aceștia au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției Fadei Nagacevschi și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul legislativului, deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea, au cerut ca sesizarea să fie respinsă, iar legea să rămână în vigoare.

Fadei Nagacevschi l-a întrebat pe Octavian Țîcu, care este istoric de profesie, dacă multiculturalismul dăunează Moldovei și dacă consideră că găgăuzii sunt minorități etnice sau grup etnic. Țîcu a răspuns că sunt „minorități etnice” și trebuie să se dezvolte conform istoriei și culturii proprii, însă nu așa cum prevede această lege promovată de socialiști, de a vorbi în rusă.

Iar deputatul Dinu Plîngău l-a întrebat pe ministrul în exercițiu al Justiției câți bani cheltuie instituția pentru traducerea documentelor, deși autorii inițiativei susțin că Legea nu va necesita cheltuieli suplimentare. Nagacevschi a menționat că traducerea documentelor se face mai des în engleză, iar cheltuielile se încadrează în bugetul prevăzut al instituției.

Pe toată durata examinării subiectului, în fața sediului Curții Constituționale s-au aflat două grupuri de protestatari: Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, împreună cu susținătorii săi și reprezentanții Partidului „Ai noștri”. Cele două grupuri și-au adresat acuzații și insulte.

***

Proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței Parlamentului din 16 decembrie.

Inițiativa a fost elaborată de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi și prevede „garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Cu alte cuvinte, documentul elaborat de socialiști prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Коллаж NewsMaker

Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo, primii care au inițiat procedura pentru a candida la funcția de bașcan

Fostul parlamentar democrat Corneliu Dudnic și deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, sunt primii care au inițiat oficial procedura necesară pentru participarea la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Despre aceasta a anunțat, pe 23 septembrie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Potrivit Consiliului, în cazul lui Corneliu Dudnic, care intenționează să candideze independent, a fost înregistrat grupul de inițiativă și i-au fost eliberate listele de subscripție. Alexandr Stoianoglo a depus cererea și documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

„Primii doi pretendenți la statutul de candidat la funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei au inițiat procedurile necesare pentru participarea la alegerile din 15 noiembrie 2026. Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo intenționează să candideze independent și au depus la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei documentele necesare pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă care îi vor susține”, a anunțat Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Potrivit instituției, în cazul lui Corneliu Dudnic, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a înregistrat grupul de inițiativă și i-a eliberat listele de subscripție. Astfel, membrii grupului de inițiativă pot colecta semnăturile alegătorilor în susținerea acestuia, necesare pentru depunerea ulterioară a documentelor în vederea înregistrării în calitate de candidat. Alexandr Stoianoglo a depus, pe 23 septembrie, cererea și documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

Președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a precizat pentru NewsMaker că Dudnic a primit listele de subscripție pe 23 septembrie. Întrebată dacă acesta cunoaște limba română, Colesnic a spus că Dudnic a fost testat și vorbește limba română. „A răspuns fluent, fără greșeli, la toate întrebările”, a menționat Colesnic.

***

Anterior, în presă au apărut informații despre intenția lui Corneliu Dudnic de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei. Corneliu Dudnic a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea fracțiunii Partidului Democrat în perioada 2015-2019. Deputatul „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, și-a anunțat intenția de a candida pe 7 septembrie, în timpul unui briefing de presă organizat la Parlament.

Menționăm că despre intenția de a candida au anunțat și foștii deputați Petru Vlah și Fiodor Găgăuz.

Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM), Grigore Uzun, a decis să nu candideze la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Printre motivele invocate de acesta se numără noua cerință pentru candidați – cunoașterea limbii române. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că partidul va purta consultări cu ceilalți candidați și va decide ulterior pe cine va susține la alegeri.

***

Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Poate fi ales în funcția de bașcan al Găgăuziei cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care, inclusiv în ziua alegerilor, a împlinit vârsta de 35 de ani, a domiciliat sau domiciliază pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia o perioadă nu mai mică de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și nu cade sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale prevăzute la art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022. Guvernatorul se alege pentru un mandat de 4 ani. 

Luni, 21 septembrie, a început perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei. În cazul candidaților independenți, aceștia trebuie să fie susținuți de cel puțin 1% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din UTA Găgăuzia, dar nu mai puțin de 1 500 de persoane din cel puțin jumătate din numărul localităților autonomiei. Documentele pentru înregistrarea candidaților, atât a celor desemnați de partide politice sau blocuri electorale, cât și a candidaților independenți, se depun la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acestea sunt examinate în termen de cel mult 7 zile de la data primirii acestora, ulterior fiind adoptată hotărârea privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidatului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: