NM

Curtea Constituțională: Starea de urgență a fost instituită contrar Constituției

Starea de urgență, instituită pe 31 martie de majoritatea parlamentară, a fost decretată contrar normelor constituționale. Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că inițiativa votată de deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” nu corespunde prevederilor Legii Supreme a statului. Asta înseamnă că președinta țării poate semna decretul privind dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Sesizarea depusă de deputații Sergiu Litvinenco, Veronica Roșca și Octavian Țîcu a fost examinată pe 28 aprilie. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut opinie separată.

Hotărârea CC a fost pronunțată după circa trei ore de deliberări. Aceasta este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare în momentul pronunțării.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco, unul dintre autorii sesizării, a declarat că în parlament nu au fost prezentate argumente în favoarea decretării stării de urgență, au lipsit expertizele care să motiveze necesitatea acestei decizii. Mai mult ca atât, potrivit parlamentarului, în acel moment, numărul de infectări zilnice cu coronavirus începuse să scadă.

„Toate măsurile care au fost introduse până acum puteau fi instituite și fără starea de urgență, cu excepția, desigur, interdicției de dizolvare a parlamentului”, a menționat Litvinenco.

Pe de altă parte, reprezentantul parlamentului Radu Radu susține că parlamentul a luat decizia de a decreta stare de urgență în conformitate cu normele legale.

„În ceea ce privește observația autorilor că în hotărârea parlamentului nu au fost precizate măsurile concrete de restricție: organele responsabile trebuie să fie flexibile, pentru a adopta restricții adaptate situației, iar parlamentul nu poate ști dinainte cum va fi situația”, a argumentat Radu Radu.

Judecătoarea CC Liuba Șova i-a cerut reprezentantului legislativului să prezinte cel puțin o diferență între măsurile adoptate de Comisia pentru Situații de Urgență și cele adoptate după anunțarea stării de urgență. În replică, Radu Radu a menționat că restricțiile impuse în cadrul stării de urgență aveau un caracter mai general, însă mai multe detalii la acest subiect ar putea oferi Comisia pentru Situații Excepționale.

***

Pe 31 martie, deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu votul a 52 de deputați. Premeierul interimar Aureliu Ciocoi nu a prezentat, însă, în plenul parlamentului și un plan cu privire la lista de restricții care urmează să fie impuse.

Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Pe 9 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative.

Precizăm că, pe durata stării de urgență, în Republica Moldova nu pot fi organizate alegeri de niciun fel.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

24.hu

Accidentul cu morți și răniți din Ungaria: 6 din cele 9 persoane din microbuz, cetățeni ai R. Moldova. Câți au supraviețuit?

Dintre cele nouă persoane aflate în microbuzul înmatriculat în R. Moldova, șase sunt cetățeni ai R. Moldova, iar trei – cetățeni români. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Externe pe 13 iunie. Amintim că, din totalul celor nouă persoane, șapte au murit și două au fost rănite. Potrivit Ministerului, cele două persoane care au supraviețuit sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Ministerul a anunțat, citând datele Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria, că dintre cele nouă persoane aflate în microbuz, șase erau cetățeni ai Republicii Moldova, unii dintre ei având și cetățenie română, iar trei erau cetățeni români.

„Cele două persoane rănite, transportate la spital pentru îngrijiri medicale, sunt cetățeni ai Republicii Moldova care dețin și cetățenia română”, a mai declarat Ministerul de Externe.

***

Presa din Ungaria a scris că tragedia s-a produs în dimineața zilei de 12 iunie, pe o autostradă din apropierea orașului Győr. Se menționa că în accident au fost implicate un microbuz și un camion înmatriculate în Republica Moldova. Presa relata că inițial a avut loc o coliziune între un camion și un utilaj de lucru, după care un microbuz a lovit un camion oprit din cauza primului accident. Potrivit presei, în primul accident a murit o persoană, iar în al doilea – șapte persoane. Victimele sunt cetățeni străini, toți bărbați, mai nota presa.

Ulterior, Ministerul de Externe de la Chișinău a declarat că microbuzul este înmatriculat în Republica Moldova, însă nu și autocamionul. Potrivit instituției, accidentul s-a produs inițial între un autocamion și un autoturism, după care microbuzul a lovit autocamionul aflat pe carosabil. În primul său comentariu, instituția a precizat că la bordul microbuzului se aflau nouă persoane, dintre care opt au decedat. Totodată, a menționat că identitatea și cetățenia victimelor nu au fost confirmate.

Într-un comentariu ulterior, Ministerul de Externe a precizat că la locul accidentului au fost găsite atât pașapoarte moldovenești, cât și românești. Instituția a menționat că în total au fost nouă persoane implicate în cel de-al doilea accident, dintre care șapte au murit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: