NM

Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională

Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu este constituțională. Decizia a fost anunțată pe 21 ianuarie de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după câteva ore de deliberări. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată.

Deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) și-au prezentat argumentele în cadrul ședinței din 21 ianuarie. Aceștia au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției Fadei Nagacevschi și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul legislativului, deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea, au cerut ca sesizarea să fie respinsă, iar legea să rămână în vigoare.

Fadei Nagacevschi l-a întrebat pe Octavian Țîcu, care este istoric de profesie, dacă multiculturalismul dăunează Moldovei și dacă consideră că găgăuzii sunt minorități etnice sau grup etnic. Țîcu a răspuns că sunt „minorități etnice” și trebuie să se dezvolte conform istoriei și culturii proprii, însă nu așa cum prevede această lege promovată de socialiști, de a vorbi în rusă.

Iar deputatul Dinu Plîngău l-a întrebat pe ministrul în exercițiu al Justiției câți bani cheltuie instituția pentru traducerea documentelor, deși autorii inițiativei susțin că Legea nu va necesita cheltuieli suplimentare. Nagacevschi a menționat că traducerea documentelor se face mai des în engleză, iar cheltuielile se încadrează în bugetul prevăzut al instituției.

Pe toată durata examinării subiectului, în fața sediului Curții Constituționale s-au aflat două grupuri de protestatari: Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, împreună cu susținătorii săi și reprezentanții Partidului „Ai noștri”. Cele două grupuri și-au adresat acuzații și insulte.

***

Proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței Parlamentului din 16 decembrie.

Inițiativa a fost elaborată de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi și prevede „garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Cu alte cuvinte, documentul elaborat de socialiști prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PNM

Galbur critică gestul BUN de a se retrage din cursă în favoarea PAS: „Este o nouă trădare”

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur critică gestul Blocului Unirea Națiunii (BUN) de a se retrage din cursa electorală în favoarea PAS. Într-o postare pe rețelele sociale, Galbur califică decizia BUN drept „o trădare”.

„Este o nouă trădare, la fel ca și cele care ani de zile au compromis unionismul și l-au pus pe tavă altora”, a menționat Dragoș Galbur.

„Cum pot ei recomanda un partid care timp de patru ani a avut toată puterea să rupă Moldova din ghearele Rusiei și să o aducă acasă, în România, dar nu a făcut-o”, a a adăugat Galbur.

Liderul PNM a mai spus că ar fi sunat de politicieni din țară și de peste hotare și sfătuit să se retragă din cursa electorală. Dragoș Galbur nu a dat însă niciun nume.

„Dacă ne-am retrage ar însemna ca unionismul să capituleze în fața celor care l-au trădat de atâtea ori.. PNM nu se retrage, nu avem dreptul să trădăm idealul părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. Vom merge până la capăt până vom reîntregi neamul românesc”, a declarat politicianul.

Amintim că BUN a anunțat luni, 22 septembrie, că se retrage din cursa electorală în favoarea PAS. Liderul PAS Igor Grosu a spus că decizia este „un răspuns la multiplele și frecventele chemări către forțele politice pro-europene de a-și uni eforturile în procesul de integrare europeană”. „Urmare a discuțiilor, analizelor, la rece, am ajuns să vă prezentăm o inițiativă comună, o decizie comună pe care o vom întări prin semnăturile noastre”, a spus Grosu.

Valentin Dolganiuc, liderul Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – formațiune care face parte din Blocul Unirea Națiunii, a dat citire „declarației comune privind acordul de colaborare politică PAS-BUN”.

Astfel, potrivit declarației, Blocul se va retrage din cursa electorală pentru alegerile din 28 septembrie 2025, „oferind susținerea sa fermă pentru PAS, având în vedere capacitatea acestuia de a obține un rezultat necesar pentru continuarea procesului de integrare în UE”.

În același timp, „BUN se angajează să mobilizeze electoratul unionist, să susțină PAS, subliniind importanța unui vot consolidat pentru prevenirea revenirii forțelor pro-ruse”. De cealaltă parte, PAS se angajează să implementeze politici „educaționale, culturale și informaționale, care să reflecte și să promoveze adevărul istoric și valorile identitare românești”. Totodată, potrivit declarației, PAS „se angajează să încheie un acord de colaborare privilegiat cu România având ca obiectiv dezvoltarea unui spațiu economic, social, educațional și cultural comun”.

Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan. Blocul intrase în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc.

Lista blocului cuprindea 79 de candidați. Cap de listă era Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău. Pe locul doi – Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Pe locul trei – Valentin Dolganiuc, analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: