NM

Curtea Constituțională: Starea de urgență a fost instituită contrar Constituției

Starea de urgență, instituită pe 31 martie de majoritatea parlamentară, a fost decretată contrar normelor constituționale. Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că inițiativa votată de deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” nu corespunde prevederilor Legii Supreme a statului. Asta înseamnă că președinta țării poate semna decretul privind dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Sesizarea depusă de deputații Sergiu Litvinenco, Veronica Roșca și Octavian Țîcu a fost examinată pe 28 aprilie. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut opinie separată.

Hotărârea CC a fost pronunțată după circa trei ore de deliberări. Aceasta este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare în momentul pronunțării.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco, unul dintre autorii sesizării, a declarat că în parlament nu au fost prezentate argumente în favoarea decretării stării de urgență, au lipsit expertizele care să motiveze necesitatea acestei decizii. Mai mult ca atât, potrivit parlamentarului, în acel moment, numărul de infectări zilnice cu coronavirus începuse să scadă.

„Toate măsurile care au fost introduse până acum puteau fi instituite și fără starea de urgență, cu excepția, desigur, interdicției de dizolvare a parlamentului”, a menționat Litvinenco.

Pe de altă parte, reprezentantul parlamentului Radu Radu susține că parlamentul a luat decizia de a decreta stare de urgență în conformitate cu normele legale.

„În ceea ce privește observația autorilor că în hotărârea parlamentului nu au fost precizate măsurile concrete de restricție: organele responsabile trebuie să fie flexibile, pentru a adopta restricții adaptate situației, iar parlamentul nu poate ști dinainte cum va fi situația”, a argumentat Radu Radu.

Judecătoarea CC Liuba Șova i-a cerut reprezentantului legislativului să prezinte cel puțin o diferență între măsurile adoptate de Comisia pentru Situații de Urgență și cele adoptate după anunțarea stării de urgență. În replică, Radu Radu a menționat că restricțiile impuse în cadrul stării de urgență aveau un caracter mai general, însă mai multe detalii la acest subiect ar putea oferi Comisia pentru Situații Excepționale.

***

Pe 31 martie, deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu votul a 52 de deputați. Premeierul interimar Aureliu Ciocoi nu a prezentat, însă, în plenul parlamentului și un plan cu privire la lista de restricții care urmează să fie impuse.

Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Pe 9 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative.

Precizăm că, pe durata stării de urgență, în Republica Moldova nu pot fi organizate alegeri de niciun fel.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Peste 4 800 de șomeri au revenit pe piața muncii de la începutul anului. Domeniile cu cele mai multe angajări

Peste 4 800 de șomeri și-au găsit un loc de muncă de la începutul anului 2026 cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Potrivit instituției, în total, 16 006 persoane au fost angajate prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale agenției.

Din numărul total al persoanelor plasate în câmpul muncii, 4 851 au fost șomeri, ceea ce reprezintă 30,3%. Alte 346 de persoane au fost angajate ca zilieri sau pe perioade determinate de până la trei luni.

Cele mai multe angajări au fost înregistrate în sectorul serviciilor colective, sociale și personale, care concentrează 35,7% din total. Urmează agricultura, cu 17,2%, și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 14,5%.

Alte domenii în care și-au găsit un loc de muncă persoanele aflate în căutarea unui serviciu sunt industria (8,1%), administrația publică (5,4%), construcțiile (4,9%), sănătatea și asistența socială (4,1%), învățământul (2,8%), precum și transporturile, depozitarea și comunicațiile (2,2%).

Datele ANOFM arată că femeile reprezintă 42,6% dintre persoanele angajate, adică 6 817 persoane. Totodată, 18,2% dintre beneficiari au vârsta de peste 55 de ani, iar 1,7% sunt persoane cu dizabilități.

Printre cei care și-au găsit un loc de muncă se numără 76 de migranți reveniți din străinătate și 51 de persoane de etnie romă.

În cazul șomerilor angajați, femeile constituie 52,6% din total, iar aproape șase din zece provin din mediul rural. De asemenea, 1 356 de persoane sunt tineri cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani, iar 937 au între 55 și 63 de ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: