NM

Curtea Constituțională: Legea care oferă statut special limbii ruse este neconstituțională

Legea nr. 234 din 16 decembrie 2020 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu este constituțională. Decizia a fost anunțată pe 21 ianuarie de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după câteva ore de deliberări. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată.

Deputații Dinu Plîngău (Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (neafiliat) și-au prezentat argumentele în cadrul ședinței din 21 ianuarie. Aceștia au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională.

Pe de altă parte, ministrul în exercițiu al Justiției Fadei Nagacevschi și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul legislativului, deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vasile Bolea, au cerut ca sesizarea să fie respinsă, iar legea să rămână în vigoare.

Fadei Nagacevschi l-a întrebat pe Octavian Țîcu, care este istoric de profesie, dacă multiculturalismul dăunează Moldovei și dacă consideră că găgăuzii sunt minorități etnice sau grup etnic. Țîcu a răspuns că sunt „minorități etnice” și trebuie să se dezvolte conform istoriei și culturii proprii, însă nu așa cum prevede această lege promovată de socialiști, de a vorbi în rusă.

Iar deputatul Dinu Plîngău l-a întrebat pe ministrul în exercițiu al Justiției câți bani cheltuie instituția pentru traducerea documentelor, deși autorii inițiativei susțin că Legea nu va necesita cheltuieli suplimentare. Nagacevschi a menționat că traducerea documentelor se face mai des în engleză, iar cheltuielile se încadrează în bugetul prevăzut al instituției.

Pe toată durata examinării subiectului, în fața sediului Curții Constituționale s-au aflat două grupuri de protestatari: Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, împreună cu susținătorii săi și reprezentanții Partidului „Ai noștri”. Cele două grupuri și-au adresat acuzații și insulte.

***

Proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței Parlamentului din 16 decembrie.

Inițiativa a fost elaborată de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi și prevede „garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Cu alte cuvinte, documentul elaborat de socialiști prevede că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul R. Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/Ion Ceban/Facebook

Ceban, după ce judecătorii au refuzat să-i suspende interdicția în România și Schengen: „Toate tunurile sunt îndreptate spre mine”

Primarul degrevat al municipiului Chișinău și candidat la parlamentare, Ion Ceban, a declarat că nu se va opri aici, dar „își va apăra drepturile în toate instanțele”, după ce judecătorii români au respins cererea sa privind suspendarea interdicției de intrare în România și în spațiul Schengen.

Într-un mesaj însoțit de o intervenție video, Ceban a menționat că „toate tunurile sunt îndreptate spre el în campania electorală pentru alegerile parlamentare”.

„Cu mare regret, în loc să dezbatem subiectele pentru populație, salarii, pensii, locuri de muncă, plecarea masivă a oamenilor, ce face producătorul autohton, cum dezvoltăm diferite domenii, educație, sănătate, protecție socială, discutăm despre interdicțiile lui Ion Ceban. Ministrii, deputații de dimineață până seara dezbat subiectul despre Ion Ceban. În loc să discutăm despre soluțiile reale pe care le poate avea Republica Moldova. Să terminăm odată polemica asta absolut inutilă. Iar în ceea ce ține nemijlocit de decizia Curții de Apel București, vom merge în continuare conform procedurii legale și vom informa pe parcurs”, a menționat Ceban.

Precizăm că judecătorii români au respins cererea lui Ion Ceban prin care solicita ca interdicția de intrare în România și în spațiul Schengen să fie suspendată. Decizia a fost pronunțată pe 11 septembrie și poate fi atacată în decurs de 5 zile.

Judecătorii au decis să respingă „cererea formulată în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Imigrări ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă”: „Respinge cererea de suspendare a executării dispoziţiei privind măsura interdicţiei de intrare în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Român de Informaţii ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia judecătorilor.

***

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Ministerul de Externe de la București a declarat că măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Ceban a calificat decizia drept una politică. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. 

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.

Pe 6 august, la o lună după ce a fost interzis în UE, Ceban a anunțat că a inițiat, prin avocații săi din România, demersurile legale pentru contestarea deciziei de interdicție de intrare în România și, implicit, în spațiul Schengen, impusă de autoritățile de la București.

Pe 13 august, avocații lui Ceban au anunțat că a fost declanșată o procedură prealabilă prin care autorității emitente i s-a cerut să revoce interdicția. Totodată, în instanță a fost solicitată suspendarea deciziei care îi interzice primarului să intre în România.

Mai amintim că, în seara zilei de 31 august, având în vedere interdicția de a intra în spațiul Schengen, Ion Ceban a anunțat că se află la Roma, Italia. Pe 1 august, Ministerul român de Externe a explicat că lui Ceban, „cu titlu excepțional, conform prevederilor Regulamentului Schengen, i s-a acordat de către Italia o viză limitată”. Aceasta prevede „o singură intrare, valabilă doar pentru Italia și doar până la 3 septembrie pentru a participa la o conferință pentru primării sub egida UNESCO”, a relatat publicația română g4media.ro.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: