NM

Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională

Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu este constituțională. Decizia a fost anunțată pe 21 ianuarie de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după câteva ore de deliberări. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată.

Deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) și-au prezentat argumentele în cadrul ședinței din 21 ianuarie. Aceștia au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției Fadei Nagacevschi și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul legislativului, deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea, au cerut ca sesizarea să fie respinsă, iar legea să rămână în vigoare.

Fadei Nagacevschi l-a întrebat pe Octavian Țîcu, care este istoric de profesie, dacă multiculturalismul dăunează Moldovei și dacă consideră că găgăuzii sunt minorități etnice sau grup etnic. Țîcu a răspuns că sunt „minorități etnice” și trebuie să se dezvolte conform istoriei și culturii proprii, însă nu așa cum prevede această lege promovată de socialiști, de a vorbi în rusă.

Iar deputatul Dinu Plîngău l-a întrebat pe ministrul în exercițiu al Justiției câți bani cheltuie instituția pentru traducerea documentelor, deși autorii inițiativei susțin că Legea nu va necesita cheltuieli suplimentare. Nagacevschi a menționat că traducerea documentelor se face mai des în engleză, iar cheltuielile se încadrează în bugetul prevăzut al instituției.

Pe toată durata examinării subiectului, în fața sediului Curții Constituționale s-au aflat două grupuri de protestatari: Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, împreună cu susținătorii săi și reprezentanții Partidului „Ai noștri”. Cele două grupuri și-au adresat acuzații și insulte.

***

Proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței Parlamentului din 16 decembrie.

Inițiativa a fost elaborată de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi și prevede „garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Cu alte cuvinte, documentul elaborat de socialiști prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MAN

MAN intimidează presa? ONG-urile de media, reacție după ce partidul lui Ceban a lansat „caracatița PAS”

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte șase organizații de media, acuză Partidul „MAN” – condus de primarul Ion Ceban – de „atac” la adresa jurnaliștilor și activiștilor civici. Reacția, publicată pe 24 aprilie, vine după ce formațiunea a distribuit, cu o zi înainte, pe rețelele sociale o așa-numită „caracatiță” a partidului de guvernare, în care apar imagini ale mai multor jurnaliști și activiști din Republica Moldova. Semnatarii declarației califică aceste asocieri și etichetări drept „denigratoare” și solicită scuze publice din partea MAN.

De la ce a pornit totul

Pe 23 aprilie, pe paginile oficiale ale Partidului „MAN” de pe rețelele de socializare a fost publicată o imagine intitulată „Caracatiță PAS / Media”. Graficul, în centrul căruia apare președinta Maia Sandu, fondatoarea PAS, include fotografiile mai multor jurnaliști, activiști și influenceri din Republica Moldova.

Imaginea este însoțită de un mesaj care sugerează că persoanele vizate ar primi anual „sute de milioane de lei de la partenerii externi pentru libertatea de exprimare și susținerea independenței presei”, precum și „subvenții directe din partea statului și condiții preferențiale în grila de emisie”.

„Nu văd ce fel de politică editorială au acești oameni doar cei care nu vor să vadă intenționat – „tăcere strategică” atunci când subiectele sunt incomode pentru guvernare și atacuri constante la adresa opoziției”. Vă propunem să ghiciți voi cine sunt principalii actori media care fac parte din Caracatița PAS, iar noi vă vom propune formula noastră în curând”, se mai arată în mesaj.

Postarea a fost distribuită pe larg de membri ai formațiunii, inclusiv de reprezentanți ai Primăriei Chișinău și consilieri ai primarului Ion Ceban. „Sunt sigur că cu toții ne dăm seama cine se mai regăsește aici”, a scris Victor Pruteanu, viceprimar al municipiului Chișinău și membru MAN, pe rețelele de socializare.

Reacția ONG-urilor de media: Cerem scuze publice

Mesajul publicat de MAN a fost calificat drept denigrator de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de Asociația „Media-Guard”, Asociația Presei Electronice, Asociația Presei Independente, Centrul „Acces-Info”, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic și RISE Moldova.

Semnatarii susțin că mesajul depășește limitele unei critici politice legitime și reprezintă un atac direct la adresa presei independente și a societății civile.

„Etichetarea, stigmatizarea și încercările de a valida ideea că instituțiile media independente sau organizațiile necomerciale ar face parte dintr-o rețea controlată politic nu constituie altceva decât o tentativă de intimidare și discreditare publică”, se arată în declarație.

Potrivit acesteia, retorica utilizată de partidul MAN „contribuie direct la deteriorarea climatului democratic și subminarea încrederii publicului în jurnalismul independent, alimentează ostilitatea față de jurnaliști și față de organizațiile care susțin libertatea presei”.

CJI și semnatarii cer membrilor partidului lui Ceban să „înceteze atacurile de stigmatizare” și să prezinte scuze persoanelor vizate în postarea din 23 aprilie.

Totodată, semnatarii declarației fac apel către toți actorii politici să respecte independența editorială, libertatea de exprimare și rolul organizațiilor de media în protejarea interesului public.

Contactat de NewsMaker, Victor Pruteanu a refuzat să comenteze declarația și solicitarea semnatarilor. Viceprimarul capitalei a precizat, însă, că își menține poziția exprimată anterior pe rețelele de socializare. Am contactat-o pe Natalia Ixaria, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, însă până la publicarea știrii nu am primit un răspuns.

Contactați pentru un comentariu, nici reprezentanții PAS nu au răspuns solicitării NM, deocamdată.

NewsMaker va reveni cu pozițiile celor două formațiuni, imediat ce aceastea vor fi oferite.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: