NM

Curtea Constituțională: Starea de urgență a fost instituită contrar Constituției

Starea de urgență, instituită pe 31 martie de majoritatea parlamentară, a fost decretată contrar normelor constituționale. Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că inițiativa votată de deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” nu corespunde prevederilor Legii Supreme a statului. Asta înseamnă că președinta țării poate semna decretul privind dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Sesizarea depusă de deputații Sergiu Litvinenco, Veronica Roșca și Octavian Țîcu a fost examinată pe 28 aprilie. Judecătorul Vladimir Țurcan a avut opinie separată.

Hotărârea CC a fost pronunțată după circa trei ore de deliberări. Aceasta este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare în momentul pronunțării.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco, unul dintre autorii sesizării, a declarat că în parlament nu au fost prezentate argumente în favoarea decretării stării de urgență, au lipsit expertizele care să motiveze necesitatea acestei decizii. Mai mult ca atât, potrivit parlamentarului, în acel moment, numărul de infectări zilnice cu coronavirus începuse să scadă.

„Toate măsurile care au fost introduse până acum puteau fi instituite și fără starea de urgență, cu excepția, desigur, interdicției de dizolvare a parlamentului”, a menționat Litvinenco.

Pe de altă parte, reprezentantul parlamentului Radu Radu susține că parlamentul a luat decizia de a decreta stare de urgență în conformitate cu normele legale.

„În ceea ce privește observația autorilor că în hotărârea parlamentului nu au fost precizate măsurile concrete de restricție: organele responsabile trebuie să fie flexibile, pentru a adopta restricții adaptate situației, iar parlamentul nu poate ști dinainte cum va fi situația”, a argumentat Radu Radu.

Judecătoarea CC Liuba Șova i-a cerut reprezentantului legislativului să prezinte cel puțin o diferență între măsurile adoptate de Comisia pentru Situații de Urgență și cele adoptate după anunțarea stării de urgență. În replică, Radu Radu a menționat că restricțiile impuse în cadrul stării de urgență aveau un caracter mai general, însă mai multe detalii la acest subiect ar putea oferi Comisia pentru Situații Excepționale.

***

Pe 31 martie, deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu votul a 52 de deputați. Premeierul interimar Aureliu Ciocoi nu a prezentat, însă, în plenul parlamentului și un plan cu privire la lista de restricții care urmează să fie impuse.

Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Pe 9 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative.

Precizăm că, pe durata stării de urgență, în Republica Moldova nu pot fi organizate alegeri de niciun fel.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Chișinăul a recepționat notificarea privind mandatul de arest internațional pe numele lui Filat. Ce urmează

Autoritățile Republicii Moldova au recepționat notificarea privind mandatul de arestare internațional emis pe numele ex-premierului Vlad Filat, condamnat recent la 2 ani de închisoare în Franța. Precizarea a fost făcută de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în cadrul unor declarații de presă.

Vladislav Cojuhari a menționat că autoritățile Republicii Moldova au recepționat notificarea privind mandatul de arestare internațional pe numele lui Vlad Filat pe 27 decembrie. „Astăzi s-a făcut confirmarea recepționării. Mai departe se întreprind deja măsurile operaționale, care cumva depășesc Ministerul Justiției”, a adăugat el.

Oficialul a mai menționat că următoarea etapă presupune transmiterea de către autoritatea competentă din Franța a unei hotărâri definitive de condamnare și cererea de executare.

Hotărârile străine penale definitive pot fi remise statului unde a fost localizată persoana și cu cererea de executare a acesteia. Mai pe scurt vorbind, autoritatea competentă, în cazul respectiv Republica Franceză, poate remite acea cerere însoțită de o hotărâre definitivă către Republica Moldova. În cazul nostru – Ministerul Justiției, care la rândul său, după ce verifică corespunderea cu toate segmentele pe normativ, pe toate convențiile internaționale, o remite instanței de judecată abilitate, care se va expune asupra executării acesteia”, a spus Cojuhari.

Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.

Politicianul a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.

Pe 26 decembrie, Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru. O zi mai târziu, Filat a scris pe Facebook că este „pe loc” și că „nu se eschivează”. Totodată, el a spus că a contestat decizia judecătorească și că până la epuizarea tuturor căilor de atac, cauza penală „nu poate” fi transmisă autorităților Republicii Moldova pentru executare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: