NM

Curtea Constituțională: Starea de urgență a fost instituită contrar Constituției

Starea de urgență, instituită pe 31 martie de majoritatea parlamentară, a fost decretată contrar normelor constituționale. Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că inițiativa votată de deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” nu corespunde prevederilor Legii Supreme a statului. Asta înseamnă că președinta țării poate semna decretul privind dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Sesizarea depusă de deputații Sergiu Litvinenco, Veronica Roșca și Octavian Țîcu a fost examinată pe 28 aprilie. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut opinie separată.

Hotărârea CC a fost pronunțată după circa trei ore de deliberări. Aceasta este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare în momentul pronunțării.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco, unul dintre autorii sesizării, a declarat că în parlament nu au fost prezentate argumente în favoarea decretării stării de urgență, au lipsit expertizele care să motiveze necesitatea acestei decizii. Mai mult ca atât, potrivit parlamentarului, în acel moment, numărul de infectări zilnice cu coronavirus începuse să scadă.

„Toate măsurile care au fost introduse până acum puteau fi instituite și fără starea de urgență, cu excepția, desigur, interdicției de dizolvare a parlamentului”, a menționat Litvinenco.

Pe de altă parte, reprezentantul parlamentului Radu Radu susține că parlamentul a luat decizia de a decreta stare de urgență în conformitate cu normele legale.

„În ceea ce privește observația autorilor că în hotărârea parlamentului nu au fost precizate măsurile concrete de restricție: organele responsabile trebuie să fie flexibile, pentru a adopta restricții adaptate situației, iar parlamentul nu poate ști dinainte cum va fi situația”, a argumentat Radu Radu.

Judecătoarea CC Liuba Șova i-a cerut reprezentantului legislativului să prezinte cel puțin o diferență între măsurile adoptate de Comisia pentru Situații de Urgență și cele adoptate după anunțarea stării de urgență. În replică, Radu Radu a menționat că restricțiile impuse în cadrul stării de urgență aveau un caracter mai general, însă mai multe detalii la acest subiect ar putea oferi Comisia pentru Situații Excepționale.

***

Pe 31 martie, deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu votul a 52 de deputați. Premeierul interimar Aureliu Ciocoi nu a prezentat, însă, în plenul parlamentului și un plan cu privire la lista de restricții care urmează să fie impuse.

Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Pe 9 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative.

Precizăm că, pe durata stării de urgență, în Republica Moldova nu pot fi organizate alegeri de niciun fel.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

România se îndreaptă spre alegeri anticipate? Scenarii posibile după ce premierul Bolojan a rămas fără PSD la guvernare

Decizia membrilor Partidului Social Democrat (PSD), parte a coaliției de guvernare din România și care a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2024, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan a stârnit reacții și analize. Publicația Politico a scris, într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, că se declanșează o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate. Iar presa română a scris scenariile posibile în politica de la București după anunțul PSD și declarația lui Ilie Bolojan că va rămâne premier.

Anunțul PSD și reacția lui Bolojan

În după-amiaza zilei de 20 aprilie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, care ocupă și funcția de președinte al Camerei Deputaților, a declarat că, „în ultimele 10 luni, PSD și-a diluat identitatea de stânga, stând la masă, până la urmă, cu cineva care doar taie de peste tot și nu pune nimic în loc”. „Românii ne spun pe stradă că noi îl ținem în fruntea Guvernului pe cel care taie, închide și dă afară. (…) Degeaba ești primul partid, cu 45% pondere în coaliție, dacă ești blocat să-ți iei măsurile pentru care ai fost votat”, a adăugat acesta la un eveniment cu membrii PSD.

Ulterior, membrii PSD au fost întrebați: „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”. Li s-au dat două opțiuni de răspuns: da și nu. Potrivit celor raportate, 97,7% au votat „da”, iar 2,3% – „nu”.

În seara zilei de 20 aprilie, Ilie Bolojan a ieșit într-un briefing de presă și a comentat decizia PSD. „În toată această perioadă, toate deciziile care au fost luate au fost conform programului de guvernare, au fost asumate de către toate partidele și este total anormal să încerci să fii doar parte la decizie, dar să fugi în totalitate, cu lașitate, de răspunderea deciziilor pe care le iei”, a spus Bolojan. „Vom continua să asigurăm guvernarea țării noastre. (…) Voi continua să exercit mandatul de premier”, a declarat Ilie Bolojan.

Analiza Politico

Social-democraţii din România au iniţiat demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan, declanşând o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate, transmite Politico într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, relatează Digi24.

România a fost aruncată într-o criză politică în 2024, după ce alegerile prezidenţiale din ţară au fost anulate în mod controversat din cauza suspiciunilor de interferenţă străină, mai spune Politico în material.

Deşi social-democraţii au obţinut cele mai multe locuri în Parlamentul României la alegerile de la sfârşitul anului 2024, ultimele sondaje indică o creştere a sprijinului pentru Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), formaţiunea de opoziţie de dreapta care a terminat pe locul al doilea la scrutinul din 2024, a mai notat sursa citată. Liderul Alianţei, George Simion, a cerut luni organizarea de alegeri anticipate, chiar înainte ca social-democraţii să voteze înlăturarea lui Bolojan, a mai scris Politico.

Publicația a mai notat că social-democraţii şi liberalii au format un guvern instabil, împreună cu alte două partide la începutul anului 2025, dar coaliţia a fost afectată de animozităţi politice de lungă durată şi de respingerea măsurilor de austeritate de către social-democraţi. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Guvernul convenise iniţial ca Bolojan să conducă ţara în primii doi ani, înainte de a ceda conducerea unui membru al Partidului Social-Democrat.

Menționăm că președintele AUR, George Simion, a spus că parlamentarii formațiunii vor depune propria moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern, în luna mai și că AUR își dorește organizarea de alegeri anticipate.

Presa română, despre scenariile posibile după ce PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan 

Libertatea.ro scrie că ieșirea de la guvernare a PSD înseamnă schimbarea compoziției politice a Guvernului și activarea articolului constituțional care obligă premierul să ceară un nou vot de încredere. 

Potrivit sursei citate, sunt două variante pe care le putem lua în considerare dacă Guvernul ajunge în fața Parlamentului. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă, posibil într-o formulă minoritară. Asta înseamnă că va depinde de negocieri constante pentru fiecare lege. Dacă votul de încredere nu este obținut, Guvernul este respins și începe procedura pentru formarea unui nou Executiv. 

Publicația mai scrie că parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă aceasta este adoptată: Guvernul este demis automat; Președintele Nicușor Dan începe consultări cu partidele; este desemnat un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Problema este că o moțiune de cenzură nu ar trece fără o alianță clară (de exemplu cu AUR sau alte grupuri), este dificil de strâns numărul necesar de voturi, scrie sursa citată.

Presa mai scrie că demisia premierului ar însemna automat căderea Guvernului și deschiderea procedurii constituționale de desemnare a unui nou prim-ministru. Președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări pentru a identifica o majoritate. În acest punct, apar mai multe scenarii: Refacerea unei majorități politice – PSD ar putea reveni la masa negocierilor, dar în alte condiții, posibil cu un alt premier. Premier PNL, dar nu Ilie Bolojan – liberalii ar putea propune un alt nume pentru a salva coaliția. Guvern tehnocrat – o variantă discutată în spațiul politic, cu un premier fără afiliere de partid. Blocaj politic – dacă niciun candidat nu obține votul de încredere, criza se prelungește. Orice variantă necesită votul de încredere al Parlamentului, fără de care nu poate exista guvern stabil, a notat sursa citată.

Presa română mai scrie că alegerile anticipate sunt scenariul extrem. Alegerile anticipate nu sunt declanșate automat. Pentru a ajunge aici trebuie îndeplinite mai multe condiții, Guvernul să fie demis, Președintele desemnează un premier, Parlamentul respinge două propuneri consecutive de premier în 60 de zile. Abia atunci, președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Este un scenariu extrem, dar devine posibil în cazul unui blocaj politic total. Nicușor Dan a spus însă despre acest scenariu că nu crede că e o soluţie, mai ales că intenţia de vot din sondaje este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: